390,674 matches
-
pe alții. La început, o vreme, își spunea că a ajuns și el în situația pensionarilor acvariului său, ființe ce trăiau de pe urma clipelor când primeau mâncare de la cineva de afară, cel ce se îngrijea și de curățenia și de căldura apei. Pe urmă, după ce a văzut cu câtă abnegație îi satisfac soția și prietenii de la club toate capriciile, și-a spus că el nu este decât un răsfățat al sorții și nu știa pentru ce a fost răsplătit atât de generos
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
cel care urma ruta gamică, prin sudul Africii. în schimb, pentru vecinii portughezilor, această rută avea sens pentru că, închipuindu-și (incorect) la vremea aceea că insulele Moluce se aflau în emisfera atribuită lor, călătoria i-ar fi purtat numai pe ape dominate de flotele spaniole. Este motivul pentru care Magelan i s-a adresat lui Carol I și nu lui D. Manuel pentru celebra sa călătorie, care doar din motive circumstanțiale a devenit primul ocol complet al pămîntului. Arbitrariul însoțește relatarea
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Capului Verde, descriau un larg arc de cerc pînă în dreptul coastelor Americii de Sud (prin extinderea acestui arc a fost descoperită Brazilia), apropiindu-se din nou de Africa doar în zona extremității ei sudice, unde se făcea o nouă escală pentru aprovizionarea cu apă. Această manevră, cunoscută sub numele de volta da Guiné, a reprezentat marele cîștig al primelor decenii ale descoperirilor portugheze, care a făcut posibilă pentru europeni călătoria maritimă în Orient. Pentru narator însă tot ce se întîmplă pe mare pare a
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
departe, la Paris, să-și dea doctoratul, iar Mișu e cu nevastă-sa la Govora, la băi. Săraca nevastă-sa, tânără și cu boala aia care se târâie după ea, ca o haită înfometată care stă s-o sfâșie... Poate apele alea să aducă o minune, că s-a topit săraca, s-a lipit de oase ca o scândură... Boala, boleșnița dracului! Gândul bolii îi aduse iar în minte cuvintele doctorului: anghină pectorală! Ce o fi însemnând cuvântul ăsta pectorală? De
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Gicu "hoțomanu, țârcovnicu și hoțomanu". Deodată i se făcu negru în fața ochilor și i se păru că vede pe fața urâtă și crâmpoțită de sânge și scursori a "țârcovnicului", o adiere de râs, ba un râs înfricoșat și sălbatic, o apă care lucea între buzele lui lacome de pământ, o țâfnă, o bătaie de joc care i-o adresa lui, care era taică-su, care, ostenise să-l facă om, ținându-l pe la școlile popești din Craiova... Și cuprins de furie
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
niciodată de la ședințele redacției, își spune fără menajamente părerea, iar părerile ei sunt întemeiate. Și pentru că are fototecă (obținută prin tot felul de mijloace) cu chipurile scriitorilor. Pentru că și dacă bea bere fără alcool amețește, dar nu se îmbată cu apă rece. Pentru că nu uită zilele de naștere și nici alte ocazii festive și pentru că face cadouri "unicat mondial"... Pentru că are despre suferință o concepție dostoievskiană. Pentru că știe câte ceva despre cele mai cumplite lucruri, dar le ține pentru ea, ca să nu
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
ăranii din Hadernsee ieșeau dimineața pe cîmp și priveau cerul pîclos, bombănind: O fi bună ploaia, dar numai cît poate răbda pămîntul. Altfel, sfecla cade peste morți". Din camera lui de la etajul trei al pensiunii, Klaus privea scurgerea monotonă a apei, care țîșnea din burlanul zincat, nou-nouț. Bodogăneala localnicilor o auzise încă de la venirea sa la Hadernsee. Nu pricepuse exact ce voia să însemne acea ,sfecla cade peste morți". Dincolo de sensul ascuns al propoziției, îl frapase, mai ales, neobișnuita forță a
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
imaginii. Auzise despre locuitorii din Hadernsee că sunt mari meșteri în cultivarea sfeclei și în mînuirea cuvintelor. Să fi vrut oare zicerea să insinueze putrezirea legumei rotofee și rozalii, aidoma trupurilor fără nume, îngropate în Hadernsee, sau ducerea iremediabilă pe apa sîmbetei a recoltei, precum șirul fără de număr al celor dispăruți? O bătaie în ușă îl trezi la realitate. - Cine-i? - Hansi, domnule Klaus. Sau poate că vă deranjez. După ce aruncă o privire de jur împrejurul camerei, pentru a se asigura că dezordinea
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Ce-l adusese la Hadernsee? Coperțile îngălbenite ale albumului arătau imaginea aproape standard a pieței centrale, aparținînd unui mic sat din Bavaria: biserica, al cărei turn în formă de bulb de ceapă strălucea în bătaia soarelui, clădirea primăriei, firișorul de apă, care șerpuia paralel cu drumul din fața primăriei, grădina de vară, podețul peste canal, micul stăvilar, emblema de la 1685, săpată în piatra macerată a turnulețului cu arcadă. Sosirea lui, cu trei zile în urmă, la Hadernsee, deși dorită, nu s-a
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
cu mult timp înainte de a deveni psihologul logoped, care era acum. Mica crestătură de pe vîrful limbii și adîncitura de pe buza de sus, i-au reamintit de anii și de nopțile de caznă necontenită, în fața oglinzii, prin camere, în baie, sub apa dușului, în pauzele orelor de clasă, sub cearceaf, și din nou în fața oglinzii, strîngînd din dinți, asudînd de efort și străduindu-se din răsputeri să uite batjocura colegilor de la școala primară, care-l înghionteau fără milă și-l apostrofau umilitor
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Emil Brumaru La temelia cănii e o lumină grea. În cană clipocește lin apa din cișmea Și eu încep dintr-însa încet și trist a bea. Amurgu-mi cade-n suflet, prin geam, ca o boia. Mai pot să flutur mîna o clipă și abia Mă-ntorc, oh! totu-n casă se înverzește-așa De
Deodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10923_a_12248]
-
Emil Brumaru Oare Cum se moare? Așa cum cade o căpșună-n apă Și vine-un cerb cu botul lui și-o papă? Oare Cum se moare?
Blues pentru Absurdica by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10962_a_12287]
-
obraz respiră o puzderie de fructe marea se-adună într-o batistă șifonată și plânge Mă duce gândul la un salcâm praful în care îmi înmuiam rochia și ochii câteodată gâștele sălbatice ale creierului furau copiii din pântecele fructifer al apei trupurile îngreuiate de lacrimile morții numai eu alergam să-ți prind umărul să mă țin de el împăcată ca de un corn sunător de lună bună să mă balansez în umbra lui ca într-un legănat prin care se strecura
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
stau lucrurile: mama nu va pleca niciodată din românia tata nu va pleca niciodată din românia dacă mori nu vei mai pleca niciodată din românia șampoanele pe care le adun din băile hotelurilor tale, europa au toate același parfum ca apa de colonie mărgăritar cumpărată din tutungerii nu înțelegi că lucrurile nu-s chiar atît de diferite acolo unde tu nu vei mai ajunge? * istoria e o bucată de zid într-un oraș din centrul europei istoria e un colț într-
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
ceața neagră din biserică pînă nu mă mai vede nimeni 5. vreau violență pentru că nu mai vreau violență pentru că nu mai pot pentru că nu mai sunt pentru că nu mă mai văd nici pe dinăuntru nici pe dinafară pentru că au venit apele și nu pot face nimic să le opresc pentru că mama nu e un schelet e o scîndură, și-mi vine să o tai în două pentru că nu mai pot vorbi pentru că limba nu mai este decît un organ sexual pentru că
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
cerneală cerul tot e-o albăstreală scot din aripă o geană și-mi scriu slava toată-n mamă aici vremea nu se fură stau cu moartea gură-n gură c-am mai fost în cer odată dar m-a luat apa uscată aici crucile n-au cuie sunt înfipte în gurguie când ți-e setea grea în noapte sugi la crucea ta de lapte... stau smerit în poarta Porții și miros mirosna morții
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
venit de hac. Ștrengaru-i rupse-un os în gît. (A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) în crieri de cotoi scîrbit de pește, în creieri de rea mîță - cu dambla Mîrtan bătrîn, știrb, negru mai ales; De frica apei - știrbă, neagră, bearcă, De javră, care tot atît plătește, Și de bătrînă javră, ce-ar umbla, în balele-i curgînd, turbate ce-s; Turbată, și cu bot de bale leoarcă; în spume de catîr cu tignafes, în spumă de catîr
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
balele-i curgînd, turbate ce-s; Turbată, și cu bot de bale leoarcă; în spume de catîr cu tignafes, în spumă de catîr cu draci, măcar că Tocat mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
și cu bot de bale leoarcă; în spume de catîr cu tignafes, în spumă de catîr cu draci, măcar că Tocat mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
ne sprijinim în cîrja textului? Fluturi Fluturi sumbri cum lacătele lemn mărunțit cum sticla mormînt fîlfîind cum o eșarfă. Și cum se-nvîrt Și cum se-nvîrt se-nvîrt în jurul tău morții ca niște sfîrleze unii umblă pe muchia unui gînd cum pe ape alții se adună-n senzaționalele desene ale prafului de pe mobile ori se despart ușor aidoma pulpanelor unei haine. Norme Numai ceea ce putrezește pretinde dovezi nici pămîntul care putrezește nici apa care putrezește nici soarele care putrezește și el nu se
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
niște sfîrleze unii umblă pe muchia unui gînd cum pe ape alții se adună-n senzaționalele desene ale prafului de pe mobile ori se despart ușor aidoma pulpanelor unei haine. Norme Numai ceea ce putrezește pretinde dovezi nici pămîntul care putrezește nici apa care putrezește nici soarele care putrezește și el nu se abat de la regulă doar sfințenia nu putrezește e un etern început gata cel mult a se sparge rece și inumană cum o bucată de sticlă. Păpuși Pînă și-aceste păpuși
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
altul căci eram toți ai lui. Era toată viața lui ca un trandafir bătut din grădini solilocvii sistemele sale meditații fieroase principiile ineluctabile usturătoarea remarcă de-a fi singur dacă vrei să stăpânești lumea ochiului transparent i se părea că apa și sarea clătite aseară din setea și așteptarea tronului absolut descalificați și făcuți animale buni să fim dați hrană leilor din arenele lui răzvrătite. Câte patru legați de mâini ca borfașii nu vedeam calea o simțeam cu ușorul față de greul
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
nu vine pe buze Cuvântul smerit cu cetele cele fără de trup Numai abur e numai părere Parte din trupul pământ îmi tai pletele o parte din trupul pământ trupul de aer râde sacadat ca ecoul de aici de acum, trupul apă feminin de sorginte semn yang regresiv chiar mercurul-cynabrul, iar trupul foc se roagă în neîncetare înfrățit pururi cu duhul Un regat învins la picioare fără regină și fără de tron o vină ce poate fi mângâiată sau poate vândută unui stăpân
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
grija Domnului în duhul lumii aprins Lumina Feței Lui m-a însemnat Oarecând Atât de mult a întârziat întâlnirea cu Santa Lucia că sufletul meu cu greu s-a deschis cu durere, de parcă n-ar fi dorit să iasă din ape și nici să pășească pe linia Rozei nici să urce apoi Plânsul nu-mi e de folos odihna de-o clipă în genunchi propria vecinătate bolnavă era atât de aproape de intrarea în basilică pizzeria și magazinul de genți și nici un
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
se refuză; Dar există întreg? Expediție într-o zi de toamnă Am pornit spre moarte; Totul era veșnic Și știut, din carte, Râul mare, negru, Un vâslaș bărbos, Suflete de spaimă Tremurând pe jos; Galbenul de plată, Neștiut răstimp, Dincolo de apă Malul fără timp; Flăcări roșii, nalte Și grădini de vis, Rândul la pedepse, Totul era scris; Nici un pas degeaba, Orice drum, un cerc, Nici o întrebare N-am putut să-ncerc; Și-am pornit spre soare Pe poteci de foc; Poate
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]