9,963 matches
-
Noriko căuta cu disperare un punct de sprijin, cu ochii pierduți În spațiu, cu expresia unei fetițe care a făcut o năzbâtie și se așteaptă să fie certată. — V-am Întrebat ceva, domnișoară Noriko! — Poftim? Da, Înțeleg, Înțeleg. Noriko Își apăsă tâmplele cu podul palmelor și Încercă să se ridice, dar se clătină și nu reuși. Pupilele i se dilataseră atât de mult Încât nu i se mai zărea albul ochiului și implora să i se dea ceva, repede, nu contează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
strălucește ca aurul, bag În gură Înc-o pastilă, și-Încă una, până când mă trezesc că am Înghițit vreo cinci. — Aveți Încă pupilele dilatate. — În starea În care sunt, orice ți-aș spune s-ar transforma Într-o confesiune, spuse Yazaki, apăsându-se cu degetul mare de la mâna dreaptă În dreptul șalelor. — Nu vă plac confesiunile? — Nu neapărat. Fie că e vorba de confesiuni, fie de altceva, problema nu e că nu-mi plac, spuse el, Înghițind Încă două aspirine. Apoi scoase trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să-mi amorțească mai mult de-atât. Simțeam o excitare atât de puternică Încât Îmi venea să mă reped asupra Maestrului și să-i acopăr trupul cu săruturi, când l-am auzit strigându-mă: „Reiko, ia aprinde puțin luminile“. Am apăsat pe Întrerupătorul candelabrului și, În momentul acela, am avut impresia că aud sunetul luminii. Știi, un sunet ca atunci când se branșează la curentul electric un generator sau o rampă imensă de proiectoare și se aude un pârâit. Apoi am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o asemenea forță Încât de-abia mai puteam respira. O simțeam cum Îmi străbate pielea nelăsând nici o părticică neacoperită. Am Înghițit amândoi nu mai știu câte aspirine și am rămas mult timp ghemuiți pe jos, În pielea goală, cu mâinile apăsate pe tâmple. A doua zi Maestrul mi-a cerut să plec la Paris. Era vorba despre un mic rol principal Într-un film regizat de un german și ezitam neștiind ce să fac. Maestrul m-a sfătuit să accept rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
detectiv particular, nu? Un afurisit de isteț de profesie. Te superi dacă întreb cam cât câștigă ăștia ca tine? — Da’ de ce, nu mai primești mită suficient de des? Auzind asta, zâmbi forțat. — Mă descurc binișor, i-am răspuns. — Nu te apasă singurătatea? Adică, doar ai fost polițist aici, ai avut prieteni. Nu mă face să râd. Am un partener la firmă, așa că nu duc lipsă de un umăr prietenesc pe care să plâng, atât cât am nevoie, bine? A, da. Parteneru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
înțeles: Nu ne grăbim nicăieri, nu-i așa, domnule? Am strâns din umeri și mi-am scuturat capul: — Atâta timp cât nu uităm pentru ce-am venit, i-am răspuns, încercând să nu par un nesuferit încrezut. Evona Wylezynska se ridică și apăsă soneria de pe peretele din spatele unei draperii. Scoase un sunet de dezaprobare și zise: Ce-ar fi să uităm de toate? De-asta vin majoritatea domnilor aici, să-și uite de griji. În timp ce ea era întoarsă cu spatele, Becker se încruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mâini. Cred că ar regula și o pisică cu spatele rupt. Cum e băutura ta? Am scos un sunet demonstrativ și am adăugat: — Foarte bună, i-am răspuns. — Ei bine, pot să-ți ofer și altceva? I-am simțit pieptul apăsându-se pe brațul meu și am zâmbit în jos spre ceea ce atârna la galerie. Mi-am aprins o țigară și am privit-o în ochi: — Nu te preface că ești dezamăgită când îți voi zice că tot ce vreau sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Clipind, ochii ei se deschiseră, triști și împăienjeniți de lacrimi. Își puse mâna pe obrazul meu și apoi pe ceafă, trăgându-mă în jos spre gura ei. — Trebuie să vorbesc cu tine, i-am spus trăgându-mă înapoi. Ea își apăsă degetul pe buzele mele: Știu că e moartă, îmi zise. Am terminat cu plânsul. Nu mai e apă în puț. Îmi zâmbi cu tristețe și i-am sărutat fiecare pleoapă cu tandrețe, netezindu-i părul parfumat cu palma, suflându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
absent și cu un amărât, hedonismul nu prezintă mari riscuri. Refutația anunțată seamănă mai degrabă cu o răfuială. Philebos înfățișează un Socrate care se pregătește să-i trimită un glonte între ochi lui Protarh, dar, mare senior, renunță să mai apese pe trăgaci... -2Hedonistul asasinat. Protarh joacă de la un capăt la altul rolul prostănacului. Intervențiile lui se rezumă la vreo zece rânduri într-un dialog de o sută cincizeci de pagini. Iar luările lui de cuvânt strălucesc printr-un ridicol desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
zilele de concediu). „S-a făcut aproape șapte”, murmură Corodan, după ce efectuă rapid calculul necesar. „Dacă munceam mai mult alaltăieri, acum era aproape opt și câștigam o oră”, medită el și hotărî să acționeze în viitor cu mai multă energie. Apăsă pe butonul de serviciu și, ca de obicei, trapa din mijlocul încăperii se deschise lin, iar prin spațiul nou creat apăru din subsol scaunul cu secretara principală bătând la computer. — Noemi dragă, mai odihnește-te și tu, spuse cu blândețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
eu pe hublou... ce să vezi? Satelitul nu-i! „Nu se poate!”, îmi zic și mai verific o dată coordonatele, traiectoria, o verific și pe tovarășa Smaranda dacă n-a umblat la butoane, că știți cum sunt ele, le atrage să apese, dar nu găsesc nimic. Coordonatele erau bune, traiectoria optimă, tovarășa Smaranda ațipise puțin, totul era în regulă, numai satelitul nicăieri. — Nu se poate! spuse Iuliu Corodan. — Așa mi-am zis și eu, că doar ăsta era un satelit natural, docil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
să se lămurească ei ce se-ntâmplă, de-afară se auzi o voce puternică. — Nava „Bourul”, treci pe dreapta! — Hait! făcu speriat Dromiket 4. Să știți c-am deviat spre stânga! Sări la tabloul de comandă și opri nava. Apoi apăsă pe un buton negru, confecționat dintr-o substanță rară, care încă din primul trimestru al anului în curs fusese raportată și obținută peste plan dintr-o substanță refolosibilă obișnuită, cu un înalt grad de prelucrare, prin sporirea productivității muncii și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mă scuzați, tovarășe comandant, se bâlbâi Stejeran 1. N-am știut că nu e voie. Dacă vreți, pot să-mi scot cartela cu „a pâlpâi”. Ia dă-o-ncoace! porunci Felix S 23. Stejeran 1 se puse în priză, își apăsă un buton și, printr-o deschizătură, țâșni afară cartela cu pricina. Felix S 23 o luă, o răsuci pe toate părțile, apoi și-o introduse printr-o deschizătură similară în trupu-i masiv. Ia să vedem acum, Stejerane! zise el. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
roșu din creștetul comandantului începu să pâlpâie regulat, semn că Felix S 23 adormise buștean, apoi se apropie tiptil de Stejeran 1. Îi ridică precaută husa, îl pipăi până dădu peste un buton sub care scria APĂSAȚI-MĂ AICI! și apăsă. Degeaba. Stejeran 1 era ca mort. Îl mai pipăi câteva secunde până dădu peste alt buton sub care scria MAI APĂSAȚI-MĂ O DATĂ! Getta 2 mai apăsă o dată. Același rezultat. „Bietul băiat! murmură roboata. I-au furat și piesele.” Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
1. Îi ridică precaută husa, îl pipăi până dădu peste un buton sub care scria APĂSAȚI-MĂ AICI! și apăsă. Degeaba. Stejeran 1 era ca mort. Îl mai pipăi câteva secunde până dădu peste alt buton sub care scria MAI APĂSAȚI-MĂ O DATĂ! Getta 2 mai apăsă o dată. Același rezultat. „Bietul băiat! murmură roboata. I-au furat și piesele.” Se mai învârti câteva clipe în jurul lui și-n cele din urmă găsi o deschidere în spate sub care scria STOP/EJECT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pipăi până dădu peste un buton sub care scria APĂSAȚI-MĂ AICI! și apăsă. Degeaba. Stejeran 1 era ca mort. Îl mai pipăi câteva secunde până dădu peste alt buton sub care scria MAI APĂSAȚI-MĂ O DATĂ! Getta 2 mai apăsă o dată. Același rezultat. „Bietul băiat! murmură roboata. I-au furat și piesele.” Se mai învârti câteva clipe în jurul lui și-n cele din urmă găsi o deschidere în spate sub care scria STOP/EJECT. Luă o casetă de înaltă tensiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
lor, la o masă de șase locuri. — Doriți să fiți serviți prin telecomandă sau vă servesc eu? spuse chelnerul. — Servește-ne dumneata, răspunse Getta 2. Dar care e diferența? — Nu prea mare, surâse chelnerul. Dacă doriți prin telecomandă, trebuie să apăsați pe butoanele pe care le aveți la masă, iar dacă vreți să vă servesc eu, mi-apăsați mie butoanele pe care le am aici - și-și desfăcu fracul negru, dezvăluind un tablou de comandă fixat pe pieptu-i plin de butoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
spuse chelnerul. — Servește-ne dumneata, răspunse Getta 2. Dar care e diferența? — Nu prea mare, surâse chelnerul. Dacă doriți prin telecomandă, trebuie să apăsați pe butoanele pe care le aveți la masă, iar dacă vreți să vă servesc eu, mi-apăsați mie butoanele pe care le am aici - și-și desfăcu fracul negru, dezvăluind un tablou de comandă fixat pe pieptu-i plin de butoane. — Eu vreau s-apăs pe dumneata, zise Getta 2. — Cu mare plăcere, doamnă, răspunse chelnerul. Apăsați cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
care le aveți la masă, iar dacă vreți să vă servesc eu, mi-apăsați mie butoanele pe care le am aici - și-și desfăcu fracul negru, dezvăluind un tablou de comandă fixat pe pieptu-i plin de butoane. — Eu vreau s-apăs pe dumneata, zise Getta 2. — Cu mare plăcere, doamnă, răspunse chelnerul. Apăsați cât doriți. Domnii? — Noi apăsăm pe masă, zise încruntat Felix S 23. Îmi faceți o și mai mare plăcere, zise chelnerul. Pentru că sunt unii clienți mai răi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
care le am aici - și-și desfăcu fracul negru, dezvăluind un tablou de comandă fixat pe pieptu-i plin de butoane. — Eu vreau s-apăs pe dumneata, zise Getta 2. — Cu mare plăcere, doamnă, răspunse chelnerul. Apăsați cât doriți. Domnii? — Noi apăsăm pe masă, zise încruntat Felix S 23. Îmi faceți o și mai mare plăcere, zise chelnerul. Pentru că sunt unii clienți mai răi care nu vor decât să apese, dar nu consumă. Ia să vedem pe ce-ați dori să apăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
2. — Cu mare plăcere, doamnă, răspunse chelnerul. Apăsați cât doriți. Domnii? — Noi apăsăm pe masă, zise încruntat Felix S 23. Îmi faceți o și mai mare plăcere, zise chelnerul. Pentru că sunt unii clienți mai răi care nu vor decât să apese, dar nu consumă. Ia să vedem pe ce-ați dori să apăsați mai întâi? — Eu aș apăsa pe-un whisky, zise Getta 2. — Apăsați și pe gheață? întrebă chelnerul. — Nu, mersi. — Poftiți, doamnă! se aplecă chelnerul și Getta 2 se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
apăsăm pe masă, zise încruntat Felix S 23. Îmi faceți o și mai mare plăcere, zise chelnerul. Pentru că sunt unii clienți mai răi care nu vor decât să apese, dar nu consumă. Ia să vedem pe ce-ați dori să apăsați mai întâi? — Eu aș apăsa pe-un whisky, zise Getta 2. — Apăsați și pe gheață? întrebă chelnerul. — Nu, mersi. — Poftiți, doamnă! se aplecă chelnerul și Getta 2 se uită pe pieptul lui după butonul cu whisky, îl găsi și apăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Felix S 23. Îmi faceți o și mai mare plăcere, zise chelnerul. Pentru că sunt unii clienți mai răi care nu vor decât să apese, dar nu consumă. Ia să vedem pe ce-ați dori să apăsați mai întâi? — Eu aș apăsa pe-un whisky, zise Getta 2. — Apăsați și pe gheață? întrebă chelnerul. — Nu, mersi. — Poftiți, doamnă! se aplecă chelnerul și Getta 2 se uită pe pieptul lui după butonul cu whisky, îl găsi și apăsă. Chelnerul icni scurt și plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
apăsați mai întâi? — Eu aș apăsa pe-un whisky, zise Getta 2. — Apăsați și pe gheață? întrebă chelnerul. — Nu, mersi. — Poftiți, doamnă! se aplecă chelnerul și Getta 2 se uită pe pieptul lui după butonul cu whisky, îl găsi și apăsă. Chelnerul icni scurt și plecă după comandă. — Voi ce luați? se întoarse Getta 2 către pământeni. — Stai puțin, răspunse Felix S 23, aplecat peste butoane. Ce scrie, mă, aici? — Biftec, citi Stejeran 1. — Ce e asta? întrebă comandantul Felix S
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
2. Luați întâi ceva de băut. — Unde scrie, mă, ulei? se enervă Felix. Ia uitați-vă, tovarășe comandant, au antigel, arătă Stejeran 1 un buton. — Daaa? făcu Felix S 23. Ei, atunci bem și noi un păhărel? — Bem, tovarășe comandant! Apăsară de trei ori pe butonul respectiv. Imediat apăru chelnerul cu whisky-ul Gettei și păhărelele lor. Nu vă supărați că vă-ntreb - zise chelnerul după ce servi -, de unde sunteți de loc? — De pe Terra, răspunse Felix S 23. Bănuiam eu, zâmbi chelnerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]