2,292 matches
-
în ceea ce privește tipul eroului, de la reprezentări metaforice la cele metonimice, discutate la finalul capitolului anterior. La fel ca urmașii lui Superman, noii vampiri nu posedă acea dimensiune metafizică a originalului. Parțial identificabili cu modelul, acești vampiri sunt demistificați și umanizați. Descendenții arhetipului Dracula pot fi măcinați de remușcări, și-au pierdut puterea magică ori sunt imuni la oglinzi sau crucifixe. De exemplu, Louis din Interviu cu un vampir (1996) se amuză de figura mirată a reporterului atunci când acesta îi zărește fața reflectată
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
potrivit lui Zanger, pare mai degrabă "un membru al unei societăți secrete sau al unei asociații politice subversive" decât întruchiparea lui Satana sau a unuia dintre agenții săi distructivi pe pământ 104. Interviu cu un Vampir (1996) O combinație interesantă între arhetipul vampirului, Dracula lui Stoker și figura mitico-istorică a lui Vlad Țepeș este personajul Draculea / Prințul Vlad din ecranizarea lui Francis Ford Coppola Bram Stoker's Dracula (1992). Deși se consideră că oferă o viziune novatoare a poveștilor cu vampiri, filmul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe oamenii aflați la ananghie ca să fie iertat. Forever Knight (1992) Oricât de "răi" sau de "buni" ar fi, descendenții lui Dracula sunt meniți mai degrabă să amuze publicul decât să îl înspăimânte. Variantele celebrului vampir s-au distanțat de arhetipul vampirului (creatură cu adevărat înfricoșătoare), devenind personaje obișnuite în cultura populară. Totuși, teama pe care asemenea personaje o pot produce este la fel de fascinantă pentru publicul larg precum erau luptele de gladiatori în perioada decăderii Imperiului roman. Primele reprezentări teatrale ale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și valorilor pe care le presupune baza edificiului casei culturii populare și împarte spațiul primului etaj cu "eroii și celebritățile", cele-lalte două categorii majore din clasa artefactelor. În capitolele anterioare, am discutat despre dezvoltarea eroului și antieroului modern pornind de la arhetipuri culturale populare, în special de la cele medievale. În Evul Mediu apar și reprezentări iconice feminine, majoritatea religioase, modele de viață pentru tinerele creștine, cu un puternic impact asupra unei categorii de populație. Aceste reprezentări au constituit obiectul de studiu al
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
jocuri de noroc și distracție în hotelurile-cazinou din Las Vegas) au fost inventați cu scopul de a reda mai bine înțelesurile complexe ale conceptului de "spațiu tematic". Superman / Batman și eroul "robotizat" sunt alte forme de cultură creolizată (Capitolul 2). Arhetipul eroului mitic, parte a tradiției culturale europene, a fost dezmembrat și rearanjat într-un număr mare de subtipuri, ca de exemplu supereroii revistelor de benzi desenate sau lunga listă de personaje "robotizate". Și în vreme ce eroul mitic reprezenta o copie a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
copie" a omului. Fie că vorbim de Superman sau de roboți, cu toții par reali, cu toate că în realitate sunt doar cόpii perfectate ale oamenilor. Deoarece puterea supranaturală a fost introdusă artificial, sacrul a dispărut. Un alt caz interesant este acela al arhetipului vampirului, prezentat pe larg în Capitolul 3. Apropriat de la centru (Europa) prin tradiția gotică, vampirul numit după Dracula și identificat cu el a devenit reprezentarea complexă a "celuilalt" marginalizat, aparținând unei rase diferite, care poate viețui oriunde și de care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
University, 1992 și Rob Kroes, op. cit., pp. 163-174. 258 Rob Kroes, op. cit., p. 164. 259 Ibid., p. 166. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- EFECTUL DE BUMERANG Efectul de bumerang 2 1 Prefață Panem et circenses: teorii ale culturii populare Figuri mitice și supereroi 46 45 Arhetipul vampirului și Dracula 110 111 Fast-food, consum(ism), identitate 256 255 Fecioara-martir și doamna agresivă Fast-food, consum(ism), identitate Hiperrealitate și cultură de consum Efectul de bumerang Bibliografie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
simboluri-lor; conștiința paradigmatică, reprezentată de structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul francez Claude Lévi-Strauss. Structuralismul lui Claude Lévi-Strauss constituie modelul nici funcțional, nici genetic, nici istoric, ci "deductiv exemplar utilizat într-o știință umană empirică" (J .Piaget, 1970:90). Cele trei direcții de gîndire care i-
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
indicial Dicisemn Terțitate Legisemn semn simbolic Argument G. Deledalle (1979: 37) sugerează următorii termeni pentru caracterizarea celor 9 clase de semne determinate de categoriile logico-faneroscopice și trichotomia semnului. Representamen Obiect Interpretant Primitate Posibilitatea semnului Semnul real: amprentă, marcă Semn codificat: arhetip Secunditate Asemănarea cu obiectul Indicarea obiectului individual Inlocuirea obiectului Terțitate Semn reprezentat Semnul spus sau enunțat Semn reprezentat ORDINUL REPREZENTĂRII COMUNICĂRII SEMNIFICĂRII (apud J. Fisette, 1990: 23) Chiar dacă în ultima sa clasificare (1906) Peirce ajunge la 66 de clase de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și pe cea magică, pe care am numi-o, la un loc, ca fiind cogniția arhetipală. Semnificantul care unește cele trei căi cognitive ține de o absență, obținută prin simplificarea excesivă, prin abstracție sau prin credință. Căile cognitive ale contingenței, arhetipului și transcendenței elimină din natura (sau măsura) lucrurilor materiale sau spirituale rolul naturii umane sau cel puțin reduce acest rol la destin. Ele sunt căi ale cunoașterii reducționiste, mânate de criteriile purității logice și ale randamentului absolut. Toate explică fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
studiile relativ numeroase apărute în ultimii ani, le selectăm pe cele care, deși își propun tratarea altor probleme, ajung, în mod logic, și la semnificația, ori la funcțiile destinului, ca entitate distinctă. Astfel, Ivan Evseev, în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și în Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
s-a dus să prindă un pește pentru borș, prinde un rac pe care-l pune acasă într-un ciubăr. Racul devine copilul mult dorit pentru acest cuplu [Pan Racoțchi, Niculiță-Voronca, II]. Ivan Evseev arată în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale că valențele simbolice ale acestui crustaceu "se datorează alcătuirii sale ciudate (carapace, picioarele din față în formă de "clește"), dar mai ales mersului nu înainte, ci înapoi [ ... ]. Este un simbol acvatic si lunar marcând închiderea în sine, sensibilitatea și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
crustaceu "se datorează alcătuirii sale ciudate (carapace, picioarele din față în formă de "clește"), dar mai ales mersului nu înainte, ci înapoi [ ... ]. Este un simbol acvatic si lunar marcând închiderea în sine, sensibilitatea și tenacitatea. Acest semn zodiacal se asociază arhetipului matern, psihismului inconștient visării fanteziei și lirismului. Este considerat, de asemenea, un semn al medierii, al granițelor, al trecerilor de la o stare la alta [ ... ]. În credințele populare românești, apare când "sfânt", când "al dracului"; legendele despre rac explică mersul său
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
originea sa, substanța sa au fost excepționale. De aici, frecventa intervenție a elementelor cosmice, a unor date de natură universală, fie că ele sunt astronomice, zoomorfe, botanice etc.; prin toate aceste elemente din care provine eroul, el se încadrează unor arhetipuri universale; conceperea, nașterea și formarea lui vor fi opera unor simboluri care trec dincolo de limitele individuale și ating prin definiție universalul." În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai "rațională" dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
metapsihice speciale, au uneori vise premonitorii sau eventual află, în starea de vis, fapte care au loc la distanță de ei"98. Analiza și interpretarea viselor a condus, în timp, la teorii dintre cele mai provocatoare. Psihanaliza lui Freud sau arhetipurile lui Jung au devenit modele explicative la modă în psihologia analitică. Ambii au îndrăznit să studieze visul fără a-l socoti un simplu act, banal și pasager 99. Mult mai curajoase par însă formele de divinație intuitivă cu ajutorul sufletelor celor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
târzie, camuflată, a unor străvechi legături între femeie și sacru/divinitate. Astfel de motive pot fi regăsite cu ușurință în miturile și credințele celor vechi 218. C.G. Jung aprecia că acestea ar funcționa astăzi, la nivelul inconștientului colectiv, asemenea unor arhetipuri. Toate imaginile și reprezentările femeii-prezicător nu ar fi decât o haină de suprafață a unor motive arhetipale străvechi. Cercetările noastre de teren ne conduc la concluzia că cei care se ocupă astăzi de preziceri sunt persoane cu un nivel scăzut
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
grecești, de exemplu, viețuiau preoți care se ocupau cu arta divinatorie și prezicători. "Templul nu este doar o imago mundi, ci reproducerea terestră a unui model transcendent. Iudaismul a moștenit această concepție paleoorientală despre Templu ca o copie a unui arhetip celest, idee care este, probabil, una dintre ultimele interpretări pe care le-a dat omul religios experienței primare a spațiului sacru, prin opoziție cu spațiul profan"226. Mai târziu, bisericile au luat locul templelor. Mircea Eliade consideră că "bazilica creștină
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea reprezentare ar putea exprima un fel de nostalgie după "o stare primordială și perfectă, periodic pierdută prin reîncarnarea sufletului"254. Este posibil ca această reprezentare să funcționeze asemenea unui arhetip și atunci cunoașterea ce poate fi dobândită grație păsărilor este una ce se realizează prin suflet (simțire) și nu prin minte (rațiune). Pe de altă parte, păsările pot anunța diverse vești: moarte, bucurie, iubire, schimbări de vreme, nenorociri, pace etc.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
numi fără efort imaginarul social"264. 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale Aerul, apa, focul, pământul sunt doar câteva exemple în acest sens. Importanța lor în ansamblul etapelor divinatorii nu mai trebuie dovedită. Cele mai convingătoare abordări ale arhetipului poartă marca gândirii lui Jung. "Acțiunile instinctive sunt ordonate de arhetip, de aceste forțe menționate mai sus care sălășluiesc în sufletul omenesc și stau la baza vieții. Arhetipurile se manifestă pe de o parte în funcționarea instinctului, care poate ajunge
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unor imagini arhetipale Aerul, apa, focul, pământul sunt doar câteva exemple în acest sens. Importanța lor în ansamblul etapelor divinatorii nu mai trebuie dovedită. Cele mai convingătoare abordări ale arhetipului poartă marca gândirii lui Jung. "Acțiunile instinctive sunt ordonate de arhetip, de aceste forțe menționate mai sus care sălășluiesc în sufletul omenesc și stau la baza vieții. Arhetipurile se manifestă pe de o parte în funcționarea instinctului, care poate ajunge până în sfera corpului. Instinctul este, ca să zicem așa, unul dintre aspectele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ansamblul etapelor divinatorii nu mai trebuie dovedită. Cele mai convingătoare abordări ale arhetipului poartă marca gândirii lui Jung. "Acțiunile instinctive sunt ordonate de arhetip, de aceste forțe menționate mai sus care sălășluiesc în sufletul omenesc și stau la baza vieții. Arhetipurile se manifestă pe de o parte în funcționarea instinctului, care poate ajunge până în sfera corpului. Instinctul este, ca să zicem așa, unul dintre aspectele lor. Pe de altă parte, arhetipurile indică mai cu seamă când se manifestă în conștiință și simboluri
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sus care sălășluiesc în sufletul omenesc și stau la baza vieții. Arhetipurile se manifestă pe de o parte în funcționarea instinctului, care poate ajunge până în sfera corpului. Instinctul este, ca să zicem așa, unul dintre aspectele lor. Pe de altă parte, arhetipurile indică mai cu seamă când se manifestă în conștiință și simboluri o transcendență a vieții, adică ceva spiritual care nu poate fi sesizat ca atare. Acest caracter dublu, cu întindere largă conferă acțiunii lor o notă misterioasă și face ca
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu poate fi sesizat ca atare. Acest caracter dublu, cu întindere largă conferă acțiunii lor o notă misterioasă și face ca oamenii să fie cuprinși de o sfială oricând îi simt prezența"265. Este și motivul pentru care nu punem arhetipul pe seama vreunei strategii comunicaționale. Practic, el se regăsește în inconștientul fiecăruia dintre noi, iar prezența sa nu poate fi controlată. Faptul că în retorica divinatorie îi distingem prezența este un semn că el ne domină la modul cel mai perfect
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Aldo Press, 2003, p. 124. 99 Pentru C.G. Jung, visul era o formă de manifestare a inconștientului, drept care interpretarea viselor devine o practică terapeutică îndelung exersată. De regulă, el își trata pacienții interpretându-le visele cele mai sugestive. Teoria manifestării arhetipurilor în inconștientul individual l-a făcut celebru pe Jung. În cartea lui Amintiri, vise, reflecții este prezentată o situație inedită: visele medicului și nu ale pacientului sunt cele care constituie cheia vindecării. Întâmplarea este următoarea: în vis îi apare o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]