13,008 matches
-
sau, dimpotrivă, locuiri neîntrerupte în unele microregiuni (Anexa 2, hărțile I-III). Considerații metodologice (obiectivele urmărite, abordarea tematicii, structura lucrării) Preocuparea pentru valorile culturale din arealul geografic menționat a fost dublată și de necesitatea constituirii unui scurt, dar concis repertoriu arheologic, susținut de rezultatele cercetărilor de teren (de suprafață ori sistematice), efectuate cu mai mult timp în urmă sau recent, prin verificarea și actualizarea punctelor respective. În acest scop, pe lângă consultarea surselor bibliografice (reviste, monografii, tratate, dicționare, enciclopedii și cataloage), a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de teren (de suprafață ori sistematice), efectuate cu mai mult timp în urmă sau recent, prin verificarea și actualizarea punctelor respective. În acest scop, pe lângă consultarea surselor bibliografice (reviste, monografii, tratate, dicționare, enciclopedii și cataloage), a fost necesară studierea materialului arheologic aflat în colecțiile unor muzee. Unele obiecte sunt încă inedite (fragmente ceramice și din metal, piese întregi, găsite prin cercetări de suprafață ori sistematice), iar cu acordul descoperitorilor sau al deținătorilor au fost descrise, desenate și incluse în structura volumului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Roșiori-Dulcești (jud. Neamț), de pe valea Moldovei, atât în aria bazinului bârlădean, cât și în afara acestuia; rezultatele obținute au permis identificarea de noi puncte și stabilirea unor analogii pertinente, utile în momentul aplicării metodei comparative. După analiza detaliată a descoperirilor arheologice, a fost necesară sistematizarea unei baze de date extrem de vaste, constând în material informativ și ilustrativ, în general bine cunoscut specialiștilor, căruia i-au fost adăugate interpretări și reprezentări grafice privind aspectele culturii materiale a comunităților din secolele VI-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
continuității de locuire a aceleiași vetre, pe parcursul mai multor generații, a permis evidențierea evoluțiilor etno-demografice și culturale ale societății autohtone aflată într-o permanentă schimbare. Din punct de vedere al interpretării informației, ca rezultat al analizei culturii materiale a siturilor arheologice, s-a recurs la paralela între progresul comunităților umane din Bazinul Bârladului și cele din restul Moldovei, integrând astfel vestigiile arealului respectiv în cuprinsul teritoriului est-carpatic românesc. În cazul tematicii alese, o parte dintre descoperirile arheologice corespund primei culturi romanice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturii materiale a siturilor arheologice, s-a recurs la paralela între progresul comunităților umane din Bazinul Bârladului și cele din restul Moldovei, integrând astfel vestigiile arealului respectiv în cuprinsul teritoriului est-carpatic românesc. În cazul tematicii alese, o parte dintre descoperirile arheologice corespund primei culturi romanice, din secolele V-VII, iar conform datării acesteia a trebuit să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din punct de vedere cronologic, sunt din a doua jumătate a secolului V. Inedite sunt obiectele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în vedere (secolele VI-XI), am optat pentru împărțirea în trei etape istorice și cronologice, cu caracteristicile specifice fiecărei culturi, preferând să asociem elementele componente secolelor VIII-XI, pe baza similitudinilor existente între perioadele preliminară și clasică a culturii Dridu. Analiza arheologică pe care ne-am propus-o, în vederea confirmării sau infirmării unei evoluții etno-demografice și culturale, pentru arealul stabilit, a urmărit o gamă vastă și variată de elemente ale activității umane: tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
propus-o, în vederea confirmării sau infirmării unei evoluții etno-demografice și culturale, pentru arealul stabilit, a urmărit o gamă vastă și variată de elemente ale activității umane: tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic cu componente locale sau cu elemente ce ilustrează influențe externe, precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Pentru definirea acestor trăsături și în vederea integrării lor culturale și cronologice, s-a făcut raportarea la celelalte descoperiri din regiunile românești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și finalul secolului XIX) și cercetările sistematice efectuate în Bazinul Bârladului, din prima parte a secolului XX până la primul deceniu al secolului XXI. Capitolul III denumit Situația etno-demografică și culturală din Bazinul Bârladului în secolele VI-VII deschide seria analizelor arheologice asupra descoperirilor din această perioadă de timp. Compus din patru subcapitole, el cuprinde prezentarea amănunțită a stațiunilor și necropolelor/ mormintelor izolate, cercetate sistematic, accentuând tipul de așezare și de locuință folosit de autohtoni, principalele tipuri ceramice și alte piese de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturii amintite, iar ulterior intervalul secolelor X-XI cu faza clasică a aceleeași culturi. Anexa include tabele cu statistici generale, trei hărți cu toate descoperirile repartizate pe secole (V-VII; VIII-IX și X-XI), planșe cu planuri, desene și fotografii ale vestigiilor arheologice, ordonate pe etape cronologice. Definitivarea monografiei de față nu s-ar fi realizat fără înțelegerea și sprijinul deosebit al unor conducători de instituții muzeale și al colegilor de breaslă, spre care se îndreaptă cu onestitate recunoștința și prețuirea autorului: domnul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Lucian Uță, Vasile Diaconu, din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț, și apreciem efortul, atenția și răbdarea de care a dat dovadă muzeograful Dan Spătariu, de la Muzeul de Istorie din Roman, în executarea părții grafice, extrem de importantă la o lucrare cu specific arheologic. Respectuoase sentimente de recunoștință adresez Doamnei dr. Alexandrina Ioniță, directorul Casei Editoriale Demiurg, nu doar pentru alcătuirea indicelui ori pentru publicarea volumului de față, cât mai ales pentru căldura și consecvența cu care m-a susținut din prima zi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și împrejurimi, dovedesc preocupările legate de cultivarea pământului. S-au găsit boabe carbonizate de mei și secară, respectiv orz și secară în câteva gropi de provizii din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt reprezentate prin mai multe specii de pești, ce viețuiau în râul și afluenții Bârladului, iar din categoria gasteropode (melci) și lamelibranhiate (scoici) au fost găsite fragmente de la melcul de livadă (Helix) și scoica de râu (Unio). În final, datele arheologice coroborate cu cele paleobotanice, paleofaunistice, paleoclimatice și de paleohabitat, permit conturarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor oferite în trecut de o anumită regiune geografică, în care trăiau grupuri ale populației autohtone și, implicit, relevă aspecte privind modul de viață
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
succesiunea generațiilor, în vatra acelorași așezări, concentrate în preajma izvoarelor sau la confluența râurilor. CAPITOLUL II ISTORICUL CERCETĂRILOR Istoria fiecărei națiuni se poate reconstitui, din trecut și până în prezent, pe baza izvoarelor scrise, dar și cu ajutorul informațiilor nescrise, obținute din cercetările arheologice efectuate în timp pe teritoriul respectiv. Pornind de la aceste considerente și în cazul temei propuse, astfel de informații sunt din ce în ce mai prețioase pentru cunoașterea anumitor etape din evoluția comunităților locale, motiv pentru care s-a pus foarte mult accent pe cercetarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
efectuate în timp pe teritoriul respectiv. Pornind de la aceste considerente și în cazul temei propuse, astfel de informații sunt din ce în ce mai prețioase pentru cunoașterea anumitor etape din evoluția comunităților locale, motiv pentru care s-a pus foarte mult accent pe cercetarea arheologică a spațiului românesc. Dacă, în primii ani ai secolului XX și până spre jumătatea acestuia, cercetările erau sporadice, neconcludente, întrerupte pe alocuri și de desfășurarea celor două războaie mondiale, precum și de urmările lor, după anii 1950 s-a înregistrat o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de desfășurarea celor două războaie mondiale, precum și de urmările lor, după anii 1950 s-a înregistrat o accelerare a preocupărilor specialiștilor în acest domeniu, fapt remarcat prin sistematizarea cercetărilor și amploarea rezultatelor comparativ cu perioada precedentă. Încă de la început, cercetarea arheologică a urmărit să acopere toate etapele istorice, astfel că prețioasele date despre Preistorie și Antichitate au fost repede completate cu informații despre perioada Evului Mediu, ultima deosebit de importantă, nu doar din perspectiva cunoașterii continuității trecutului istoric al teritoriului nostru, ci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și siturile neo-eneolitice din regiunea Moldovei, ultimele descoperite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, preocupările arheologilor s-au extins și asupra perioadei secolelor VI-XI, importantă îndeosebi prin desăvârșirea etnogenezei românești. În acest scop, pentru strângerea și evaluarea dovezilor arheologice ale primei jumătăți a mileniului I d.Hr., care au stat la baza formării poporului român, susținând o continuitatea teritorială și culturală în spațiul carpato-dunăreano-pontic, s-a înființat în 1955 o Comisie pentru studiul formării limbii și poporului român, care includea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
formării poporului român, susținând o continuitatea teritorială și culturală în spațiul carpato-dunăreano-pontic, s-a înființat în 1955 o Comisie pentru studiul formării limbii și poporului român, care includea personalități ale „Școlii Românești de Arheologie”. Majoritatea acestora au participat la cercetări arheologice și au cartat, pe teritoriul actual, vechile așezări ale populației autohtone. Ca și celelalte regiuni românești, Moldova a beneficiat de intense investigații de teren, iar pentru prima parte a mileniului I puținele informații arheologice funerare proveneau din vestigii izolate, descoperite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Majoritatea acestora au participat la cercetări arheologice și au cartat, pe teritoriul actual, vechile așezări ale populației autohtone. Ca și celelalte regiuni românești, Moldova a beneficiat de intense investigații de teren, iar pentru prima parte a mileniului I puținele informații arheologice funerare proveneau din vestigii izolate, descoperite fie în debutul secolului XIX, precum mormântul princiar de la Concești (jud. Botoșani, 1812) sau din intervalul premergător jumătății secolului XX, mormântul de înhumație de la Roman - Neamț (1933), ambele fiind din timpul dominației hunice (prima
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prezențe sunt rare, izolate, unele dintre ele denotă existența anumitor populații migratoare în spațiul locuit de autohtoni, conviețuirea acestora și, mai ales, contactul culturilor materiale și spirituale. Din a doua jumătate a secolului XX se constată o intensificare a activității arheologice, alături de periegheze fiind făcute cercetări sistematice (sondaje și săpături exhaustive). Ulterior, această perioadă a coincis cu apogeul „Școlii Românești de Arheologie”, al cărei fondator a fost considerat V. Pârvan. În consecință, între anii 1960-1970, prin cercetări arheologice sunt descoperite vestigii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
intensificare a activității arheologice, alături de periegheze fiind făcute cercetări sistematice (sondaje și săpături exhaustive). Ulterior, această perioadă a coincis cu apogeul „Școlii Românești de Arheologie”, al cărei fondator a fost considerat V. Pârvan. În consecință, între anii 1960-1970, prin cercetări arheologice sunt descoperite vestigii, nu doar izolate (mormântul de înhumație de la Buhăeni-Iași, cu o diademă de aur în inventar), ci și din inventarul diferitelor situri (așezări și necropole), din perioada secolelor V-VII, de pe teritoriul Moldovei, cum sunt cele de la Mănoaia-Costișa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de secol IX), denumite Protodridu urmate de etapa propriu-zisă Dridu (secolele X-XI). În perioada 1980-2000, numărul stațiunilor și al cimitirelor, datate în perioada secolelor VI-XI, a crescut considerabil în toată Moldova, completând rezultatele etapei precedente. După anul 2000, cercetarea arheologică a înregistrat un regres, datorat factorilor sociali și financiari, lipsa numărului mare de șantiere a dus la reorientarea personalului de specialitate spre cercetările de suprafață și la valorificarea materialelor din depozite, strânse anterior. Spațiul geografic asupra căruia vom insista cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al acestuia au oferit condiții prielnice de trai comunităților ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu propice practicării agriculturii, creșterii animalelor, pescuitului și vânătorii, fapt confirmat de-a lungul timpului, inclusiv pentru intervalul secolelor VI-XI. 1. INIȚIATIVE ARHEOLOGICE LA FINALUL SECOLULUI AL XIX-LEA Primele demersuri arheologice se rezumau la scurte menționări ale ruinelor unor cetăți antice ori medievale de pe teritoriul românesc, ca urmare a vizitării lor, semnalări de artefacte, descoperite izolat sau din cadrul colecțiilor particulare. Ulterior, s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu propice practicării agriculturii, creșterii animalelor, pescuitului și vânătorii, fapt confirmat de-a lungul timpului, inclusiv pentru intervalul secolelor VI-XI. 1. INIȚIATIVE ARHEOLOGICE LA FINALUL SECOLULUI AL XIX-LEA Primele demersuri arheologice se rezumau la scurte menționări ale ruinelor unor cetăți antice ori medievale de pe teritoriul românesc, ca urmare a vizitării lor, semnalări de artefacte, descoperite izolat sau din cadrul colecțiilor particulare. Ulterior, s-a trecut și la cercetarea de teren, sub forma
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teren, sub forma unor identificări de situri, pe baza izvoarelor scrise, a perieghezelor ori ca urmare a trasării unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul bazinului bârlădean, apar în răspunsurile oferite de învățătorii fostului județ Vaslui la Chestionarul arheologic al scriitorului Al. Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele lui Gr. Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creșterea numărului vestigiilor, datate din Preistorie și până în Evul Mediu. Dintre siturile identificate le amintim pe cele de la Băcești (6 așezări), Dumești (5 așezări) și Todirești (13 așezări). Rezultatele acestor cercetări s-au concretizat mai târziu într-un prim repertoriu arheologic al Moldovei, care a stat la baza multor săpături sistematice. Printre arheologii amatori, preocupați să găsească dovezi ale trecutului istoric, se numără profesori ori învățători, precum Gh. Coman (Murgeni), C. Buraga (Dănești), N. Ciubotaru (Vulturești), Șt. Rugină (Schineni), M. Rotaru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]