5,714 matches
-
opiniilor lor politice, au fost influențați de prietenii cu care relaționau. O jumă tate de secol mai târziu, analizând alegerile din Marea Britanie, R. Johnston și C. Pattie au ajuns la aceleași concluzii: oamenii au tendința să voteze ca majoritatea din arealul în care trăiesc sau muncesc. În cazul particular al Dobrogei, datele statistice de care dispunem nu permit o abordare de felul celei amintite mai sus. Pentru a fi posibilă o asemenea analiză este nevoie de date obținute în urma aplicării unor
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
domeniul larg al educației liberale a adulților. O preocupare distinctă se manifestă pentru adulții de vârsta a treia, care au foarte mult timp liber. Este o categorie de populație în continuă creștere, în condițiile creșterii speranței duratei de viață. În arealul educației adulților s-a creat o subdiviziune distinctă de specializare pentru lucrul cu vârsta a treia, datorită specificității acestui grup de vârstă. S-au creat universități pentru vârsta a treia, cluburi, dar, în același timp, și căminele de bătrâni sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea unei identități de sine mai profunde și mai rafinate. Dacă abordăm vârsta tinereții în arealul ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului de semne ale partenerilor de comunicare, apar destule probleme. Astfel, ea poate eșua cu ușurință (fără a conștientiza acest lucru și fără a înțelege cauzele) într-un areal, creat ad-hoc, de înțelesuri ambigue, contradictorii și dezorientate de ambele părți, putând apărea redutabila „barieră de tezaur”, când adultul nu sesizează semnificația unui mesaj, în ansamblul lui, deși surprinde înțelesurile tuturor părților componente (Adler și Towne, 1991). Aptitudini semnificative pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniul larg al educației liberale a adulților. O preocupare distinctă se manifestă pentru adulții de vârsta a treia, care au foarte mult timp liber. Este o categorie de populație în continuă creștere, în condițiile creșterii speranței duratei de viață. În arealul educației adulților s-a creat o subdiviziune distinctă de specializare pentru lucrul cu vârsta a treia, datorită specificității acestui grup de vârstă. S-au creat universități pentru vârsta a treia, cluburi, dar, în același timp, și căminele de bătrâni sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea unei identități de sine mai profunde și mai rafinate. Dacă abordăm vârsta tinereții în arealul ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului de semne ale partenerilor de comunicare, apar destule probleme. Astfel, ea poate eșua cu ușurință (fără a conștientiza acest lucru și fără a înțelege cauzele) într-un areal, creat ad-hoc, de înțelesuri ambigue, contradictorii și dezorientate de ambele părți, putând apărea redutabila „barieră de tezaur”, când adultul nu sesizează semnificația unui mesaj, în ansamblul lui, deși surprinde înțelesurile tuturor părților componente (Adler și Towne, 1991). Aptitudini semnificative pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trec, uneori de pe o zi pe alta, În categoria temelor interzise. Asta chiar În epoca În care se vorbește despre perioada liberală a comunismului românesc, situată undeva În preajma anilor ’65-’70. Astfel se pot explica deplasarea contextului etnogenezei românești dinspre arealul lingvistic slav spre cel latin, acceptarea unor puncte de vedere critice ale istoriografiei românești la adresa „marelui frate” de la răsărit, În anii ’70-’80, În antiteză cu realitățile istoriografice ale anilor ’50, având aici chiar dialoguri istoriografice extrem de consistente, același lucru
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
emoțională și ideologică. Geografiile simbolice identifică mental spațiul Înconjurător, aplicându-i etichete prin intermediul cărora Îl clasifică și Îl plasează pe un anumit loc al unei ierarhii valorice; spațiul este ideologizat, este considerat bun sau rău, prin demonizarea sau idealizarea anumitor arealuri sau direcții. Uneori, geografiile simbolice reconfigurează complet spațiul geografic, creând noi „teritorii”, decupate În funcție de criteriile ideologice cu care se operează. Alteori, un spațiu concret, identificabil pe o hartă politică sau geografică, este Învestit cu o semnificație aparte, care nu este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contemporane difereau În mod sensibil de cele „descoperite” În negura incertă a timpului. Tendința de „etnicizare” simbolică a spațiului făcea ca factorul etnico-lingvistic, privilegiat de ideologia naționalistă a epocii, să devină și cel mai important element de identificare a oricărui areal geografic. Se vorbea, astfel, despre un „spațiu german”, un „spațiu slav” sau un „spațiu latin”, coborându-se această modalitate de definire a teritoriului Într-un trecut cât mai Îndepărtat, În epoci istorice În care realitățile politice sau etnoculturale se structurau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2 gheare bine dezvoltate. În fauna noastră 4 specii întâlnite atât în ape stătătoare cât și în râuri. Mai mulți autori citează în mod eronat pentru fauna României pe D. semisulcatus, însă considerăm prezența acestei specii la noi discutabilă, deoarece arealul ei de răspândire este situat în vestul și sudul Europei. ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare lățite în formă de disc, dintre care primul este mai dezvoltat, prevăzut cu o ventuză adezivă mare dispusă median, alături de care se află numeroase
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Vama poate fi considerată așezare rurală de tip răsfirat linear cu tendința de adunare lineară. Poate nicăieri muntele, apa și ocupațiile nu sunt atât de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote Victor Tufescu, op.cit. p. 12. footnote>. Arealele depresionare se disting, în contrast cu spațiul reliefului montan propriu-zis, printr-o „oicumenizare” compactă, fără a exclude varietatea tipurilor de habitat, tipuri influențate de potențialul socio-economic bine determinat al acestora. Varietatea tipurilor de habitat a fost influențată de o intensă valorificare, atât
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
atât a spațiului montan propriu-zis, cât și a perimetrelor montane de interferență. Așa se poate explica mai ales și pătrunderea procesului de umanizare dincolo de limitele depresiunilor. Putem vorbi de un cadru funcțional favorizant al unei continue extinderi a umanizării în arealul montan, într-un proces permanent de roire, ce depășește cu mult limitele condiționate de o serie de factori cum sunt: altitudinea și morfologia reliefului, particularitățile topoclimatice, condițiile de ordin piedo-foto-geografice <footnote Vasile S. Cucu, op.cit., p. 35. footnote>. Din punct
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
atăta robie.................................................................................................. în Vama v.r.c.u.” Trebuie să admitem, în absența unor descoperiri arheologice consistente, care se lasă așteptate, a unor documente scrise pentru perioada de până la întemeierea statului Țara Românească a Moldovei - Vlahia Mică sau Rusovlahia - , că arealul străjuit de culmile domoale ale Obcinilor Bucovinei, brăzdate de apele Moldovei și Moldoviței, au fost locuite din preistorie și nu încape nici o îndoială că în primul mileniu după Hristos, până la anul 1000 și în primele secole ale mileniului al II
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unei identități statale durabile. Potrivit părerilor exprimate de istoricii români care s-au ocupat de satul medieval românesc ( P.P.Panaitescu, Ștefan Pascu, Ștefan Ștefănescu, Ștefan Olteanu, Alexandru Gonța ), satul românesc medieval a urmat vechile așezări geto-dacice, fiind răspândite în tot arealul românesc, cu deosebire în zonele de munte <footnote Alexandru Gonța, Studii de istorie medievală, Ed. Dosoftei, Iași, 1998, p. 167-172. footnote>. Sub acest raport, satul Vama nu face excepție : această așezare continuă pe alta sau altele mai vechi , care gravitau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
părerea că la trecerea pe valea Moldovei, Dragoș să fi întâlnit obștile țărănești din Ocolul Câmpulungului, din Vama, din Humor și pe sașii de la Baia, viitoarea „capitală” voievodală. Pe de altă parte, nu avem nici o dovadă că populația românească din arealul Obcinilor ar fi coborât din partea de nord, din teritoriile Ucrainei actuale, pe atunci cnezatul de Halici-Volânia <footnote Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Ed. Victor Frunză și Logos, București, ediția a II-a, 1992, p. 94-95 și 122-128. footnote>, rupt de Rusia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ore). 3) Organizarea zonei de colectare. Zona de colectare include producătorii de lapte de pe perimetrul uneia sau mai multor comune, cu satele aferente; laptele se colectează în puncte de strângere și în centre de colectare. * Puncte de strângere = deservesc un areal de până la 5 km2. Spațiul utilizat trebuie să corespundă din punct de vedere igienico-sanitar (gresie antiacidă, faianță, sistem de ventilație, apă curentă și apă caldă, rețea de canalizare) și să aibă dotările necesare (aparatură, materiale, reactivi și utilaje) pentru efectuarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
aceste relații au fost împiedicate să apară. 2.3.1. Considerații privind migrația în România contemporană Comportamentul migrațional în România contemporană trebuie privit în oglinda schimbărilor postdecembriste, luând în calcul background ul pe care l-a oferit perioada comunistă. În arealul migrației interne se observă în primul deceniu postdecembrist o încercare de reașezare, într-o oarecare măsură naturală, a mișcării populației. Ar putea fi și un soi de reacție firească, având în vedere permisivitatea noului regim politic și toate schimbările aferente
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urbanizare și contra urbanizare (counter-urbanization). Astfel, dacă de exemplu în Statele Unite în anii 1970 se constată deja o migrație internă dinspre mediul urban către mediul rural, alături de mișcări de populație către centre urbane mai mici sau zone conectate puternic cu arealele urbane mari, în Europa situația se așază într-o manieră diferită, cu tendințe specifice. De exemplu Polonia, România și Norvegia se află încă în perioada procesului de urbanizare, în timp ce Germania, Cehia, Portugalia și Italia au trecut deja în perioada tranziției
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pierderea locului de muncă, puteau decide mai târziu să revină în mediul urban. De asemenea, în 1990 și 1991 peste jumătate dintre cei care migrau se mutau în alt județ, în timp ce începând cu 1992 majoritatea migranților își schimbau domiciliul în arealul aceluiași județ. Astfel, distanța geografică dintre punctele de migrație a început să scadă considerabil în această perioadă. Migrația internă trece printr-o perioadă de reașezare și restructurare determinată de un flux de migrație de la sat la oraș ce se reduce
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
au marcat istoricul. Perioada inițială a schismei propriu-zise este definită de opoziția față de reformă și de prigoana autorităților. A doua etapă este caracterizată de rupturi chiar în interiorul comunității staroverilor din întreaga lume, constituindu-se grupări mai mici, definite de un areal geografic restrâns și de păstrarea doar a anumitor coordonate din mișcarea de început. În a treia etapă, micile confesiuni astfel constituite se individualizează, protestul social căpătând o formă moderată. În cea de-a patra fază, este identificat procesul secularizării, specific
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prin prisma funcțiilor pe care le exercită. În dezvoltarea acestei linii de analiză, comunitatea este acea formațiune socială care depășește obstacolele timpului, adună un număr relativ mic de indivizi, aceștia având un fond cultural comun și statusuri sociale din același areal, locuiesc pe o suprafață restrânsă și dezvoltă relații de cooperare persistente. De interes sunt tocmai relațiile prin care se exercită cele două funcții de care aminteam mai sus. În completarea indicatorilor comunității la nivel general, comunitatea etnică este particulară prin
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
percepută cu necesitate subiectiv. Sau, mai corect, sesizată și subiectiv. Pentru că firesc este să ne așteptăm la popularea ecuației și cu elemente obiective. Acestea din urmă derivă din raportarea la o grilă axiologică relativ comună celor socializați într-un același areal spațio-cultural. Este vorba cel puțin de valorile care ocupă cele mai importante poziții în ierarhie. Dacă însă fiecare se așază pe acele poziții elementele care îl favorizează, nu mai vorbim de subiectivitate, ci de subiectivism și orice raportare la ceilalți
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
una de autonegare. De la o particularizare geopolitică, proiectată pe o situație de destin și cu circumscriere precumpănitor etică homo balcanicus se încarcă și cu o seamă de atribute străine de el, ca să se întoarcă, iarăși, ca un bumerang, crucificând astfel arealul de origine. Conotațiile în bună măsură negative fac parte, de altfel, dintr-o stereotipizare a termenului de balcanism ce, "creată și importată din Occident a fost complet asimilată"1 de mentalitatea vestică și, prin ricoșeu, de aceea sud-est europeană. Dincolo
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Tot de aici, proiecțiile moralizatoare și îngroșările caricaturale ce specifică - precum la Mateiu Caragiale -echilibrul fragil dintre sancțiunea etică și compensarea estetică în adevărate lecții de stil literar 19. Dialogul, respectiv competiția dintre Suflet și Trup urcă în timp până în arealul bizantin unde, alături de amintitul Choniates, e citabil Philippos Monotropos (cu Dioptra, sec. XI) și alții care au instituit un gen literar sui-generis. Dar Bizanțul nu clasicizează, literar vorbind, numai această dispută, el impune un dualism esențial, con stitutiv medievalității răsăritene
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]