4,476 matches
-
stratul parabazal. Sunt frecvente anomaliile nucleare, hipercromatoza și mitozele. Keratinizarea și koilocitozele sunt prezente în zone izolate. CIN3 este o leziune precanceroasă care corespunde displaziei severe. Proliferarea atipică a epiteliului parabazal depășește cele două treimi inferioare ale epiteliului scuamos. Dezorganizarea arhitecturală și mitozele atipice sunt semne certe ale malignizării. PATOGENIA LEZIUNILOR MALIGNE Replicarea HPV este corelată cu procesul de diferențiere celulară, de keratinizare. Numai epiteliul bazal este susceptibil la infecție. În celulele bazale replicarea este non productivă, iar genomul viral persistă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
stratul parabazal. Sunt frecvente anomaliile nucleare, hipercromatoza și mitozele. Keratinizarea și koilocitozele sunt prezente în zone izolate. CIN3 este o leziune precanceroasă care corespunde displaziei severe. Proliferarea atipică a epiteliului parabazal depășește cele două treimi inferioare ale epiteliului scuamos. Dezorganizarea arhitecturală și mitozele atipice sunt semne certe ale malignizării. PATOGENIA LEZIUNILOR MALIGNE Replicarea HPV este corelată cu procesul de diferențiere celulară, de keratinizare. Numai epiteliul bazal este susceptibil la infecție. În celulele bazale replicarea este non productivă, iar genomul viral persistă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pudoare. Este ca și cum mahalagismul ar fi găsit veșminte pe măsură: țața, țoapa și vampa (ca să iau doar trei ipostaze ale feminității de periferie) intuiesc în vestimentația lor o formă de limbaj cu „cârlig” pentru receptorii pe care îi vizează. Mahalaua arhitecturală Periferiile orașelor românești, dar și centrul cetăților foste comuniste, dau la iveală o țară cvasighetoizată. Chiar dacă nu se poate vorbi de bidonviluri clasice, acestea sunt conținute măcar simbolic în arhitectura moștenită de la comunism (cartierele muncitorești) și locuită cu asupra de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
etice sunt, deopotrivă, vulnerabile și puternice. Pe acest marcaj uneori răsturnat evoluează spectacolul. „VIP-ul“ shakespearian, Eduard al III-lea, face pact cu onoarea. Un pact dus până la capăt În ciuda accidentelor conjuncturale. Dragoș Buhagiar a optat pentru un singur element arhitectural multifuncțional: o poartă care la Început e Încadrată În dinamica meciului de rugby, pentru ca apoi să se deschidă ca o pasăre de fier și să devină punte de confruntare Între cei doi regi, loc de unde e anunțată Înfrângerea francezilor, spațiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
mese și a cinci scaune pe care se vor instala, rând pe rând, cu mișcări sacadate, mecanice, cele cinci personaje: la Marquise de Merteuil, cu chipul cufundat într-un nor de pudră albă, cu privirea glacială, în ton cu coafura arhitecturală asemănătoare unui iceberg, purtând o rochie violetă lungă, asimetrică, apoi Valmont, apariție mefistofelică, cu sprâncenele exagerat evidențiate și îmbrăcat în roșu aprins, afișând permanent rânjetul amenințător al unui animal de pradă. Cei doi sunt urmați de un tânăr cuplu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
a unei culturi asupra alteia. Este o Europa în miniatură, din foarte multe puncte de vedere. Istoria Sibiului este o istorie a migrației, la fel ca și a Europei, Sibiul este un loc al conviețuirii. Un alt atu este patrimoniul arhitectural de excepție și, nu în ultimul rând, capacitatea conducătorilor actuali de a înțelege ceea ce numesc englezii prin „the momentum“. Dacă ați lua-o de la capăt, ce ați schimba? Aparent, simplă întrebare, foarte complicată în realitate. Pentru că programul „Sibiu 2007“, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
constantă. În cadrul heterotetramerului imunoglobulinic însă, atât în catenele L, cât și în catenele H, regiunea variabilă se continuă covalent cu regiunea constantă. Analiza organizării genelor pentru catena grea a imunoglobulinelor arată că și la aceste gene este utilizată o strategie arhitecturală asemănătoare, dar cu un plus de complexificare, printr- un număr mai mare de segmente genice, precum și prin prezența unei regiuni codificatoare D (de la diversity = diversitate, în limba engleză) intercalată între VH și JH, prin care se extinde substanțial diversitatea biochimică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
posibile, ceea ce reprezintă o enormă capacitate de diversificare. 3.3. ORGANIZAREA ȘI REARANJAMENTUL SEGMENTELOR GENICE PENTRU CATENELE GRELE (H) ALE IMUNOGLOBULINELOR Analiza organizării segmentelor genice pentru catena H a imunoglobulinelor arată că și în cazul acestora este utilizată o strategie arhitecturală și de rearanjare de segmente genice asemănătoare aceleia din organizarea și asamblarea segmentelor genice pentru catena L (vezi figura 3.5) numai că, apar și unele diferențe. În primul rând, numărul segmentelor genice pentru regiunea variabilă VH și pentru regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
plecat în localitatea Piciorul Lupului, județul Iași. începând din ianuarie 2005 parohia Alba a fost preluată de către preotul Spinosu Adrian. Au mai funcționat ca suplinitori de-a lungul anilor preoții Cristian Gavril, Chilici Dumitru și Lăzărescu Eugen. Referitor la formele arhitecturale ale bisericii din satul Alba se poate afirma că există o combinație de elemente picturale de proveniență orientală cu cele de proveniență occidentală. Prin grija părintelui paroh Spinosu Adrian și a Consiliului parohial biserica, în timpurile reci este încălzită cu ajutorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
literar verbal (valorificat de dramaturg în construirea replicilor personajelor), limbajul enunțării (verbale/nonverbale și paraverbale valorificat de către actor în realizarea rolului său), limbajul muzical, limbajul plastic (coroborare a limbajului luminii 70; a limbajului costumelor 71; a limbajului machiajului; a limbajului arhitectural reflectat în tipul de scenă 72, închisă/deschisă, în variațiile decorului 73 simultan/succesiv/unic și în tipul de cortină 74: germană/verticală, grecească/laterală, italiană/fluture, franceză, de lumină, de apă etc.; a limbajului sculpturii utilizat în construirea păpușilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Hut (Marea colibă), redenumită în 1924 Mănăstirea Po Lin sau Regatul Budist de Sud, din Satul Ngong Ping. În acest sat culturaltematic cu specific chinezesc, se găsesc magazine de suveniruri, cafenele, restaurante și un teatru. Mănăstirea are mai multe structuri arhitecturale de o frumusețe aparte ca: Altarul principal, Sala Buddha, Sala Bodhisattva Skanda și mai multe temple cu o extensie, Țian Tan Buddha, unde se află, de altfel, și Statuia lui Buddha Amoghasiddhi (interpretat drept „cel care nu este în zadar
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
medicinii pediatrice de urgență: Caractere distinctive - limite - învățământul ei. „Tabloul sindromului de urgență se poate releva la toate vârstele, la adulți și la copii. Copilăria este însă, prin excelență perioada de creștere, de dezvoltare progresivă staturală și ponderală, de edificarea arhitecturală a țesuturilor efectuată prin proliferarea și diferențierea celulară.... care predomină întreaga fiziologie a acestei vârste, unde se acuză diferențe fundamentale de acelea ale adulților; aceste diferențe devin și mai izbitoare în cazul patologiei. Sunt afecțiuni și boli anumite, caracteristice numai
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
toate eforturile pentru a avea toate specialitățile necesare unui spital de copii, inclusiv chirurgie cardiacă, neurochirurgie, genetica, dializă etc. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” trece printr-un proces amplu de reconstrucție din punct de vedere tehnic și arhitectural, început în urma cu 4 ani, urmărind atingerea standardelor europene din domeniu. În acest sens, în viitorul apropiat se va finaliza clădirea nouă, care va avea noi clinici de specialitate necesare spitalului: cardiologie, chirurgie cardio-vasculară. Acest lucru va da posibilitatea spitalului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mediul carceral decît în alte medii, cercetători din domenii diferite ale cunoașterii s-au aplecat asupra lui cu mai mult interes. Analiza culturii și civilizației a permis atît prezentarea unor studii sociologice, cît și a unora psihologice, psihiatrice, demografice, istorice, arhitecturale, literare, juridice etc. Cultura și civilizația penitenciare presupun o abordare multidisciplinară și este de așteptat ca perspectivele matematice, geografice, biologice, genetice, muzicale, sportive (dacă au apărut sau dacă se vor manifesta pe viitor) să arunce o nouă lumină asupra fenomenului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să-și atribuie, grație închisorii, un spațiu special consacrat în care se manifestă, spațiu care devine pedeapsa însăși. Pentru Michel Foucault, închisoarea e mai mult decît un spațiu punitiv e o structură reproductivă a societății însăși. "Din punct de vedere arhitectural, închisoarea poate fi considerată o formă ocultată a locuinței, a edificiului public, a spațiului religios (biserica)."190 Lipsa intimității și forța cu care sînt impuse regulile de conviețuire anulează funcția locuinței (cea de spațiu familial, de "acasă"). Răsturnarea principiului găzduirii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delimitare de societate. Ridicatete de cele mai multe ori la periferia acesteia, închisorile au reprezentat spațiul în care forța represivă a statului s-a putut manifesta plenar, devenind tot mai dură pe măsură ce puterea i-a fost restricționată, treptat, de societate. Pervertirea tipurilor arhitecturale civile a corespuns nevoii de reconstruire a unui alt tipar de societate. Panopticon-ul propus de Jeremy Bentham la sfîrșitul secolului al XVIII-lea este imaginea arhitectonică a acestui tipar. Ocultînd funcțiile arhitecturii civile, închisoarea contrapune alte două funcții, cărora le
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spațiului exterior (geometria fortărețelor), ci pentru a face cu putință un control interior articulat și detaliat, pentru a-i face vizibili pe cei care se află înăuntru."192 "Organizînd "celulele", "locurile" și "pozițiile", formele de disciplină fabrică spații complexe: deopotrivă arhitecturale, funcționale și ierarhice. Spații ce asigură fixarea și permit circulația; decupează segmente individuale și stabilesc legături operatorii; marchează locuri și indică valori; garantează supunerea indivizilor, dar și o mai bună economie a timpului și a gesturilor. Sînt spații mixte: reale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
relații. În Uniunea Europeană, suprafața locuibilă pentru fiecare deținut este de 12-16 metri pătrați. Recompunerea structurii celulelor la aceste standarde este una din cele mai mici schimbări care trebuie făcute, dar este amînată sau încetinită sub pretextul supraaglomerării și al structurii arhitecturale învechite. Nu necesită un efort prea mare ca celulele uriașe, cu zeci de arestați, să fie compartimentate în mici celule individuale, iar toate închisorile să fie reproiectate pentru respectarea standardelor minime, în condițiile în care numărul arestaților va fi tot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
represivă. Previzibila expansiune a cîmpului penal în spațiul public va face ca penalitatea, criminologia să nu mai confiscate de discursul juridic și polițienesc, ci să devină apanajul unor multiple domenii ale cunoașterii științifice: psihologice, psihiatrice, medicale, sociologice, demografice, statistice, religioase, arhitecturale, istorice, politologice etc. Chiar dacă penalitatea este determinată de Codul Penal și Codul de Procedură Penală, ea afectează întreaga societate, iar aceasta prin experții ei va trebui să mute discursul dinspre necesitatea legii spre efectele ei. Reașezarea cîmpului penal într-o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ale muzicii, de forța de expresie a acesteia - idealuri, victorii, îndoieli, înfrângeri, certitudini - de tot ceea ce ființa umană înseamnă ca univers etic, individual și social. Bazându-ne pe asemenea note preliminare, construcția romanului Răscoala poate fi asemănată cu un edificiu arhitectural sau muzical, însă nu cu unul simplu sau simplist, ci cu variantele cele mai complexe care presupun dimensiuni vaste, planuri tematice largi, conflicte ascuțite, cu îmbinarea polifonică a diverselor linii melodice. Analiza pe care o întreprindem, realizată din perspectiva comparatismului
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
respectiv motivele reale al acestor acțiuni. Eram în București în luna ianuarie 1985 și întâmplător am trecut pe Splaiul Dâmboviței, prin zona Spitalului Brâncovenesc, unde am văzut din nou acei monștri asemănători "Godzilei" care participau la demolarea unei adevărate capodopere arhitecturale. Era o clădire cu arcade unice, cu turle minunate, un acoperiș de tablă zincată în formă de solzi de pește, adică o clădire rară printre clădirile Bucureștiului. Ajungând în apropierea șantierului, am văzut acei monștri cum introduceau acele cupe mari
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cele văzute. Simțeam o durere sufletească pentru tragedia suportată de acei oameni nevinovați.Aveam impresia că sunt pierdut, nu-mi puteam aduna gândurile pentru a fi prezent și conștient. La propunerea soției, m-am oprit la mănăstirea Bârsana, un monument arhitectural de o frumusețe rară de pe Valea Izei, loc unde cred că mulți și-au găsit liniștea sufletească, calmul și simțământul uman. Nu puteam crede că omul poate creea astfel de frumuseți folosind doar dăruirile naturii, care nu ezită să-l
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
o întreprindere ce viza disoluția modurilor de viață populare. Filiația leplaysiană a contribuit, desigur, la focalizarea atenției pe aspectele reacționare ale doctrinei locuinței sociale, dar, după cum remarcă Jean-Paul Flamand în eseul său de istorie a locuinței sociale 8, incontestabilele calități arhitecturale ale primelor realizări ale HBM și raționalizarea implicării lor în structura urbană exprimau intenția de a activa cu aceeași seriozitate pentru demnitatea tuturor. Există aici o voință de a crea "artă pentru popor", nu luarea lui în bătaie de joc
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
structura urbană exprimau intenția de a activa cu aceeași seriozitate pentru demnitatea tuturor. Există aici o voință de a crea "artă pentru popor", nu luarea lui în bătaie de joc"9. Această voință pentru creșterea calității umane și a calității arhitecturale a locuinței prindea contur atunci în raport cu condițiile mizeriei arhitecturale ce avea să caracterizeze producerea în masă de locuințe sociale în anii 1950. Formați în spiritul ideologiei pavilionare, Jules Siegfried și majoritatea promotorilor locuinței sociale erau convinși la început că locuința
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
seriozitate pentru demnitatea tuturor. Există aici o voință de a crea "artă pentru popor", nu luarea lui în bătaie de joc"9. Această voință pentru creșterea calității umane și a calității arhitecturale a locuinței prindea contur atunci în raport cu condițiile mizeriei arhitecturale ce avea să caracterizeze producerea în masă de locuințe sociale în anii 1950. Formați în spiritul ideologiei pavilionare, Jules Siegfried și majoritatea promotorilor locuinței sociale erau convinși la început că locuința individuală cu grădină este modelul ideal al locuinței populare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]