5,517 matches
-
sau după inoculare masivă) se impune asocierea amfotericinei B cu tratament corticosteriodian. Histoplasmomul Histoplasmomul se află în atenția chirurgului toracic deoarece se prezintă ca un nodul pulmonar solitar. Leziunea se formează prin fibroză excesivă datorită răspunsului excesiv al gazdei la antigenele fungice; de obicei histoplasmomul prezintă calcificări. Același aspect imagistic este dat însă și de coccidioidomicoză și, mult mai frecvent în țara noastră, de tuberculoză (tuberculomul). Diagnosticul de granulom poate fi afirmat prin biopsie transbronșică sau prin puncție-biopsie percutană. Nodulul pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
loc capsula. Intervenția chirurgicală este dificilă datorită inflamației intense și a aderențelor care produc hemoragie difuză, existând riscul perforației de organ. Uneori granulomul se poate rupe și cazeumul se împrăștie în mediastin, producând o reacție inflamatorie intensă. Ca răspuns la antigenul Histoplasma capsulatum se produce fibroză intensă cu depunere de colagen în jurul structurilor mediastinale și „încarcerarea” acestora - mediastinita fibrozantă. Cel mai frecvent este afectată vena cavă superioară, dar sunt implicate și căile aeriene, arterele și venele pulmonare, esofagul, mai rar ductul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
infiltrate difuze. La orice pacient cu histoplasmoză progresivă trebuie determinați anticorpii anti-HIV. Histoplasma capsulatum poate fi identificată nu numai în spută, lavaj bronho-alveolar sau țesut pulmonar, ci și în fagocitele circulante, în măduva osoasă hematogenă sau în ganglionii limfatici; detectarea antigenului Histoplasma în urină este un test curent [31]. Culturile sunt pozitive în peste trei sferturi din cazuri. Evoluția poate fi gravă, cu șoc, MSOF, CID; mortalitatea este de până la 25% [60]. Tratamentul de elecție este amfotericina B, în doză cumulată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
țesut a sferulelor mature cu endospori este patognomonică pentru coccidioidomicoză. În cazul revărsatelor pleurale, probabilitatea de a izola fungul din biopsia pleurală este mai mare decât din lichidul pleural. Pozitivarea recentă a testelor cutanate indică diagnosticul. Testele serologice utilizează coccidioidina (antigen în fază micelială) pentru detectarea anticorpilor circulanți. IgM apar în primele 1-3 săptămâni de la infecție, dar și în recăderi sau în diseminări. IgG apar după 4-6 săptămâni de la infecție, cu titru maxim la 2-3 luni, după care dispar în câteva
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
tomografie cu emisie de pozitroni efectuată cu 18F-fluorodeoxyglucoză) pentru identificarea sediilor de diseminare [8]. Culturile pozitive din urină sau leziuni mucoase nu diagnostichează candidoza sistemică, dar au valoare de diagnostic culturile pozitive din LCR. Ca teste serologice se pot determina antigenele fungice, anticorpii specifici, detectarea prin PCR, iar din urină - raportul D-arabinitol/ L-arabinitol. Tratament Candidoza localizată la diverse organe este tratată cu amfotericină B și 5-fluorocitozină. Pneumonia candidozică necesită biopsie pulmonară pentru confirmare. Candidemia are indicație de fluconazol sau voriconazol la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
nevoie. Aceasta, împreună cu unii factori exogeni ar determina boala. Acest termen de predispoziție, altă dată fără conținut, astăzi ascunde ceva definibil în termeni morfofuncționali. Se poate spune că acest „cunoscut“ într-o anumită măsură astăzi este sistemul H.L.A. (human-lymphocite-antigen). Antigenele de histocompatibilitate sunt definite genetic și se găsesc pe suprafața tuturor celulelor unui organism, inclusiv cele imunocompetente și au o specificitate individuală. În familiile de bolnavi cu SM și chiar la bolnavii cu SM se constată o frecvență crescută a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sub forma unui factor unitar, pe care l-am numi factor imunogenetic (DIMITRIU, 1985). Se poate spune că sistemul H.L.A. este caracterizat printr-o serie de gene localizate în genomul celular și care se traduc printr-o serie de antigene de la nivelul membranelor celulare. Se crede că genele de pe cromozomul 6 uman codifică susceptibilitatea la SM și deasemenea prognosticul ei (FAUCHET, 1984). Anumiți antigeni ai sistemului H.L.A., în legătură cu cromozomul 6, diferiți după etnie, sunt asociați SM. La caucazieni, antigenii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o serie de gene localizate în genomul celular și care se traduc printr-o serie de antigene de la nivelul membranelor celulare. Se crede că genele de pe cromozomul 6 uman codifică susceptibilitatea la SM și deasemenea prognosticul ei (FAUCHET, 1984). Anumiți antigeni ai sistemului H.L.A., în legătură cu cromozomul 6, diferiți după etnie, sunt asociați SM. La caucazieni, antigenii clasei I (A3 și B7) și mai ales anumiți antigeni ai clasei II sunt asociați SM. La alte populații sunt puși în cauză antigeni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
antigene de la nivelul membranelor celulare. Se crede că genele de pe cromozomul 6 uman codifică susceptibilitatea la SM și deasemenea prognosticul ei (FAUCHET, 1984). Anumiți antigeni ai sistemului H.L.A., în legătură cu cromozomul 6, diferiți după etnie, sunt asociați SM. La caucazieni, antigenii clasei I (A3 și B7) și mai ales anumiți antigeni ai clasei II sunt asociați SM. La alte populații sunt puși în cauză antigeni diferiți: DR4 la populația mediteraneană, DRW53 19 în Arabia Saudită și DQW6 la japonezi. Asocierea SM cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cromozomul 6 uman codifică susceptibilitatea la SM și deasemenea prognosticul ei (FAUCHET, 1984). Anumiți antigeni ai sistemului H.L.A., în legătură cu cromozomul 6, diferiți după etnie, sunt asociați SM. La caucazieni, antigenii clasei I (A3 și B7) și mai ales anumiți antigeni ai clasei II sunt asociați SM. La alte populații sunt puși în cauză antigeni diferiți: DR4 la populația mediteraneană, DRW53 19 în Arabia Saudită și DQW6 la japonezi. Asocierea SM cu anumiți antigeni H.L.A. a fost sugerată de studii epidemiologice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
antigeni ai sistemului H.L.A., în legătură cu cromozomul 6, diferiți după etnie, sunt asociați SM. La caucazieni, antigenii clasei I (A3 și B7) și mai ales anumiți antigeni ai clasei II sunt asociați SM. La alte populații sunt puși în cauză antigeni diferiți: DR4 la populația mediteraneană, DRW53 19 în Arabia Saudită și DQW6 la japonezi. Asocierea SM cu anumiți antigeni H.L.A. a fost sugerată de studii epidemiologice geografice, corelând prevalența bolii la diferite populații cu distribuția antigenelor H.L.A. la aceleași
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
I (A3 și B7) și mai ales anumiți antigeni ai clasei II sunt asociați SM. La alte populații sunt puși în cauză antigeni diferiți: DR4 la populația mediteraneană, DRW53 19 în Arabia Saudită și DQW6 la japonezi. Asocierea SM cu anumiți antigeni H.L.A. a fost sugerată de studii epidemiologice geografice, corelând prevalența bolii la diferite populații cu distribuția antigenelor H.L.A. la aceleași populații. Această asociere a fost apoi confirmată de studii bolnavmartor. Această confirmare capătă valoare atunci când bolnavul și martorul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt puși în cauză antigeni diferiți: DR4 la populația mediteraneană, DRW53 19 în Arabia Saudită și DQW6 la japonezi. Asocierea SM cu anumiți antigeni H.L.A. a fost sugerată de studii epidemiologice geografice, corelând prevalența bolii la diferite populații cu distribuția antigenelor H.L.A. la aceleași populații. Această asociere a fost apoi confirmată de studii bolnavmartor. Această confirmare capătă valoare atunci când bolnavul și martorul au aceeași origine geografică, pemițându-ne să excludem ipoteza că diferențele observate ar fi reflectarea unei eterogenități geografice. Autori
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a fost apoi confirmată de studii bolnavmartor. Această confirmare capătă valoare atunci când bolnavul și martorul au aceeași origine geografică, pemițându-ne să excludem ipoteza că diferențele observate ar fi reflectarea unei eterogenități geografice. Autori francezi subliniază că la populația franceză distribuția antigenilor H.L.A. variază de la o regiune la alta a Franței. Riscul SM pare să depindă de asemenea de anumiți antigeni alotipici ai imunoglobulinelor G., legate de cromozomul 14. Antigenele incriminate variază de la un studiu la altul ca și antigenele H.L.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să excludem ipoteza că diferențele observate ar fi reflectarea unei eterogenități geografice. Autori francezi subliniază că la populația franceză distribuția antigenilor H.L.A. variază de la o regiune la alta a Franței. Riscul SM pare să depindă de asemenea de anumiți antigeni alotipici ai imunoglobulinelor G., legate de cromozomul 14. Antigenele incriminate variază de la un studiu la altul ca și antigenele H.L.A., probabil din aceleași cauze. Putem spune în prezent că SM s-ar datora unei perturbări imunogenetice. Nu pot fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unei eterogenități geografice. Autori francezi subliniază că la populația franceză distribuția antigenilor H.L.A. variază de la o regiune la alta a Franței. Riscul SM pare să depindă de asemenea de anumiți antigeni alotipici ai imunoglobulinelor G., legate de cromozomul 14. Antigenele incriminate variază de la un studiu la altul ca și antigenele H.L.A., probabil din aceleași cauze. Putem spune în prezent că SM s-ar datora unei perturbări imunogenetice. Nu pot fi neglijați nici alți factori care ar putea interveni în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
distribuția antigenilor H.L.A. variază de la o regiune la alta a Franței. Riscul SM pare să depindă de asemenea de anumiți antigeni alotipici ai imunoglobulinelor G., legate de cromozomul 14. Antigenele incriminate variază de la un studiu la altul ca și antigenele H.L.A., probabil din aceleași cauze. Putem spune în prezent că SM s-ar datora unei perturbări imunogenetice. Nu pot fi neglijați nici alți factori care ar putea interveni în declanșarea bolii. Unii din acești factori mult studiați au fost
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
I sănătoase ale bolnavilor de SM. Cu toate acestea factorul genetic și rasial nu pot să explice singuri diferențe de susceptabilitate care există între negrii din America de Nord și America de Sud, sau între negrii africani și cei americani. În ceea ce privește asocierea bolii cu antigenele leucocitelor umane H.L.A., se constată un risc crescut de boală la populația nord europeană ce prezintă antigenele H.L.A.-DR2 și DW2. Există și deosebiri între formele clinice a SM, în ceea ce privește asocierea lor cu antigenele leucocitelor umane H.L.A
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diferențe de susceptabilitate care există între negrii din America de Nord și America de Sud, sau între negrii africani și cei americani. În ceea ce privește asocierea bolii cu antigenele leucocitelor umane H.L.A., se constată un risc crescut de boală la populația nord europeană ce prezintă antigenele H.L.A.-DR2 și DW2. Există și deosebiri între formele clinice a SM, în ceea ce privește asocierea lor cu antigenele leucocitelor umane H.L.A. Astfel, la forma clinică recurent-remitentă întâlnim asocierea H.L.A.-DR2, la forma clinică primar progresivă H.L.A.-DR4
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
În ceea ce privește asocierea bolii cu antigenele leucocitelor umane H.L.A., se constată un risc crescut de boală la populația nord europeană ce prezintă antigenele H.L.A.-DR2 și DW2. Există și deosebiri între formele clinice a SM, în ceea ce privește asocierea lor cu antigenele leucocitelor umane H.L.A. Astfel, la forma clinică recurent-remitentă întâlnim asocierea H.L.A.-DR2, la forma clinică primar progresivă H.L.A.-DR4 și H.L.A.-DPB10501 la forma optico-spinală tip Devic ce apare frecvent la asiatici. Pe cromozomul 14 au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din plămân, macrofagele din peritoneu și splină, osteoclastele. Pe suprafața macrofagului există receptori pentru gruparea antigenică, receptori pentru complement [C3 b], receptori pentru gruparea Fc a imunoglobulinelor, pentru procesul de peripolensis, martori denumiți complex major de histocompatibilitate (MCH), prin care antigenul este prezentat limfocitului LT, receptori pentru imunoglobulinele E (ig E). Macrofagul, prin prezentarea antigenului la limfocitele LT sau LB, intervine și în imunitatea specifică. 2. Imunitatea specifică este cea dobândită pe parcursul vieții, odată cu contactul organismului cu antigenii și are drept
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
gruparea antigenică, receptori pentru complement [C3 b], receptori pentru gruparea Fc a imunoglobulinelor, pentru procesul de peripolensis, martori denumiți complex major de histocompatibilitate (MCH), prin care antigenul este prezentat limfocitului LT, receptori pentru imunoglobulinele E (ig E). Macrofagul, prin prezentarea antigenului la limfocitele LT sau LB, intervine și în imunitatea specifică. 2. Imunitatea specifică este cea dobândită pe parcursul vieții, odată cu contactul organismului cu antigenii și are drept substrat material limfocitele B și T. Limfocitele B au originea în măduva osoasă din
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
MCH), prin care antigenul este prezentat limfocitului LT, receptori pentru imunoglobulinele E (ig E). Macrofagul, prin prezentarea antigenului la limfocitele LT sau LB, intervine și în imunitatea specifică. 2. Imunitatea specifică este cea dobândită pe parcursul vieții, odată cu contactul organismului cu antigenii și are drept substrat material limfocitele B și T. Limfocitele B au originea în măduva osoasă din celulele stem, sub influența unor factori specifici de proliferare clonală. Această celulă sușă sau stem se orientează spre linia limfocitară și trecând prin
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
rol de a forma anticorpi (Atc) iar LT - limfocitele T intervin în imunitatea mediată celular. Ambele tipuri de limfocite prezintă pe suprafața lor receptori și markeri. Limfocitele B au markeri imunoglobulinele IgM și IgD, ce joacă rol de receptori pentru antigeni (Atg), de asemenea receptori pentru porțiunea Fc a imunoglobulinelor G (Ig G) și pentru fracțiuni de complement: C3b, C4 și C12. Limfocitele T au markeri: T1+,T3+,T4+ pentru LT helper și T1+, T3+, T5+ pentru LT citotoxic supresoare. Ambele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
După „peripolensis“ fiecare limfocit își urmează calea firească de apărare:LB va avea rol în imunitatea specifică umorală. După contactul cu macrofagul, LB suferă un proces de proliferare blastic, care are ca rezultat formarea de plasmociți-secretanți de anticorpi specifici pentru antigeni specifici din organism și LB cu memorie, capabile să reacționeze la noi întâlniri pe viitor cu același antigen. Anticorpii neutralizează antigenii prin combinarea epitopilor cu paratopii. Limfocitele T, în urma procesului de „peripolensis“, proliferează clonal și are loc transformarea lor în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]