7,924 matches
-
aspect ce le oferă posibilitatea oamenilor de a se întâlni cu alte persoane și de a practica împreună activități de timp liber și de întreținere corporală. Această constatare este din ece în ce mai actuală astăzi, cercetătorii din domeniul sociologiei argumentând prin analiza numărului tot mai mare de persoane care participă la cursele populare de semimaraton, maraton și chiar ultramaraton din marile orașe ale lumii. Exemplul nr.16 Un studiu al Heart Study Copenhagen City (publicat de livescience.com) a supus
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a elaborării Tratatului de Aderare. Negociatorul Șef lucrează intens cu ministerele de linie care sunt implicate în "grupurile de lucru" pe capitole de acquis, arbitrează între diferite agenții guvernamentale, susține opiniile formulate de echipa de negociere la nivelul guvernului. Bineînțeles, argumentează conținutul documentelor de poziție față de instituțiile europene și Statele Membre, susținând obiectivele negocierilor de aderare și interesul național al statului candidat. În cadrul procesului de aderare, etapa negocierii capitolelor de acquis și a Tratatului de Aderare ocupă o parte substanțială a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
negocierile de aderare au debutat doar cu cele șase țări menționate, la sfârșitul lunii martie 1998. În realitate, noi credem că formularea deciziei Consiliului European de la Luxembourg a folosit pretextul "diferențierii" gradului pregătirii țărilor aplicante pentru aderare doar pentru a argumenta o viziune geo-politică dogmatică, așa cum ea s-a conturat, încă de la sfârșitul anilor '80, privind zona Europei Centrale. "Excluderea inițială a României și Bulgariei, din cauza greutăților economice"43 așa cum spunea Busek și Mikulitsch nu a fost o decizie suficient de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
va alinia la regimul comun prevăzut de politicile comerciale ale UE. Dialogul cu Uniunea Europeană (2003) Pe parcursul primei jumătăți a anului 2003, dialogul cu UE a relevat: > În ceea ce privește instalațiile și transportul pe cablu și dispozitivele medicale, Uniunea Europeană a invitat România să argumenteze asupra capacității administrative și eficienței instituțiilor responsabile cu implementarea acquis-ului. > Referitor la produsele alimentare, Uniunea Europeană a solicitat României să prezinte noi date privind eliminarea autorizației preliminare punerii pe piață și implementarea acestui angajament, să demonstreze progresul înregistrat în ceea ce privește reorganizarea structurilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
referitoare la tariful de utilizare a infrastructurii rutiere prevăzută în Directiva 1999/62, în sensul aplicării unor tarife nediferențiate transportatorilor rutieri de marfă indiferent de țara de înmatriculare a vehiculelor cu care aceștia efectuează transportul (România sau Statele Membre). România argumenta următoarele perioade de tranziție: ==> Directiva Consiliului 96/53, care stabilește dimensiunile maxime admise în traficul național și internațional și greutățile maxime admise în traficul internațional pentru anumite vehicule rutiere care circulă în cadrul Comunității: România solicita perioadă de tranziție, până la 31
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
47 dintre spațiile neconforme urmau a-și înceta funcționarea până la finele anului 2006. UE considera că, date fiind necesitățile de investiție și că mai mult de jumătate dintre facilitățile existente urmau a fi îndeplinite fără măsuri tranzitorii, solicitarea României este argumentată ca limitare în timp și ca aplicabilitate. UE a acceptat perioada de tranziție, până la 16 iulie 2017, în ceea ce privește aplicarea anumitor articole din Directiva menționată. În ceea ce privește Directiva 2002/96/CE, privind deșeurile electrice și echipamentele electronice, UE a luat act de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru a face față cerințelor de membru UE, până la data aderării. În acest din urmă caz, Consiliul, pe baza unei recomandări a Comisiei, putea decide amânarea datei de aderare cu un an, până în ianuarie 2008. Introducerea clauzei suplimentare a fost argumentată de: numărul angajamentelor asumate în negocieri și de perioada mult mai lungă decât în cazul noilor State Membre, între momentul încheierii negocierilor și cel al aderării. Facilitățile Schengen și Cash Flow se acorda României, pentru perioada 2007-2009, o sumă totală
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cele ale noilor State Membre. Singura diferență a fost Clauza de Salvgardare Specifică pentru România (ca și Bulgaria), aceasta fiind concepută ca un instrument suplimentar pentru crearea condițiilor de pregătire corespunzătoare pentru aderare. Introducerea clauzei de salvgardare specifice, a fost argumentată de: * numărul angajamentelor asumate în negocieri de România (și Bulgaria); * perioada mult mai lungă decât în cazul noilor State Membre, între momentul încheierii negocierilor și cel al aderării. Conform acestei clauze, dacă în urma monitorizării de către Comisie, se constată riscul ca
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
3. Formulez răspunsuri neconvenționale care se plasează împotriva tradiției; 4. Încerc deliberat să influențez ceilalți membri ai echipei să vadă lucrurile în modul în care le văd eu; 5. Contribui la activitatea echipei ca expert; 6. Sunt pregătit să îmi argumentez punctul de vedere; 7. Folosesc ideile celorlalți și concep răspunsuri cu ajutorul lor; 8. Evaluez potențialul ideilor noi pe măsură ce sunt exprimate; 9. Acționez ca lider; 10. Mă asigur că echipa își îndeplinește obligațiile; 11. Evaluez cu atenție capacitățile fiecărui membru al
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
grupei prezintă răspunsul final. Tip de sarcină: Care sunt elementele/detaliile care susțin caracterul fantastic al nuvelei? Aduceți argumente! Autoscopia ca metodă, a fost aplicată la clasa a VIII-a în cadrul lecției Lacul de Mihai Eminescu. Sarcina individuală a fost: Argumentează că opera literară Lacul de Mihai Eminescu e o operă lirică! Fiecare elev a primit o grilă de evaluare pe care a completat-o: Conținutul și organizarea textului * Există o propoziție/frază care să sintetizeze ideea centrală a compunerii? * Ideile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
PĂLĂRIA NEAGRĂ PE CAP, SE FACE O EVALUARE CRITICĂ A FAPTELOR Ești prezent la sedința cenaclului “Junimea” din 13 noiembrie 1884, când I.L. Caragiale a citit comedia “O scrisoare pierdută”. Care sunt elementele,aspectele, personajele care nu ți-au plăcut? Argumentează într-un scurt text pe care să-l prezinți clasei. 3.6.Aplicații Studiul de caz l-am aplicat la cl. a XI-a, programul prescriind 7 studii de caz obligatorii: Latinitate și dacism Formarea conștiinței istorice Rolul literaturii în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de alta și nu pot fi reduse la simplitatea schematică a unei legi universale. Lumea morală este de o diversitate infinită și nu poate fi captată în totalitate prin apel la principii sau legi universale. Împotriva acestor critici s-a argumentat că nu trebuie făcută confuzie între universalitate și generalitate. Un principiu etic poate fi universal și, totodată, foarte specific. Etica nu trebuie să fie formată numai din principii generale, ci și principiile specifice sunt foarte utile. "Însă dacă principiile generale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Filosofia dreptului distinge în mod tradițional între teoria dreptului natural și pozitivismul juridic. Susținătorii dreptului natural cred în existența unor adevăruri morale obiective ce pot fi descoperite de rațiune și în care își au temeiul legile umane. De asemenea, ei argumentează că dacă legile umane sunt în contradicție cu adevărurile morale, atunci nu sunt legi cu adevărat. Pozitivismul juridic are o concepție cu totul diferită în ceea ce privește obiectivitatea și temeiurile adevărului moral. Adepții acestei doctrine cred că legile umane sunt postulate ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
doi să nu facă patru, tot astfel el nu poate face ca ceea ce este rău prin însăși natura sa să nu fie rău"63. În Prolegomene, capitolul introductiv al operei sale majore, De iure belli ac pacis (1625), după ce a argumentat că există o lege naturală, el a remarcat faptul că "tot ce am înfățișat până aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dacă am fi de acord ceea ce ar însemna însă să făptuim o mare nelegiuire că nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
contractului acoperiți de un "văl al ignoranței". În spatele vălului, participanții se prezintă fără trăsături individuale de tipul rasei, sexului, clasei, fără a-și cunoaște talentele sau infirmitățile și fără să știe ce poziție vor urma să ocupe în societate. Rawls argumentează că, atunci când încheiem pacturile sociale în situație de egalitate imaginară, în spatele "vălului ignoranței" încercăm inevitabil să-i protejăm pe cei slabi gândindu-ne că și noi putem fi în locul lor227. Două principii reies din contractul formulat ipotetic în spatele vălului. Aceste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tehnice sau instrucțiuni pentru atingerea anumitor scopuri. Astfel de scopuri ale acțiunii morale pot fi fericirea individului sau bunăstarea unei comunități. Aceste scopuri nu pot fi însă caracterizate independent de anumite considerații despre bine și rău, ceea ce ar însemna să argumentăm în cerc. Relevând dificultățile pe care le întâmpină atât conceperea legilor morale ca legi, cât și înțelegerea lor teleologic, Wright sugerează că normele morale formează un grup aparte de norme. Ele nu sunt nici prescripții pentru conduită în conformitate cu voința unei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în premise. Nu poți să obții ceea ce nu ai introdus în premise. Prin urmare, dacă trebuie apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este validă"25. Această interpretare a relației dintre este și trebuie este argumentată de T. Cătineanu din trei perspective: Din perspectivă axiologică, de domeniul lui trebuie sunt normele ideale. Normele sunt universale și abstracte, pe când indivizii sunt indivizi concreți. Caracterul constrângător al normelor limitează sau chiar anulează libertatea indivizilor ori dreptul lor la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de sancțiuni pentru a face acțiunea necesară din punct de vedere moral. Sancțiunile pot provoca teamă, dar nici nu vor face acțiunea mai justificată, nici nu vor ameliora caracterul celor amenințați 126. Realismul este o doctrină care a justificat normativitatea argumentând că valorile, obligațiile sau rațiunile există sau, și mai des, argumentând variatele tipuri de scepticism referitoare la aceste. Acest tip de argumentare îl găsim în operele intuiționiștilor raționaliști începând cu sec al XVIII-lea. A fost susținut de Clarke și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moral. Sancțiunile pot provoca teamă, dar nici nu vor face acțiunea mai justificată, nici nu vor ameliora caracterul celor amenințați 126. Realismul este o doctrină care a justificat normativitatea argumentând că valorile, obligațiile sau rațiunile există sau, și mai des, argumentând variatele tipuri de scepticism referitoare la aceste. Acest tip de argumentare îl găsim în operele intuiționiștilor raționaliști începând cu sec al XVIII-lea. A fost susținut de Clarke și Price, de Prichard, Moore și Ross, dar poate fi regăsit și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
anumit sistem de valori ajută sau nu la propășirea umanității 143. Williams stabilește că o lume socială care promovează cea mai bună sau, cel puțin, cea mai înfloritoare viață pentru ființele umane, justifică valorile pe care le încorporează. Așa cum Hume argumentează că viciile sunt rele pentru că noi le dezaprobăm, Williams crede că valorile etice sunt proiectate în lume de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest caz
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în trecere, fără ca împotriva lui să existe posibilitatea unei lupte"42. Împotriva convingerii generale că pedeapsa ar avea proprietatea de a trezi în vinovat sentimentul greșelii, fiind un "instrument" al acestei reacții psihice numită "conștiința încărcată" sau "remușcarea", filosoful german argumentează că "adevărata remușcare este extrem de rară, mai ales la răufăcători și criminali; închisorile, ocnele nu reprezintă locurile propice ecluziunii unui vierme care roade", iar pedeapsa "refulează, ascute sentimentele de aversiune, sporește forța de rezistență 43". O perioadă îndelungată de timp
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
membrii societății semnifică faptul că ei recunosc aceste reguli ca fiind justificate și pretind ca cei ce au făcut regulile să le asigure un climat moral în care să trăiască. Prin urmare, retributiviștii nu pun la îndoială legitimitatea normelor. Ei argumentează că retributivismul operează într-un model de societate bazată pe consens social, unde comunitatea, acționând prin intermediul unui sistem de norme, acționează "corect", iar infracțiunile reprezintă ceva "incorect". Prin urmare, poziția retributivistă nu ține cont de schimbările sociale sau de condițiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi folosit ca mijloc pentru atingerea altor scopuri. Retributivismul apără necesitatea unui răspuns represiv, susținând că reacția represivă este suferința pe care o merită un infractor. Aceasta asigură exprimarea colectivă a resentimentului social și dezaprobarea față de actele criminale. S-a argumentat că această expresie susține legea penală și ajută la unificarea societății împotriva crimelor și criminalilor. Într-un sens foarte real, acest răspuns retributivist este cel care dă sens etichetării cu termenul de "criminal". Altfel spus, dacă ar fi posibil să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
public exprimat prin legea penală are și rolul de a se asigura că alte persoane nu vor avea motive să săvârșească actele stabilite ca infracțiuni sau, altfel spus, blamul public poate avea un efect de prevenire 125. Unii teoreticieni au argumentat că noțiunea de blam nu poate fi exprimată verbal sau simbolic în mod adecvat și că relele tratamente trebuie să exprime în mod corect dezaprobarea socială. James Fitzjames, un judecător din Anglia Victoriană, este deseori citat ca susținător al acestei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de indignare sau un resentiment și o judecată de dezaprobare fie din partea autorității, fie din partea celor în numele cărora este aplicată pedeapsa. Pedeapsa, pe scurt, are o semnificație simbolică care lipsește cu desăvârșire în cazul celorlalte forme de sancționare 128". Feinberg argumentează în continuare că pedeapsa exprimă mai mult decât dezaprobare; ea se referă la o metodă simbolică de a riposta infractorului și de a exprima "resentimentul vindicativ". Regimul de detenție este ideal pentru a-l face pe infractor să înțeleagă și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]