2,862 matches
-
s-a adâncit și s-a tot adâncit, an de an. Mai ales că ceea ce fiii le reproșau mamelor lor basarabence (și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar fi fost nimic dacă numai la atâta s-ar fi redus nostalgia. Dar basarabencele sufletele lor erau sfâșiate între repulsia față de puterea bolșevică și convingerea intimă (de fapt, speranța) că sovietele n-au
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
privea drept în sus cu ochii larg deschiși. După atâta timp și după atâta durere în suflet tavanul ar fi trebuit să înceapă să se albăstrească încet-încet de la lumina firavă a zorilor. Dar uite că rămânea negru ca smoala. Luna apusese. Dinții i se descleștaseră de mult. Repetentul după... Femeia necunoscută, cu silueta ei elegantă, înaltă, zveltă, se îndepărta pe strada... Ia te uită! Nu mai era strada Judecătoriei, acum se numea strada Republicii... Mergea, mergea. Până la intersecția cu Bulevardul... Carol
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
spre Soare Răsare, Precum se cuvine întâi Cetatea și Crucea din zare Rămâne-vor de căpătâi. Spre sud se înalță Galata Pe Dealul cu Flori. Primăvara Salcâmii, de plecare, sunt gata Cireșii se pârguie vara. Ne-nclinăm și spre Soare Apune Cu gândul spre Botoșani; Înveliți cu datini străbune Rămas-au departe-acei ani. Revăd și amiaza de noapte Cu anii cei zgomotoși, A rămas și Copoul în spate, În anii cei mai frumoși. De mâine cu o altă privire Îmbrăca-voi
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
de oboseală, am pornit la drum. De aici înainte fiecare copac îmi este cunoscut și prieten. Le știu fiecare creangă... Merg cu spor, fără să simt greutatea desagei din spate. Încet-încet, soarele se rostogolește dincolo de coama pădurii, anunțându-și apropiatul apus... Iată-mă-s și la cotitura drumului, unde mă așteaptă stejarul. Vechiul meu prieten din preajma mănăstirii. Până aici ajung adeseori în plimbările mele de seară... Iaca și trunchiul de copac așezat lângă potecă, unde am poposit de atâtea ori cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
înțelegerea modului de secătuire a bogățiilor Moldovei. ― După atâta “ciorovăială”, cred că a sosit ceasul să ne odihnim. S-o facem, fiule, fiindcă, după umila mea părere, o merităm. Nu uita, însă, ca mâine când soarele va sta gata să apună, eu te voi aștepta la căsuța din vale. Acum îți urez poftă bună și somn liniștit. ― Nu voi uita, părinte. Noapte bună. ― Mergi în pace, fiule. Când am ieșit în cerdacul chiliei bătrânului, de peste pădure mă privea o lună plină
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și puternice și astfel ei scapă cu ușurință de chinurile morții". Toți cei din jurul său I-au ascultat cuvintele cu uimire, deoarece cuvintele Sale erau putere și El îi învăța cu totul altfel decât preoții și scribii. Și, cu toate că soarele apusese de mult acum, ei nu au plecat la casele lor, ci s-au așezat în jurul lui Iisus și L-au întrebat: "Învățătorule, spune-ne care sunt aceste legi divine ale vieții? Te implorăm, mai rămâi cu noi o vreme și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cunoscută și nu știam de unde. Mi s-a întîmplat asta de vreo cinci-șase ori până mi-am adus aminte că erau vorbele pe care i le spusese Robespierre Eleonorei Duplay în seara dinaintea trimiterii lui la ghilotină, privind cum soarele apunea dincolo de copacii de pe Champs Elysees. Așadar, "mîine va fi timp frumos" era un avertisment. Din pricina monedelor primite înapoi se făcuse o foarte gravă confuzie în capul meu. Am început să încurc și alte lucruri. Noaptea mi se părea că aud
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
În sufletu-mi pustiit. Or fi raze de lumină?! Nu, doar soarele dogorâtor Ce-mi luminează calea, Înspre viitor! Eu însumi și timpul Încercăm o nouă nuanță, De-un roșu aprins... Ce-mi dă elan,...viață! Zilele de fericire au apus. Dar,... vine-un nor cu parfum de început, de dor... Iar încerc să uit De-al meu patos pentru absolut! Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu E tare greu... e noapte, e beznă și e greu, e tare greu ecoul
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
urmă, discreditarea tragicului prin eficiență. În Europa, te lovești pretutindeni de obsesia decadenței. Roma "eternă" și "Roma" bizantină (Constantino-polul) au devenit "istorie". Anglia nu mai e stăpâna mărilor. Spania nu se mai poate lăuda că în imperiul ei soarele nu apune niciodată. Gloria navigatorilor portughezi s-a retras în muzee. Parisul constată că limba engleză ia locul limbii franceze. Europa e un cimitir al imperiilor. Imperiul roman. Imperiul otoman. Imperiul austro-ungar. Imperiul sovietic. Și nu e nevoie să-l citești pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
meserie. Plecați poimâine, trebuie, așadar, să ne grăbim. Nu vreți să veniți la mine? Vă rog să sunați de trei ori. Vă întoarceți la Paris? Parisul e departe, Parisul e frumos, nu l-am uitat. Îmi amintesc de felul cum apune acolo soarele, tot cam pe timpul ăsta. Seara se lasă foșnind uscat peste acoperișurile albastre de fum, vuietul orașului se aude înăbușit, fluviul pare că începe să curgă spre deal. Rătăceam la acea oră pe străzi. Știu, ceilalți rătăcesc și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
creștea ca în poveste, iar Angelica nu înceta să îi mulțumească lui Dumnezeu și să-i vorbească îngerașului ei. Inimă de înger Costeluș stătea culcat pe iarbă, pe spate, cu ochii mari, deschiși către cerul senin. Soarele se pregătea să apună și colora cerul în partea dinspre apus, ca niște petale de trandafiri oranj. Din partea cealaltă a zării apărură câțiva nori pufoși, ce păreau a fi din vată de zahăr ars. Unul din ei era colorat roz. Se mișca încet și
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
și Sisif, cred, că a fost o creație-parabolă a inteligenței grecești, pentru a ilustra cât mai plastic zădărnicia eforturilor sau, dimpotrivă, forța umană de a suporta o pedeapsă nedreaptă, așa cum mulți români au suportat-o în nu prea îndepărtatul secol apus cu toate ale sale... Dar să fiu mai explicit. În cazul de față am recurs la fabula lui Sisif, nu pentru a-i compara eforturile sărbătoritului cu o pedeapsă, deși mai subiectiv gândind - cam seamănă, ci cu o tenacitate și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
pe marginea căreia erau urme de gloanțe . Stătea pironit în poteca verde , ezitând între curiozitate și teamă. Apoi decise să se întoarcă, aruncând o privire în urmă. Marea și munții pluteau în lumina blândă a soarelui care se pregătea să apună. Era ca într-un tablou ; o pace de necuprins, natura și imensitatea ei, aerul auriu și depărtările albastre, mute. A doua zi , după micul dejun , Codrin se întâlni cu prietenul său Giannis . Acesta era înalt , bine clădit , cu aerul unui
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
adâncă mă făcea să mă simt că prezentam un deosebit interes pentru el. Costash m-a invitat să servesc din prăjiturile cameristei, apoi a intrat în camera laterală unde toți pereții erau acoperiți cu cărți. Soarele se pregătea grăbit să apună și marea se odihnea leneșă la marginea umbrelor munților cenușii. Simțeam că ar trebui să plec, dar Costash apăru imediat spunând: - Sper că nu vrei să pleci! - Încă nu, deși mă cam grăbesc puțin.. Era ca și cum ar fi vrut să
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
soarele s-a oprit, și luna și-a întrerupt mersul, pînă ce poporul și-a răzbunat pe vrăjmașii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s-a oprit în mijlocul cerului, și nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14. N-a mai fost nici o zi ca aceea nici înainte, nici după aceea, cînd Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel. 15. Și Iosua și tot Israelul împreună cu el, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
soră-mea. Încep să cred că n-ai nici o legătură cu guvernul! Corul mormonilor se prăbuși epuizat și fu înlocuit de un country rock profund creștin. Grupuri de vecini, strânse în jurul propriilor grătare împrăștiate, își făceau urări de sărbători. Soarele apusese, apăruseră insectele și primele raze nesigure ale artificiilor încercau întunericul. Era prima Zi a Independenței de după atacuri, iar rachetele colorate care explodau indolent păreau în același timp neajutorate și sfidătoare. Tommy Rupp lansă douăsprezece „Capete de teroriști explozibile“ pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nu au dreptate. Sunt pur și simplu oportuniști. Stăpânirea ei de sine îl înnebunea. Se pomeni că spune lucruri absurde, în fragmente din ce în ce mai incomprehensibile. Până la urmă se ridică și plecă. Idiot, stupid: rătăci la întâmplare prin labirintul roman, în timp ce soarele apunea, iar străzile șerpuitoare îl dezorientau. Se întoarse la hotel după unsprezece. Cuplul flamand plecase de mult. Nici măcar atunci ea nu-l certă așa cum merita. Se însurase cu o femeie care pur și simplu nu înțelegea drama. În noaptea aceea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
le vântură necunoscuții. Ascult muzică, citesc și compun o lume a armoniilor sfinte în care nu intră nici un răscolitor de ce-a fost înainte. Între pământ și văzduhul elastic este-o arcuire de arcușuri și strune: sunt razele soarelui care apune peste tabloul toamnei fantastic. 1984 Elixiruri autumnale Seara se lasă ușor peste zi într-o coabitare discretă; contemplarea-i un ideal și admiră luna ca pe-o vedetă Pe bolta violetă se joacă o zestre cu pietre scumpe și aurării
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
prezentând în orice anotimp aceeași atracție, atât pentru cei ce iubesc frumosul, cât mai ales pentru credincioșii creștini care caută folos duhovnicesc. Se spune că sărbătorile sunt ca soarele care, înainte de a răsări el însuși, își trimite razele, iar după ce apune, lumina lui încă mai stăruie pe culmi. Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul are o dimensiune cu totul specială, și puține sunt locurile închinate acestei zile de durere. Evlavia poporului față de Sfântul Ioan, care a excelat prin post și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lumină pentru cei din jurul nostru, căci „cuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulceață pentru suflet și tămăduire pentru oase.”( Pilde 16, 24) Se spune că sărbătorile mari sunt ca soarele care, înainte de a răsări își trimite razele, iar după ce apune, lumina lui încă mai stăruie pe culmi. Cred că așa este și cu cuvintele, care înainte de a rezona în lume, vin nu numai cu o anumită încărcătură emoțională, ci mai ales și cu una spirituală, cu o anumită energie pozitivă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
paharele Înalte, aburite, din mîinile voastre scot un clinchet plăcut, orașul gigantic strălucește sub ochii tăi Într-o panoramă uimitoare proiectată pe cortina turnurilor presărate de stele, Împodobite cu pulberea de diamant a milioane de lumini, dincolo de care soarele a apus iar lumina roșiatică a zilei se stinge și Întinzîndu-se peste rîu - cuprins de o bucurie Înălțătoare, vezi cum trec bărci, remorchere, șlepuri, și arcuirea ca de aripă a podurilor -, s-a lăsat noaptea și acolo sînt vapoarele... sînt vapoare... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o fată din grupul nostru. Ne-am oprit o zi și la Oxford. Acolo am avut o vreme frumoasă și n-a plouat deloc. Apoi am stat o zi la Stratford-on-Avon, locul de naștere al lui Shakespeare, dar, după cum a apus domnișoara Webster, casa s-a schimbat mult față de vremea cînd locuia el acolo. În dimineața cînd m-am dus la Stratford-on-Avon, n-a plouat, dar a Început să plouă cînd ne Întorceam. A plouat aproape tot timpul cît am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
zonă sălbatică. De aici nu se vede nici un semn de civilizație. - Este ceva acolo, spuse băiatul. Arătă cu degetul și continuă: Sunt aici înaintea ta cu douăzeci de minute și atunci era mai luminos și arăta grozav atunci când soarele a apus. Gosseyn urmări cu ochii direcția indicată de deget și văzu că era direcția în care curgea râul. Distanța până la locul arătat era cam de o milă. Acolo, în locul unde râul și valea o coteau la stânga, dispărând din vedere, se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
notează: „Ajunși la o grotă, Maria spuse lui Iosif, că pentru ea venise timpul de a naște, și nu mai putea să continue drumul până la cetate. «Să intrăm în această grotă», spuse. Aceasta se întâmpla, când soarele era gata să apună” (cap. 12). În schimb, în Evanghelia lui pseudo-Matei (secolele VIII-IX) tradiția grotei din Protoevanghelie se armonizează cu cea a grajdului din evangheliile canonice: la Betleem, Maria naște copilul într-o grotă (cap. XIII,7); în a treia zi se mută
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
afaceri era prins Schneiderhahn și în care parte a sudului? Pe terasa unei cafenele de pe marginea apei, un chelner cu un șorț lung curăța mesele, cu cîrpa într-o mînă, iar în cealaltă un mănunchi de halbe de bere. Soarele apunea, ultimii consumatori plecau, în șarete sau cu bicicletele. Picioarele mele goneau peste pavaj, iar ochii îmi erau plini de lacrimi. Stăteam în pat, cu ochii larg deschiși, pînă tîrziu în noapte. Uneori zgomotele năvăleau înăuntru prin fereastra dormitorului. Trecători ai
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]