4,171 matches
-
și alții despre sistemul politic românesc, dar enumerarea personalitților și operelor lor reprezentative ar putea continua, cu brio. Iar pentru a reveni la tema explicrii omului, în cadrul creia Mihai Ralea a excelat, spunem c nici în sfera filosofiei și a antropologiei filosofice, a artei și moralei, a esteticii și umanismului, a definirii și explicrii omului, din perspectiv socio-psihologic, politic, economic, artistic și moral-religioas, n-a fost singurul. Ca s dm doar un exemplu strlucit și de aceeași factur problematic ori tematic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Vianu, Kalokagathon lucrarea lui Petru Comarnescu din 1946, deci aprut aproape simultan cu Explicarea omului a lui Ralea. Dar, tot așa, nu sunt puține lucrrile pe temele omului, puține sunt îns cele bune. Afirmat în gândirea româneasc prin lucrri de antropologie filosofic, sociologie estetic, psihologie social, istorie și critic literar, Mihai Ralea, înc de la debuturile sale publicistice, prea a fi destinat unor temeinice studii și cercetri din sfera științelor umanului. Sociolog de formație, inițial adopt, înc din faza doctoratului, premise ale
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sociologie și Contribuții la știința societții ,(apelând mcar la Definiția omului studiul deja publicat, alturi de alte numeroase eseuri ar fi putut mcar s-l menționeze printre titularii direcțiilor noi din estetica, pedagogia, filosofia dreptului și a culturii, chiar a antropologiei filosofice românești, ceea ce s-ar fi impus cu temei. Fiecare abordare a uneia sau alteia dintre ideile care l-au cluzit pe Ralea în elaborarea unei explicații in integrum este un risc, fiecare decupare ori evaluare parțial, prin ideile unui
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și urmrindu-i sensurile date de Ralea în chiar debutul concluziilor la Explicarea Omului, (puțin pripite, probabil în intenția autorului de a spulbera orice dubiu în legtur cu neaderența sa la ideile marxiste, constatm cu surprindere (în adâncimea textului c semnatarul antropologiei filosofice face într-adevr jocul demonstrației pro domo, în fond corecte din punctul de vedere al materialismului dialectic. Scuzele sau explicațiile lui Comarnescu în cronica pe marginea volumului amintit sunt în parte nejustificate, sau, poate, doar prudente în acea vreme, în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
eseu filosofic. De reținut c și în citata lucrare a lui Comarnescu, Kalokagathon, exist un capitol intitulat,Natur și artificialitate, la Ralea Natur și societate, dar fiecare dintre cei doi filosofi abordeaz diferit problemele omului, Ralea dinspre psihologie, sociologie și antropologie filosofic, cellalt dinspre filozofie, ambele contribuții fiind remarcabile.
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Capitolul 13. Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt / 219 Capitolul 14. Nihilism, posthistoire, sfârșit al istoriei: Kojève, Gehlen / 227 Capitolul 15. Tehnică și nihilism / 239 Pentru o filozofie a tehnicii • Conflictul dintre tehnică și umanism • Tehno-știința ca pericol • Pentru o antropologie pe măsura tehnicii Capitolul 16. Nihilismul în Italia / 255 Capitolul 17. Dincolo de nihilism? / 279 Bibliografie / 289 Indice de nume / 321 Cuvânt-înainte Franz Brentano a jucat un rol decisiv în constituirea mișcării fenomenologice prin două dintre scrierile lui timpurii: Psihologia din
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pulsiunilor sale? Sexualitatea nu devine oare incinta în interiorul căreia omul își închide propria disperare? Un lucru este clar: când Dumnezeu moare, omul se transformă într-un animal. Opera Divinului Marchiz devine așadar tentativa cea mai coerentă de a construi o antropologie nihilistă în orizontul unei finitudini abandonate de Dumnezeu, și trebuie studiată ca atare. Lăsând deoparte cunoașterea precisă a acestei apariții a conceptului și problemei, ca și a altora, încă de pe atunci era clar că, asemenea Revoluției, "nihilismul" constituia un fenomen
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
epocii, reverberează intensitatea legăturii filozofice dintre cei doi151. Pentru Heidegger, dialogul cu Scheler a fost stimulator și productiv sub mai multe aspecte. Înainte de toate, pentru proiectul unei înțelegeri filozofice a problemei omului, pe care Scheler o aborda în termenii unei "antropologii filozofice", iar Heidegger, dimpotrivă, în termenii unei "metafizici a Daseinului". Dedicația pentru Scheler pe cartea despre Kant din 1929, în care apare această ultimă desemnare, este o mărturie elocventă. Dar dialogul cu Scheler a fost important și pentru faptul că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ei, intră în circulație conceptele fundamentale ale dezagregării: Marx, cu teoria sa asupra capitalismului, a introdus ideea luptei de clasă care distruge ordinea socială tradițională; Freud, prin psihanaliză și inconștient, a dizolvat conceptele de suflet și persoană, ca pivot al antropologiei creștine; Einstein, cu teoria relativității, a distrus pentru întotdeauna imaginea antropocentrică a universului. Dar teoreticianul cel mai de temut al iudaismului este Benjamin Disraeli, și nu din întâmplare Schmitt îi ținea portretul agățat deasupra mesei de lucru în casa din
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care istoria ajunge la sfârșit și se termină. Fenomenologia spiritului descrie procesul prin intermediul căruia omul se afirmă ca subiect liber, cu conștiință de sine, și devine cetățean al Statului universal și omogen. În acest sens, ea este un fel de "antropologie filozofică" sau de reconstrucție rațională a traseului prin care omul, în virtutea constituirii sale temporale care îl face capabil de praxis, așadar de faptul de a se proiecta în viitor și de a acționa, se desprinde de naturalitatea animalului și produce
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
înțelege că tehno-știința ascunde câteva capcane din moment ce devine din ce în ce mai manipulatoare și urmează să aducă atingere esențialismului și substanțialismului proprii viziunii tradiționale umanist-creștine asupra omului. Pe de altă parte, aceasta nu este în măsură, fiind asimbolică, să furnizeze elemente pentru o antropologie alternativă, la înălțimea mutațiilor pe care le provoacă și a problemelor pe care le pune. Chiar și formulele arborate până nu demult, precum cea a unei alianțe dintre cele două culturi, ale unei fericite armonii dintre gândirea umanistă, literară și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și să găsească disponibilitate pentru ascultare. Doctrina suspiciunii și dezvrăjirea lumii, sfârșitul până la urmă al rațiunii naive și sentimentale, au erodat în mod radical posibilitatea de a crede în cadre fondatoare de tip teologic, metafizic și chiar antropologic. Pentru o antropologie pe măsura tehnicii Dispunem așadar de elemente mai mult decât suficiente pentru a ne da seama de faptul că tehno- știința doboară în continuu barierele și cadrul cultural în limitele căruia viziunea umanistă asupra lumii ar vrea s-o cuprindă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că tehno- știința doboară în continuu barierele și cadrul cultural în limitele căruia viziunea umanistă asupra lumii ar vrea s-o cuprindă. În situația de evidentă exilare care s-a verificat în acest caz ne întrebăm: umanismul furnizează încă o antropologie suficientă pentru a răspunde pe plan cultural și simbolic la solicitările tehno-științei? Ideea de umanitate subordonată acesteia mai este încă valabilă și împărtășită? Și ce valori sunt incluse aici? După cum se știe, rădăcinile fundamentale din care Occidentul și-a extras
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
afirmă Nietzsche într-un fragment din primăvara lui 1884 (25 [428]) este "animalul nedefinit încă" (das noch nicht festegestellte Tier). Ființarea va spune Sartre în care existența precedă și determină esența 235. Ei bine, astăzi tehnico-știința clatină din ce în ce mai masiv orizontul antropologiei tradiționale. Aceasta ne sporește cunoașterea și puterea asupra entității "om" într-un mod care intră în conflict cu simbolurile și imaginarul tradiției umanist-creștine. Ne aflăm astăzi într-un fel de "criză antropologică" în care se simte lipsa unei idei împărtășite
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
umanism". Nu atât pentru că, așa cum afirmă în Scrisoare despre "umanism", acesta din urmă ar reprezenta o experiență non-originară a omului, născută din traducerea termenului elenist de philanthropía în orizontul epocal de romanitas. Dar și pentru că umanismul și pe bună dreptate "antropologia Lichtung-ului" supusă atenției de Heidegger, în care omul este pur și simplu declarat o problemă fără soluție din partea omului nu garantează nimic. Având în vedere imposibilitatea unor rețete care să fie împărtășite de toată lumea, este eventual cu putință să ne
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de înțeles, asupra unuia dintre cele mai dificile capitole din sociologie. Aproape fiecare clasă de manifestare a culturii este așezată în tabloul paradigmatic potrivit, comentariul fiind susținut de trimiteri precise la sursele problemei dezbătute. Sociologia culturii, psihosociologia limbajului, etnografia simbolică, antropologia studii clasice și moderne, sunt bine ilustrate. Cultură, limbă, valori. Norme, legi. Atitudini sociale în raport cu toate acestea. Limbaj și inteligență. Cultură și identitate. Geografia culturilor funcție de limbile vorbite. Tehnologia ca element cultural. Procesele creșterii fenomenelor culturale. Socializarea și formarea marilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
o tradiție industrială, comercială, a obiceiurilor de consum etc. Dar să revenim asupra conținuturilor imediate ale lucrării. Ipotezele Prin trecerea în revistă a celor mai reprezentative teorii, lucrarea dlui Crăițoiu ne conduce dincolo de frontierele sociologiei, acolo unde încep filozofia și antropologia mitului. Din această perspectivă, ipotezele majore ale lucrării sunt: * "Ipoteza rarității, susține că ceea ce oamenii prețuiesc depinde de mediul social și economic din care provin, iar indivizii au tendința de a da prioritate în alegerile lor lucrurilor care sunt rare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
precum Émile Durkheim, Claude Lévi-Strauss, Pierre Bourdieu ș.a., dar și prin aceea că a extins studierea culturii până la problemele legate de politica culturii, patrimonializarea bunurilor culturale, raportul dintre școală și cultură. Școala americană a continuat bogata tradiție de teren a antropologiei culturale, a introdus noi metode și teme de investigare a culturii și, cel mai important, a căutat să analizeze și să explice manifestările culturale contemporane". O asemenea îngemănare teoretică nu este doar expresia curajului sintezei, dar și expresia unei libertăți
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Sociologia culturii. Antologie autori străini, care, în primul capitol, a prezentat zeci de definiții ale culturii, grupate pe curente de gândire: universalismul, particularismul, funcționalismul, structuralismul, "Școala cultură și personalitate", culturalismul, interacționismul, esențialismul, structural-funcționalismul ș.a.16. Sociologia, în general, sociologia culturii, antropologia socială și culturală, în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept, dincolo de diversitatea punctelor de vedere, este diferit față de simțul comun al oamenilor. Deseori auzim expresii de genul: "X este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării. Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite 27. Difuziunea transculturală este ușor de studiat, fiind
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cunoaștere. Primul tip a fost consacrat și folosit în cercetarea culturii până la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar cel de-al doilea este mult mai apropiat de tendințele contemporane manifestate în studiul științific al culturii. Abordarea inductivă, proprie în special antropologiei culturale și sociologiei culturii, nu se caracterizează prin aceea că oferă o definiție unică a domeniului culturii sau că asigură delimitarea acesteia de celelalte aspecte ale vieții sociale, ci, mai degrabă, este ilustrată de faptul că asigură pentru cei care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
felului în care cultura poate fi considerată un domeniu coerent și consistent de cercetare. Această problemă încă nu și-a găsit un răspuns final și cum granițele sociologiei culturii nu sunt unele fixe și, adesea, se suprapun cu cele ale antropologiei sociale și culturale, este poate mai indicat să observăm cum diferiți cercetători din științele sociale au abordat conceptul de cultură. Din această încercare de sintetizare a contribuțiilor recente de definire a conceptului de cultură poate rezulta o mai bună înțelegere
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dintre cultură și structura socială. Trasarea liniei de demarcație dintre cele două a reprezentat motivul principal al disputei între reprezentanții științelor sociale în general, și între antropologii divizați de tradiția socială sau culturală, în special 48. Cercetătorii consacrați în tradiția antropologiei culturală sau a etnologiei, Franz Boas, Bronislaw Malinowski, Margaret Mead, Alfred Kroeber și Ruth Benedict, considerau conceptul de cultură ca unul central pentru științele sociale. Culturaliștii susțineau cultura drept cauza principală a modelelor de comportament, inclusiv a interacțiunilor sociale (cine
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
comportament, inclusiv a interacțiunilor sociale (cine interacționează cu cine), iar pentru ei întreaga organizare a societății este condiționată de cultură. Această teza a fost contrazisă de către reprezentanții structuralismului, precum A. R. Radcliffe-Brown and E. E. Evans-Pitchard din partea școlii britanice de antropologie și Claude Lévi-Strauss49 din partea structuralismului francez. Structuraliștii erau convinși că structura socială ar trebui să fie principalul obiect de studiu al științelor sociale și că ar trebui folosită în formularea teoriilor despre societate, deoarece structura socială determină parttern-urile (modelele) gândirii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
elemente disparate, într-un ansamblu un organism analizat în termeni de procese, structuri, funcții. Cultura este deci studiată pe baza structurii sociale concepute ca înlănțuire de indivizi ce întrețin relații definite sau codificate din punct de vedere instituțional 50. Ambiția antropologiei structurale a lui Lévi-Strauss constă în reperarea și repertorierea "invariabilelor", adică a acelor materiale culturale identice întotdeauna de la o cultură la alta și obligatoriu în număr limitat, datorită unității psihismului uman. Exact în punctul în care Cultura ia locul Naturii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]