3,682 matches
-
Roland Barthes, animat de o energie ieșită din comun și, mai presus, de un proiect „revoluționar”. În 1953, anul morții lui Stalin, apare Gradul zero al scriiturii, o colecție de articole de tinerețe ale criticului francez, În care sînt anticipate arheologia lui Foucault - prin definirea conceptului de scriitură, confiscat ulterior sau asimilat stilului - și teoria tel quel-istă a textului. Miza era autonimizarea și Împingerea literaturii În procesul dialecticii hegeliene: literatura trebuia, prin renunțarea la ea Însăși (i.e: la personaj, la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lei, În traducere românească)- titlul reia prețul de vînzare al cărții - apare În anul 2001. “Omul este astăzi masă fără să vadă pe altul”, Peter Sloterdijk, Disprețuirea maselor, Cluj-Napoca, Idea Design&Print, p. 17 Ale cui sînt oare vorbele acestea: “Arheologia gîndirii noatre a arătat cu ușurință că omul este o invenție de dată recentă. și al cărei sfîrșit este poate aproape.”? Paralela 45, 2005. Memoriile unui tînăr țicnit, Editura Pandora-M. Traducere de Marie-Jeanne Vasiloiu, 2003 Regis Jauffret, Univers, univers
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de acum oglinda memoriei sociale vii, ceea ce prefigurează una dintre laturile paradigmei gustiene: credința că structurile unui popor pot fi cunoscute cu toată istoria lor prin cercetările actuale. Metoda va primi prin H.H. Stahl, care a codificat-o, numele de arheologie socială. Pentru nevoi lingvistice și culturologice o folosiseră și Hasdeu, prin chestionarele sale, și chiar Densusianu, în ciuda puternicei riposte la concluziile acestuia din urmă. Articolele din Etimologicum-ul lui Hasdeu sunt adevărate studii monografice aplicate unor structuri și instituții, pornind de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
discipline în mai multe direcții: formularea de scheme de clasificare, construcția de tipologii, ipoteze, idei generale, perspective inedite de investigație. Câteva exemple sunt concludente: - analiza structurală și tipologia complexă a satelor devălmașe au însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor complexe de bugete țărănești de tip autarhial, capitalist, proletar, mixt s-a întemeiat pe analize economice și statistice comparative; - generalizarea empirică referitoare la vechea structură a satului Cornova
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe „arheologia socială”. În mod paradoxal, originalitatea științifică a operei profesorului Henri H. Stahl a fost mai larg și mai complet percepută în afara țării decât în propria sa țară. Oricărui fenomen i se pot găsi explicații dintre cele mai diverse și cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Franța, Italia, SUA. Explicația constă în faptul că demersul teoretic și metodologic urmat de profesorul Stahl este puțin utilizat de istoricii români, care rămân încă foarte atașați de istoria evenimențială și de documentele istorice scrise. A scrie istoria pe baza „arheologiei sociale” nu este o metodă la îndemâna oricărui istoric. Este necesară o pregătire complexă de sociologie, istorie, etnografie, arheologie, drept pentru a putea reconstitui structurile sociale și politice din elementele materiale. În esență, profesorul Stahl susține că succesiunea modurilor de producție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
utilizat de istoricii români, care rămân încă foarte atașați de istoria evenimențială și de documentele istorice scrise. A scrie istoria pe baza „arheologiei sociale” nu este o metodă la îndemâna oricărui istoric. Este necesară o pregătire complexă de sociologie, istorie, etnografie, arheologie, drept pentru a putea reconstitui structurile sociale și politice din elementele materiale. În esență, profesorul Stahl susține că succesiunea modurilor de producție în teritoriile care formează România nu urmează schema clasică elaborată de istoricii francezi ai Restaurației și dezvoltată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de lecturi ale unor texte de propagandă culturală sau ale unor produse literare din două epoci distincte ale comunismului românesc: perioada de la început a lui Dej (instaurarea și consolidarea democrației populare) și comunismul târziu al epocii Ceaușescu. Autorii întreprind o „arheologie intelectuală”, dezgroapă fragmente din ceea ce s-a fabricat în literatură, film, teatru cu scop propagandistic, încearcă să identifice modul în care productele cultural-artistice ale epocii au fost impregnate ideologic pentru a servi „instaurării simbolice a regimului comunist”. Nu se rezumă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deveni instrumentul „unei practice luminări” a cititorilor tineri, în afara școlii. Un grup de tineri literați - se arată în program - se va strădui să asigure publicației, alcătuită după modelul foilor populare din Europa apuseană, articole și informații privind morala, istoria, cosmografia, arheologia, istoria naturală, tehnologia, industria, economia și, bineînțeles, literatura. Mulți dintre cei care și-au tipărit scrierile aici au semnat cu inițiale. C.N., autor de articole dedicate teatrului italian, baloanelor aerostatice etc., ar putea fi C. Negruzzi, un I.I. este, desigur
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
din București. Își ia doctoratul în 1971 cu teza Radu Greceanu și „Istoria domniei lui Constantin Brâncoveanu”. A colaborat la revistele „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Studii și cercetări de bibliologie”, „Studia bibliologica”, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” (Cluj), „Studii și materiale de istorie medie” ș.a. I s-a decernat Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum”. I. a depus cu abnegație o muncă susținută pentru depistarea manuscriselor de cronici românești din secolele XV-XVIII, câte se păstrau la acea dată
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
Cavalerii râsului (în colaborare cu Radu Bărbulescu), München, 1987; Milionarii, București, 2000; Jurnal de exil, București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, Ioan Dan, „Locatarii din Strada Fecioarei”, CL, 1970, 2; Mircea Constantinescu, „Curierul secret”, RL, 1974, 13; Valentin Tașcu, Arheologia spiritului sau Proza istorică, ST, 1977, 1; Paul Dugneanu, Roman istorico-umoristic, LCF, 1977, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 181-182; Mircea Constantinescu, „Stăpânii golfului”, RL, 1982, 3; Micu, Scurtă ist., III, 133; Popa, Ist. lit., II, 674; Sasu, Dicț. scriit. SUA
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
1973-1993), lucrare colectivă prin care se impune la noi genul epistolei literare și memorialistice comentate, care poate constitui „o reprezentare epică a timpului” (Ion Vlad), „o gingașă operație de sondaj în adâncimi nepătrunse” (Șerban Cioculescu). Hermeneutica epistolară ca instrument al arheologiei istorico-literare l-a condus pe C. la regăsirea unor scriitori romantici ardeleni de la mijlocul secolului al XIX-lea, care corectează imaginea plată a unei așa-zise zone lipsite de filon literar: Ioan Rusu, Vasilie Pop, Septimiu Albini, Timotei Cipariu sau
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
în raport direct aproape cu încercarea de falsificare și deznaționalizare „stimulată” în țară de cercurile prosovietice și de oficialitatea comunistă. Activitatea Centrului a fost structurată pe zece secțiuni: de la filosofie, filosofia istoriei și a culturii până la etnologie, istorie a religiilor, arheologie și morfologie a culturilor, de la literatură (poetică și critică) până la teologie, probleme religioase și probleme ecumenice, de la lingvistică, filologie indo-europeană și orientală până la drept, economie politică și probleme sociale, de la istorie, geografie și probleme demografice până la științe exacte și științe
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Păsări neînșeuate, Pancevo, 1981; Om singur visând, Pancevo, 1984; Împrejurări inexplicabile, Novi Sad, 1990; Cele mai frumoase poezii, Pancevo, 2002. Repere bibliografice: Slavco Almăjan, Versiunea posibilă, Pancevo, 1987, 18; Ion Deaconescu, Poezie și epocă, Novi Sad, 1989, 73-77; Ion Deaconescu, Arheologia lecturii, Craiova, 2001, 85-88; Popa, Lit. rom. Voivodina, 231-237; Ionela Mengher, Lumina (1947-1997), Pancevo, 2000, passim. D.B.-D.
CIOBANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286238_a_287567]
-
Gheorghe Grigurcu, Morala augustă, TMS, 1992, 12; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 45-50; Cornel Ungureanu, Despre căftănirea personajelor, O, 1993, 10; Octavian Soviany, Diavolul bine temperat, CNT, 1993, 11; Nicolae Manolescu, Arta prozatorului, RL, 1993, 15; Claudiu Constantinescu, Arheologie și reconstrucție, RL, 1993, 15; Negoițescu, Scriitori contemporani, 99-103; Simuț, Incursiuni, 168-171; Pop, Pagini, 120-125; Cosma, Romanul, II, 94-98; Manolescu, Litere, 326-331; Alexandru Ruja, Poetica golului, O, 1998, 1; Dicț. analitic, II, 195-199, III, 284-287; Faifer, Faldurile, 5-9; Dicț. esențial
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
altul, a unor texte uitate, aparținând unor cărturari și animatori culturali din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în contextul în care spațiul românesc era sub influența puternică a curentelor europene de emancipare și reformă politică. Autorul face o arheologie a ideilor și a pozițiilor ideologice variate din această perioadă, demonstrând că teoria formelor fără fond nu s-a născut brusc sub pana lui Maiorescu, ci are o gestație îndelungată în lumea românească. Importul masiv de idei și instituții occidentale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fost specifice autorului operei respective. Așa cum nu putem înțelege, de exemplu, iconografia medievală, dacă nu i-am studiat în prealabil codurile, dacă nu i-am reconstituit regulile, la fel nu putem interpreta corect un text vechi în lipsa unui efort de arheologie a cunoașterii. Prin urmare, textele vechi pretind un specialist care să cunoască istoria (mai ales "istoria mică"), mentalitățile, valorile, credințele respectivei epoci. Într-un cuvânt, epistema potrivită, care, conform lui Michel Foucault, este esențială într-o sinteză. Ar fi vorba
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai are nici un mister. Or, pentru medievali, de pildă, lumea era plină de mistere. Pe scurt, pledoaria mea nu face decât să reamintească un lucru de bun-simț: dacă vrem să înțelegem lumea veche, suntem obligați să facem un efort de "arheologie" culturală și să evaluăm realitățile respective în matca lor firească. Altfel spus, să le tratăm "epistemologic corect". Totul este să înțelegem un lucru atât de simplu, încât de multe ori ne scapă: e vorba de concepții diferite, de moduri de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din opere finite imposibil de reconstituit, care adesea sunt simultane, nu succesive; să dispună la orizontală o realitate mult mai vie și mai diversificată decât pare ea după ce este trecută prin sita criteriilor și a clasificărilor forțate. Michel Foucault, în Arheologia cunoașterii, a făcut distincția dintre istoria ca succesiune temporală de evenimente și arheologie 1. Fiind la originea ei un demers didactic, istoria literaturii este nevoită să impună sau mai curând să inventeze ordinea, logica acolo unde acestea nu existau. Se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dispună la orizontală o realitate mult mai vie și mai diversificată decât pare ea după ce este trecută prin sita criteriilor și a clasificărilor forțate. Michel Foucault, în Arheologia cunoașterii, a făcut distincția dintre istoria ca succesiune temporală de evenimente și arheologie 1. Fiind la originea ei un demers didactic, istoria literaturii este nevoită să impună sau mai curând să inventeze ordinea, logica acolo unde acestea nu existau. Se pierd pe drum nuanțele, adesea esențiale în evaluarea unor texte. Li se atribuie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
într-o tradiție occidentală în seamnă, de fapt, a nega evidențele. Corneliu D. Bîlbă are dreptate să observe: "Ceea ce Cantemir spune, într-o limbă relativ nouă sub raportul experienței literare este parte din "trecutul mort" al filosofie occidentale. În vocabularul arheologiei, aceasta înseamnă că ansamblul de enunțuri care formează discursul Divanului sunt sedimentate într-un strat mai profund al arhivei culturii occidentale și, prin urmare, producția acestor enunțuri ascultă de un set de reguli care nu mai pot fi reperate în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
114, 115, 117, 118, 246 Volovici, L., 18, 246 W Worm, 152 Z Zamfirescu, Dan, 49, 55, 246 Ziolkowski, Jan M., 84, 98, 99, 100, 246 Zucker, Arnauld, 100, 102, 111, 193, 246 1 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 2 Michel Pastoureau, L'animal et l'historien du Moyen Âge, în vol. L'animal exemplaire au Moyen Âge(Ve-XVe siècle), texte reunite de Jacques Berlio
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1999, p. 21. 3 Idem, p. 21. 4 Idem, p. 22. 5 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, traducere de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier, Chișinău, 2004, p. 23. 6 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 7 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 7 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, pp. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cei care sunt lipsiți, în această vânătoare, de prezență de spirit". 23 Dimitrie Cantemir, op. cit., pp. 687-688. 24 Idem, p 688. 25 Ibidem. 26 Idem, p. 690. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 755. 29 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 30 Michel Pastoureau, L'animal et l'historien du Moyen Âge, în vol. L'animal exemplaire au Moyen Âge(Ve-XVe siècle), textes rassemblés par Jacques Berlio
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]