6,475 matches
-
aici apoi la Cutia Schimbării, sau a mutației, cum spun pozitiviștii, care-i principiul Răului, pentru că-i permite voinței omenești să Încetinească sau să accelereze procesul continuu al emanației. De aceea schimbătorul automat de viteze costă mai mult, pentru că acolo Arborele Însuși e cel ce decide, potrivit Echilibrului Suveran. Apoi vine o Planetară, Ax Cardanic care, ca să vezi, Își ia numele de la un magician renascentist, Cardan, și apoi un Angrenaj Conic - a se observa opoziția față de grupul de patru Cilindri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
la negru la opera mai albă decât albul“. 67 Da Rosa, nada digamos agora... (Sampayo Bruno, Os Cavaleiros do Amor, Lisboa, Guimarăes, 1960, p. 155) Când ajungi Într-o stare de suspiciune nu mai neglijezi nici o urmă. După fantasmagoriile despre arborele motor eram dispus să văd semne revelatoare În orice obiect care-mi pica În mână. Îmi păstrasem legăturile cu prietenii mei brazilieni, și În zilele acelea se ținea la Coimbra un colocviu despre cultura lusitană. Mai mult din dorința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
două puncte de oprire ale sferei, punctele intersectării ideale a firelor, independente, ale amândorura, și punctele intermediare marcate de extremitatea planului de oscilație al trunchiului și al picioarelor, Belbo spânzurat de Pendul, vreau să zic, ar fi desenat În aer arborele sefiroților, rezumând În clipa lui cea de pe urmă Însăși facerea tuturor universurilor, fixînd prin plutirea lui cele zece etape ale suflării exangue și ale dejecției divinului În lume. Apoi, În timp ce omul de la oscilații continua să Încurajeze acest funebru balansoar, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Diotallevi Încă nu-i spusese că poți să te afli În Yesod, sefirotul Temeliei, semnul alianței arcului superior ce se-ncoardă să trimită săgeți pe măsura lui Malkuth, care e ținta lui. Yesod e stropul ce țâșnește din săgeată ca să producă arborele și fructul, e anima mundi pentru că e momentul În care forța virilă, procreînd, leagă Între ele toate stările ființei. A ști să torci acest Cingulum Veneris Înseamnă să remediezi eroarea Demiurgului. Cum e posibil să-ți petreci o viață Întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Când așadar un geniu cabalist 52. Un eșichier uriaș ce se Întinde pe sub pământ 53. Neputând să dirijeze pe față destinele pământești 54. Prințul tenebrelor 55. Numesc teatru 56. Prinse să sune din trâmbița strălucitoare 57. De fiecare al treilea arbore era atârnat un felinar 58. E alchimia o târfă castă 59. Și iau naștere astfel de monștri 60. Bietul prost! 61. Această Lână de Aur 62. Considerăm drept societăți druidice 63. La ce te face să te gândești peștele acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Nebunia ocupă un pavilion enorm 9. JESOD 118. Teoria socială a conspirației 119. S-a dat foc ghirlandei de pe trâmbiță 10. MALKUT 120. Dar răul este că ei sunt siguri că se află În lumină Postfață de Marin Mincu ILUSTRAȚII Arborele sefirotic după CESARE EVOLA, De divinis attributis, quae Sephirot ab Hebraeis nuncupantur, Venezia, 1589, p. 102. Fragment din Isaac Luria („Extinderea luminii În vid“) după P.S. GRUBERGER, ed., Ten Luminous Emanations, vol. 2, Ierusalim, 1973, p. 7 Rotula după TRITHEMIUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
diavolului, cum, spre exemplu, reiese clar din poezia Litaniile lui Satan: Glorie și mărire ție,Satan, în înălțimile Cerului, unde tu domneai, și-n profunzimile Infernului, unde, învins, tu visezi în liniște! Fă ca sufletul meu, într-o zi, sub arborele științei, Alături de tine să se odihnească... Pe parcursul a cinci volume ce compun lucrarea Dégénérescence, Max Nordau realizează un adevărat tur de forță în ceea ce privește arta și literatura începând cu Romantismul și finalizând cu un ”pronostic” al artelor secolului XX. Nordau reliefează
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Iancu, C. Brâncuși, Ștefan Luchian, Iosif Iser, N. Tonitza, Th. Pallady, Camil Ressu, N. Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Apcar Baltazar, C. Artachino, Cornel Medrea, Al. Brătășanu, Jean Steriadi, Ion Theodorescu-Sion, Gabriel Popescu, Al. Poitevin-Skeletti, N.S. Petrescu, G. Demetrescu-Mirea, Maria Ciurdea-Steurer, Nina Arbore, Artur Verona, Rodica Maniu ș.a.m.d. i-au frecventat salonul. Că de unii se folosea întru acoperirea combinațiilor sale financiaro-politice, speculîndu-le nevoia de bani și afirmare, este neîndoielnic. Cercul era de fapt o lume cvasiboemă, cvasiinterlopă, o societate pestriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va supraviețui, diseminată, în alte cîteva grupări plastice: o grupare omonimă continuă să expună încă în 1935 și 1936. „Arta Nouă” organizează, în 1930, o expoziție în Sala Ileana (unde, pe lîngă Marcel Iancu și Milița Petrașcu, mai expun Nina Arbore, Olga Greceanu, Tania Șeptilici, Cornelia Babic-Daniel și Claudia Millian). Grupul Plastic (din care mai fac parte Vasile Popescu și Aurel Kessler) expune în aprilie 1934 la Sala Ileana, iar Gruparea Criterion - în februarie 1933, la Sala Dalles. Eterogene și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alte făpturi cu mutră asemeni omului și masca artistului genial”. Ortodoxismul lui Sandu Tudor pare uneori colorat... aproape futurist: „Omul artei viitoare va fi un uimitor erou făurar (...) asemeni paloșului heruvimilor cărora li s-a încredințat în grădina raiului paza Arborelui vieții. (...) Nu arta cenușie a Fiilor sinuciderii, ci Arta războinică a nemuririi o dorim”. Este citat, între alții, Péladan cu teoria lui plastică, în care „a arătat primejdia atîtor veacuri de literatură și galanterie care au sexualizat sufletul occidental, răsturnînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la norma subordonării lor față de un peisaj „organic”. Exemplul „descompunerii” din pictura lui Fernand Léger - o descompunere analitică a componentelor peisajului - este ilustrativ în acest sens: „Întrebați pe un pictor modern ce este un peisagiu. Nu cunoaște. El cunoaște un arbore, o creangă, o foaie. Cunoaște obiectele peisagiului și atîta tot” (ibid., p. 382). Primatul imaginii în raport cu construcția poetică, autonomizarea părții în raport cu întregul au ca efect, în opinia lui Perpessicius, „poezia care impresionează, dar nu vrăjește. Izbește, dar nu reține. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vol. Cămașa lui Nessus, Editura Cartea Românească, București, 2001 Apollinaire, Guillaume, Chroniques d’art, trad. rom. De la Ingres la Picasso. Cronici de artă, în românește de Elis Bușneag. Antologie de texte și prefață de Dumitru Dancu, Editura Meridiane, București, 1970 Arbore, Grigore, Futurismul, Editura Meridiane, București, 1975 Arbour, R., Les Révues littéraires éphemeres paraîssant a Paris entre 1900 et 1914. Repertoire déscriptif, Corti, 1956 Babeți, Adriana, Dandysmul. O istorie, Editura Polirom, Colecția „Plural M”, Iași, 2004 Baciu, Ștefan, Urmuz, Ediciones Tierra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-și brațele albe, lăsând impresia unor flori proaspăt înflorite. Takamori și Iijima, prietenul lui din studenție, își petreceau de obicei pauza de prânz aruncând ocheade „florilor“. Astăzi însă, parcă era altfel. În buzunarul lui Takamori se afla o notiță cu arborele genealogic al familiei lui Napoleon, pe care îl copiase pe furiș, în orele de lucru, dintr-un dicționar biografic pe care l-a împrumutat de la biblioteca firmei. Conform articolului respectiv, părinții lui Napoleon au avut o gloată de copii deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Copilul rîde: " Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!" Tânărul cîntă: " Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea!" Bătrânul tace: " Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!" CRESC AMINTIRILE Într-un amurg, sunt ani de-atunci, mi-am zgâriat stăruitor în scoarța unui arbore - numele - cu slove mici, stângace și subțiri. Azi am văzut din întîmplare cum slovele-au crescut din cale-afară - uriașe. Așa îți tai și tu copilo numele în inima-mi supusă mărunt, mărunt, ca un ștrengar. Și după ani și ani
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
frânt câte o săgeată și toate femeile și-au tăiat o șuviță de păr și au ars-o. Rachti a rostit rugăciunile către zei și a cântat cântecul morților ce vorbește despre trei femei numite Norme, care trăiesc între rădăcinile arborelui lumii și care retezaseră firul de aur în care se ținea viața lui Faroald. Îmi amintesc doar un vers, pe care l-a repetat de mai multe ori: „Normele au decretat: este un fir care nu se reînnoadă“. L-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
puțin. Am făcut ocolul bisericii, uitându-mă la podoabe. Înțelegeam că era ceva în neregulă, dar nu reușeam să identific ce anume. Oricum nu exista nimic care să justifice moartea atâtor oameni, nici măcar ciudatul și marele candelabru în formă de arbore, cu șapte brațe, de deasupra altarului: era doar aurit. Mă pregăteam s-o iau din loc, când am surprins câteva priviri fixând stăruitor, chiar dacă pe furiș, o portiță pe care nu o observasem, în penumbră, pe o latură a altarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o avem asupra oamenilor. Tu te folosești de longobarzi, eu de romani. Singurul lucru care ne desparte cu adevărat este că tu crezi în Cel Înviat din Morți, și eu în Cel Niciodată Mort, tu în cruce, iar eu în arborele nicicând tăiat din care va fi făcută. Tu crezi în oamenii pe care Iisus i-ar fi înnobilat murind la fel ca ei. Eu nu. Tu crezi în durere și în moarte ca imitare a patimilor lui, eu în păcăleala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să se înduioșeze de necazurile, aspirațiile, slăbiciunile ființei pe care o posedă. Zogru, căci despre el este vorba, este un soi de highlander sau mai degrabă de downlander, de duh nemuritor venit din adâncurile pământului și care cutreieră un întreg arbore genealogic, intrând vampiristic, pe la 1460, în sângele unor personaje ale epocii, migrând, cu scurte pauze, până în zilele noastre. Această situare narativă constituie un prilej pentru prozatoare de a-și etala, fără ostentație, o erudiție medievalistică și o capacitate inventivă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
să fac? Dacă nu găsesc curând un izvor, mă voi stinge”. Continuă să meargă rugându-l pe Dumnezeu să-i dea un semn. Mai pe înserat se opri sub un copac umbros pentru a se odihni și zări lângă trunchiul arborelui o pasăre mică, neagră, cu o pată roșie pe burtică și cu o coadă ca o furculiță, care abia mai respira. O luă în palmă și îi dădu să bea ultimele picături de apă din proviziile sale. Pasăre deschise ochii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la umbra unui bătrân cireș, un fior mi-a străpuns sufletul, iar în acel moment frumusețea „celui dintâi vis al anului” mi-a cuprins trupul. Un ger cumplit s-a abătut asupra inimii mele, gândurile mi-au ruginit la poalele arborelui, în suflet mi-a înflorit bucuria, iar căldura mi-a topit teama și astfel clipa s-a transformat în oră, ora în zi, ziua în săptămână, săptămâna în lună, luna în an și anul în eternitatea unei lumi paralele cu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
scurt pe care era desenat un soare. David dansa lipit de ea, Învârtind-o uneori Într-o figură de rock. De peste un ceas, dansau fără să simtă oboseala, pe un ritm de tamburină când rapid, când lent. Sprijinit de un arbore, Bruno stătea nemișcat, cu inima strânsă, vigilent, la pândă. Michel ba apărea la marginea cercului luminos, ba dispărea În noapte. Deodată fu chiar acolo, la cel mult cinci metri. Bruno o văzu pe Annabelle plecând de lângă dansatori și oprindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din lemn de culoare Închisă Îi diviza În panouri. Unele panouri reflectau puternic razele soarelui ce asfințea; prin altele se zărea structura internă: mai multe niveluri și pereți despărțitori, tot din lemn de culoare Închisă. Ansamblul voia să evoce un arbore și reușea destul de bine - trunchiul era reprezentat de un cilindru mare ce traversa piramida și În care se afla probabil scara centrală. Din clădire ieșeau oameni, singuri sau În grupuri; unii Îmbrăcați, alții goi. Sub soarele ce asfințea făcând iarba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
atât odor avea și el pe lângă casă, făcut de mâna lui”. Fiind singura valență creatoare în planul lumii materiale și, prin raportare la forma verticală si la ramificațiile extremității superioare, putând fi interpretat simbolic fie ca “axis mundi”, fie ca arborele cosmic cu rădăcinile înfipte în cer, el ilustrează parabola transcedentării imanenței prin traversarea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, o parabolă a devenirii umane. Astfel, numele personajului și, implicit, titlul operei definesc metafora existenței, văzută ca ritual de spiritualizare a materiei
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
Avocatul Clarence Darrow, cel care‑l apăra pe Scopes, reprezenta știința, modernitatea și progresul. Pentru Darrow și Mencken, Bryan, creaționistul special, reprezenta o absurditate a Înapoiatei Farm Belt, regiunile fermierilor fundamentaliști. În limbajul evoluționismului, Bryan era o ramură uscată a arborelui vieții. Teoria lui legată de standardul monetarului de argint era o farsă. Ca și oratoria lui de modă veche de la Congres. Ca și ospețele la care se ghiftuia, la ferma din Nebraska. Mesele Îmbelșugate erau moartea lui, spunea Mencken. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Avea o droaie de legături importante la Paris - ca și În Italia. Știa foarte bine că nu exista vreo cale legală pentru recuperarea banilor. - Mai cu seamă În cazul de față, spunea el, când chiriașul e un evreu, iar În arborele genealogic al proprietarului există un Gobineau. Acești Gobineau erau niște antisemiți aprigi. Și nu numai că sunt evreu, dar pe deasupra și american - deci cu atât mai periculos pentru civilizație, așa cum o Înțeleg ei. Oricum, dacă Îi Îngăduie unui evreu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]