6,861 matches
-
această carte se pot adresa bibliotecii în acest sens, iar revista se poate procura contra unei sume de 10 lei. Această lansare de carte a intrat in istoria bibliotecii, fiind prima care a fost transmisă online. Directorul bibliotecii, dr. Teodor Ardelean a mai adăugat că la îndemnul Î.P.S. Chira s-ar putea ca pe viitor să se înființeze o sală de lectură nonstop în incinta „catedralei culturii”, unde așa cum a spus unul dintre vorbitori, să se poată realiza un „dialog
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
să pot să fiu Pe plaiul strămoșesc, la mine-n țară Nu pribegind străină în pustiu... Mi-e sufletul grăunte de lumină Crescut cu grijă-n Munții Apuseni Acolo m-am născut, din rădăcină De neam cinstit și sânge de-ardeleni. Mi-e drag pământul, codrul și izvorul În limpezimea lui îmi scald destinul Și satul meu și-atât de drag pridvorul În care-n ochii mamei citesc chinul Singurătății crunte ce-o apasă... Copiii-i pleacă-n lume pentr-o
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
să nu creștem copii cu probleme psihice, ci copii mulțumiți... Domnilor guvernanți, deșteptarea! Bine-ar fi să se întâmple ceva, dar sincer, nu mai cred în capacitățile bucureștene, căci de fiecare dată când miticii o dau în bară, vine un ardelean să le pună geșeftul la punct. Of! A consemnat Octavian CURPAȘ Phoenix - Stuttgart 24 iunie, 2009 Referință Bibliografică: Lucian Hetco, arhitectul revistei Agero , are in palmares o diploma de excelenta / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 121, Anul
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
ONOARE. Așezăm aici povestea spusă chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni. Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului), Gelu Furdui, cu o voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ONOARE. Așezăm aici povestea spusă chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni.Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului), Gelu Furdui, cu o voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
independența de stat. În aceste condiții, devenea cu atât mai nefirească și cu atât mai odioasă menținerea unei însemnate părți a poporului român sub stăpânirea chezaro-crăiască. Numeroase semne nu mai lăsau nici o îndoială asupra faptului că, în condițiile prielnice, românii ardeleni, reprezentând majoritatea populației ținuturilor intracarpatice, își vor manifesta cu fermitate hotărârea de a se uni cu frații lor de dincolo de munți, realizând pe veci unirea prefigurată a lui Mihai Viteazul. Clipa Unirii celei Mari a sosit la sfârșitul primului război
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
o întâlnesc pe mama Minicăi. Această m-a primit că pe o persoană de a casei. Am așteptat terminarea mâncărurilor specifice zonei, dar parcă și ceva în plus. Casă dumnealor nu era nici deosebită, dar avea ceva plăcut specific locuințelor ardelene. Era plasată în cartierul țigănesc Lumea Nouă aproape de o crescătorie piscicola. Avea garduri de scândura cât ținea grădină lor, iar camerele modeste, dar deosebit de curate și bine aranjate. După servirea mesei doamna Minica m-a invitat la film și astfel
CĂLĂTORIA CU MOCĂNIŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343769_a_345098]
-
din tată-n fiu de la stramoșii săi. Unul din ei, Călin Dominte, venise la Soci de dincolo de Carpați, cum vor fi venit și înaintașii consătenilor săi din spița lui Sasu ori a lui Moroșanu. Avea Dumitru Dominte ceva din firea ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai ales, era hotărât în faptă. Cum oare să-ți explici felul în care și-a luat nevastă? La o hora a satului, i s-a întâmplat lui Dumitru, flăcau cam trecut cu
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
legăturile dintre români și austrieci de-a lungul timpului. Amintim Universitatea din Viena, unde au început să studieze tineri români, încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea, numărul acestora sporind în mod deosebit în secolele următoare. Între ei, „corifeii Școlii Ardelene, Ioan Molnar Piuariu, Gheorghe Lazăr, Eugen Hacman, Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Lucian Blaga, Filaret Barbu și mulți alții.” Marile muzee, arhive și biblioteci din Viena păstrează până astăzi mărturii ale culturii și ale artei bisericești, icoane
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CU SAU FĂRĂ CUVINTE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Prin despărțiri perene, mai spunem un „Hello”, Ne-mpleticim silabe-n jargoane sau argou, Și tulburați de limba vibrând necunoscut, Ne chinuim ca lupii cu mieii la păscut
CU SAU FĂRĂ CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343946_a_345275]
-
lenei fierăstrău. Eu nu credeam vreodată cuvinte să urăsc, Nici propriile gânduri, naivă, să-mi pârăsc, Dar singurul „Adio“ ce mi-aș dori s-aud, E cel din partea morții, sub rânjetul ei crud... Referință Bibliografică: CU SAU FĂRĂ CUVINTE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V, 18 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
CU SAU FĂRĂ CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343946_a_345275]
-
ce mi-aș dori s-aud, E cel din partea morții, sub rânjetul ei crud... Referință Bibliografică: CU SAU FĂRĂ CUVINTE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V, 18 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
CU SAU FĂRĂ CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343946_a_345275]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V, 18 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
CU SAU FĂRĂ CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343946_a_345275]
-
COCORII SUFLETULUI’’,’’PE ALTARUL CLIPEI’’ Proză și poezii apărute în revistele: ,,Dor de Dor’’, ,,Dacia Nemuritoare’’, ,,Dacia Magazin’’, ,,Vitralii’’, ,,Astra Blăjeană’’, ,,Agora’’, ,,Apărarea Mureșeană’’, ,,Claviaturi’’, ,, Tezaur’’, ,,Clipa’’ (S.U.A.), Agero (Germania),etc și în cotidienele ,,Cuvântul Liber’’, ,,Zi de Zi’’, ,,Condeiu Ardelean’’, ,,Ziarul de Mureș’’etc. CRITICĂ și calupuri de poezii apărute în ANTOLOGIILE: ,,Întâlniri Dunărene’’ vol.XVII, 2015, Antologiile Dor de Dor’’2011, 2012, 2o13, 2015, Antologie de versuri ,,Arta Sfâșiată’’, 73 de poeți contemporani - Sibiu 2011. Referință Bibliografică: Mircea Dorin
MIRCEA DORIN ISTRATE de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343965_a_345294]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RENAȘTERE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Am deschis astăzi poarta amintirilor Și s-au prăbușit peste mine Toți anii, cuprinși de rugina timpului. M-au încolțit, flămânzi, lupii regretelor, Mi-au sfâșiat, fir cu
RENAȘTERE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343035_a_344364]
-
Îmi străpunge încet inima. Cascada tăcerii se prăvălește peste mine, Ca un amurg însângerat. Cămașa vieții mă strânge, Povara mă sufocă, Dar, surprinzător, Oceanul durerii nu mă poate înghiți. Respir aerul tău Și simt cum renasc... Referință Bibliografică: RENAȘTERE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
RENAȘTERE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343035_a_344364]
-
mă sufocă, Dar, surprinzător, Oceanul durerii nu mă poate înghiți. Respir aerul tău Și simt cum renasc... Referință Bibliografică: RENAȘTERE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
RENAȘTERE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343035_a_344364]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
RENAȘTERE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343035_a_344364]
-
Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică și Culte religioase, în România contemporană... » 10 Octombrie 2015, am participat la Simpozionul Internațional, organizat în municipiul Oradea, județul Bihor, de către Episcopia Greco - Catolică de Oradea, Unită cu Roma, sub egida “Școala Ardeleană” - ediția a X-a - intitulat: “Familia creștină - Fundamente antropologice, iubire și sexualitate în celibat și căsătorie”, unde am susținut referatul cu tema: «Despre familia creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective
2017... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343132_a_344461]
-
Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică și Culte religioase, în România contemporană... » 10 Octombrie 2015, am participat la Simpozionul Internațional, organizat în municipiul Oradea, județul Bihor, de către Episcopia Greco - Catolică de Oradea, Unită cu Roma, sub egida “Școala Ardeleană” - ediția a X-a - intitulat: “Familia creștină - Fundamente antropologice, iubire și sexualitate în celibat și căsătorie”, unde am susținut referatul cu tema: «Despre familia creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
când schițase „Începuturile și cadrul unei prietenii”, poetul-filozof creionează acum sub cupola Academiei un remarcabil portret al vechiului prieten și colaborator „Nichifor Crainic”. Om al câmpiei române, adoptat spiritual de Ardeal, Nichifor Crainic intră solemn în Academie flancat de doi ardeleni: Octavian Goga și Lucian Blaga. Cu o operă poetică dominată de bipolaritatea pământ-cer (Darurile pământului - Țara de dincolo de veac), teologul-scriitor Crainic a depășit sămănătorismul prin gândirism, adăugând „pământului românesc” „cerul spiritualității răsăritene”. În jurul Gândirii îndrumate de el s-a dezvoltat
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
vânduți. Am fost întrebat și eu întreabă, obisnuit, cum se intreabă românii de rând între ei: - Tu pe cine ai alege?! - Eu nu aleg, dar dintre toți, eu prefer neamțul, pe Klaus Joannis... - De ce, mă?! - Întâi de toate, e sas ardelean și sașii sunt liniștiți și harnici, se țin de cuvânt când promit ceva, duc la capăt ordonat și bine ce încep, sunt realizatori. Îi caracterizează modestia și tradiția, nu sunt încrezuți, îngâmfați ca ungurii sau românii de pe Dâmbovița, care le
PREFER NEAMŢUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343464_a_344793]
-
baptistă „Dragostea” din Arad. Pentru președinția Cultului Baptist din România vor candida: Viorel Iuga (foto stânga), Daniel Mariș (foto centru) și Ionel Tuțac (foto dreapta). Pentru slujirea de Secretar general al UBCB din România vor candida pastorii: Cornel Boingeanu, Ioan Ardelean și Mircea Ursu, pentru vicepreședinte cu misiunea este propus pastorul Otniel Ioan Bunaciu, iar pentru vicepreședinte cu pastorala sunt propuși Samuel Tuțac și Paul Vasile. În slujirea funcției de vicepreședinte cu educația sunt propuși pastorii Paul Negruț și Daniel Fodorean
CONGRESUL NAȚIONAL ELECTIV AL BAPTIȘTILOR, LA ORADEA de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344098_a_345427]
-
munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte bărbătească din familia sa. Gligor era un bărbat tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele muntelui Ursoaica. Era priceput la multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe cel aflat în nevoi, poate că și de aceea l-
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]