5,079 matches
-
obținând o certă celebritate locală, prin performanța de a cosi într-o zi cât doi bărbați, ceea ce mi-a permis să primesc plată dublă, când eram solicitat ca zilier. Acum, sunt "aproape bucureștean". M-am obișnuit cu mirosul de benzină arsă, cu cerul fără mister de deasupra orașelor. Aici mi s-a născut fiul, aici l-am văzut crescând. Treptat, am încetat de a mai fi ceea ce fusesem. Mi-am pierdut reflexele rustice, m-am "civilizat", biblioteca mi-a devenit mai
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să-i pun sub ochi desenele. "De ce toți copacii tăi au crengile goale?" N-am observat", a zis ea. Treptat, am aflat că era o olfactivă și că patru mirosuri îi dădeau o stare aparte: mirosul ploii, mirosul de frunze arse, mirosul de iarbă cosită și... aici a râs, mirosul de baligă. I-am propus să facem o plimbare și a acceptat. Era o toamnă minunată, blândă, cu cer melancolic și frunzișuri arămii. Pe drum, mi-a mărturisit că toamna suferea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-i întorc spatele. Am decis că voi rămâne să locuiesc, provizoriu, până la găsirea unei soluții, la coana Veta. Iar "provizoratul" s-a prelungit pe toată durata studenției. 2. O poveste sumeriană veche de mii de ani, scrijelită pe o argilă arsă ― prima mărturie despre sentimentele unui om ― ne lămurește cum a ajuns un păstor nomad să se fixeze într-un loc: îndrăgostindu-se. Deși fiecare loc pe unde am trecut a lăsat urme în psihologia mea, eu m-aș putea socoti
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
țipă Țanțoșa și toți patru dădură fuga pe scări În sus. Zăcea Întinsă pe jos, lîngă vasul cu apă și scîndura de călcat Îi căzuse pe picioare. Fierul era alături, pe jos, pe jumătate Învelit Într-o cămașă găurită și arsă. Au crezut că e o simplă amețeală, dar Îndată și-au dat seama că murise. Carlos Își scoase chipiul, Celso Începu să plîngă de frică și Țanțoșa căută cuvintele potrivite, dar nu era momentul și toți trei deodată se gîndiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
găsi la cârciumă, stând la o masă, singur, cu un pahar de absint. I se așeză în față. Băură îm preună, vorbiră ore-n șir (ce-și spuseseră nu vom ști nici odată), se apucară de mână, ascultară înlănțuiți vioara arsă a unui țigan bătrân și, adânc în noapte, plecară amândoi. În noaptea aceea Zaraza deveni femeia lui, cum avea să rămână încă aproape doi ani de zile, fără vreo trădare și fără măcar un gând la altul. La rândul lui
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
băieți, știți ce zic eu? Dacă tot e ziua lui Paul și e o duminică așa frumoasă, ce-ați zice de un chef pe cinste?!” “Chef, chef, da’ după ce iei mâna de pe volan și scoți cheia din contact”, sare ca ars Gheorghe Gh. Petrea. “Păi, altfel, cum? Am la mine niște sticle cu bere. Le umplem. Acasă, om mai găsi noi și altceva. Iar, dac-o fi să ne-ncălzim peste măsură, ieșim la sanie cu puștii. Abia ne mai aducem
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a privit cu ochi de foc și l-a întrebat: “Ei? Ce este?” Cred că nu sunteți un mediu tocmai potrivit pentru mine” “Cum așa?” A început să-i explice mecanismul psihic, biologic al hipnozei, dar dama a sărit ca arsă: “Legionarule! După ce că mi-ai trimis copilul și bărbatul la moarte, acum te-ai pus să mă faci și de râsul lumii? Ei, las’ că ți-oi arăta eu ție! O să-ți iasă pe nas, n-ai nici o grijă!” Și s-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cu el, nu? Gura lui se strâmbă într-o parte, o expresie aproape batjocoritoare pe fața oricui altcuiva în afară de Daniel. Îl înghionti ușor. Știi, când eram mici? Eram convinsă că nu există căcat mai mare decât Kearney. El sări ca ars. Uitase - nu suporta s-o audă înjurând. Centrul continentului. Mormon Trail, Oregon Trail, Calea ferată transcontinentală, Autostrada interstatală 80? El dădu din cap. Și un trilion de păsări care trec pe aici, pe Ruta Centrală de Zbor. —Exact. Totul trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
necunoscut. Anonim. Nu vrea să fie erou sau să-și asume meritul. Nu vrea să știi cine e. Vrea pur și simplu să-ți continui viața. El ridică unealta de săpat groapa pentru stâlp și intră cu ea în pământul ars. Și atunci de ce dracu’ să mai lași un bilețel? De ce să te mai obosești să-l lași acolo? Voia să te simți protejat. Branșat. Branșat? Branșat la ce? Dă cu lopata de pământ și-i mai arde și un șut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ochii încețoșați. Mark întinse mâna, s-o consoleze. — Cea mai tare carte învechită pe care-am citit-o vreodată. Nu c-aș fi înțeles-o eu pe toată foarte bine. Îl ducea în plimbări lungi, sub soarele verii. Rătăceau împreună, arși și totuși lipicioși, în timp ce iulie amenința să hârșâie întruna fără oprire, iar lor nu le rămânea decât să îndure și să meargă mai departe. Băteau ore întregi câmpurile de grâne pârjolite, ca niște inspectori agricoli responsabili cu monitorizarea recoltei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu refuz sau chiar mai rău. La patru dimineața e în fața bungalow-ului ei. Stă în mașina închiriată într-o beznă totală, având tot timpul din lume ca să aleagă să nu-și dea foc la viață. Dar până la urmă, e deja arsă - Chickadee, Conscience Bay, Sylvie, laboratorul, scrierile lui, Celebrul Gerald -, toate se mistuiseră cu luni în urmă. Nici măcar nu mai putea simula rolul. Nici măcar soția lui n-ar mai crede în numărul lui. Se forțează în jos, prăbușindu-se. Există o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca de orgă de miasme amețitoare, născute, amestecate și reunite din optzeci și șapte de putregaiuri diferite; și, cu o bucurie deplină și crescîndă, i le enumeri pe toate. Și regăsesc aici, Îi spui, mirosul cleiului topit și al cauciucului ars. Se contopesc aromele pisicilor moarte ce putrezesc, parfumul de varză stricată, de ouă clocite, de roșii stătute; mirosul de zdrențe arse și de gunoi intrat În putrefacție Împletit cu aromele calului mort din curtea din dos, al unei piei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
deplină și crescîndă, i le enumeri pe toate. Și regăsesc aici, Îi spui, mirosul cleiului topit și al cauciucului ars. Se contopesc aromele pisicilor moarte ce putrezesc, parfumul de varză stricată, de ouă clocite, de roșii stătute; mirosul de zdrențe arse și de gunoi intrat În putrefacție Împletit cu aromele calului mort din curtea din dos, al unei piei de sconcs și cu putoarea grețoasă a unui canal stătut; mai Întîlnești și... Dar În această clipă gazda Își lasă capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe grîul călcat În picioare, au ascultat tăcerea tainică a amurgului În cîmpul peste care trecuseră vijelios În zori mii de cizme, au privit tufișurile de la hotarul cîmpiei plecate spre drumul prăfos, peticele dezordonate de iarbă aspră și de margarete arse și uscate de la marginea drumului, albia presărată cu pietre strălucitoare a pîrÎului și umbra plăcută și răcoroasă a copacilor de dincolo de rîu. Apoi s-au oprit la capul podului și au privit apa. Apoi au văzut golul rămas la vechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
colibă În colibă și nu găseau nici coșuri cu bulgări de aur, nici lăzi de smaralde și constatau că nici măcar cănile sau castroanele sau tacîmurile nu erau din aur sau din argint, ci fuseseră modelate În chip rudimentar din lut ars, le sporea mînia; simțeau că au fost amăgiți și Înșelați și Începură să spargă și să distrugă tot ce le ieșea În cale. Sentimentul de jignire, de nobilă indignare străbate În relatarea spaniolului - căci sîntem Într-adevăr dotați cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să nu-și atingă hainele largi cu care era îmbrăcat; dar, când mai alunecau pe porțiunile mai abrupte, se întâmpla și acest lucru. Curând ajunseră la malul râului; și era încurajator să simți că încă mai era căldură de la creanga arsă. Gosseyn începu din nou să spere că, mergând repede pe acest teren relativ neted, vor reuși să ajungă la casa aflată la o milă depărtare. Enin fu acela care remarcă ce-i costase coborârea. - Chiar că arătăm ca doi vagabonzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
trebui să participăm și noi, clientela industriei naționale, într-o coloană paralelă, în care, în loc de lozinci cu binecunoscutul slogan "vrem să muncim", să purtăm spre vedere: set motoare damblagite, variate rezervoare de benzină boțite, o multitudine de becuri de Fieni arse, o mare de mobile descleiate. Ce-i de făcut în această situație vă spun eu, dragi muncitori îndrăgostiți de muncă! Ori trecem să muncim la patron, adică privatizăm tot ce se poate, ori ne apucăm de ficțiuni. Huntington și cercetașii
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Între figurile iconice amintim figurinele de lut numite „în pilastru”, de unii interpretate ca imagini divine (cf. Fig. 8), mai multe amulete care îl reprezintă pe Sahmet, Isis sau Bes (cf. Figg. 10-11; 14) sau unele suporturi pentru casoleta de ars tămâie, utilizate în cultul domestic, prevăzute cu reprezentări animale și antropomorfe (Fig. 9). În afară de acestea, au fost găsite statuetele unor divinități la Ghezer, Hazor și Tel Zeror, și un grup de forme de lut de proveniență necunoscută databile în jurul secolului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
biblice atribuite altor tradiții (de exemplu, 1Sam 13,9; 1Rg 18,34; 2Rg 10,24). O altă tipologie de ofrandă sacrificială foarte răspândită era sacrificiul „de împăcare” sau „de comuniune” (šelem sau zebaḥ šelămîm) în care doar grăsimea animalelor era arsă divinității, în timp ce carnea victimelor sacrificate (bovine sau caprine) era consumată de participanții la sacrificiu. Acest sacrificiu era consumat în mai multe împrejurări precum voturile, mulțumirea sau vindecările. Și în acest caz multe texte biblice care ne vorbesc despre acest fel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Genucla al regelui get Ziraxis.Dacii care vin mai târziu au și ei construcțiuni de lemn făcute din garduri de nuiele căptușite cu lut. Cele mai adeseori ei clădeau zidurile prin lut apăsat între doi pereți de scânduri și apoi ars. Mai arareori întrebuințau piatra, însă așezată numai câte una peste alta și îmbinată, fără var sau ciment. Cărămida le era necunoscută ca si Germanilor. Din acest sistem puțin trainic de zidării se explică cum se face de nu se află
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
secundare. Chiar și roboții aproape uman construiți de Lavoisseur și utilizați ca arme de către venusieni nu conțineau decât douăzeci și nouă de circuite principale. Cu atenție, acum, Gosseyn scrută creierul artificial. De astă dată, observă că mai multe cabluri păreau arse. Această descoperire îl neliniști și, rapid, constată multe alte rupturi. Cum putea un instrument atât de bine construit și protejat să fie stricat, părea greu de înțeles, dar rezultatul final nu era greu de ghicit. Va fi nevoie de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
A vorbit cu tine? — Da. — S-a recunoscut? — Da. Ce o să faceți cu el? — îl îngropăm. Ciudat, nu-i așa? Găsim căi practice de a folosi orice fel de monstru mort, dar un biet om nu poate să fie decît ars sau îngropat în pămînt. Nu știu despre ce vorbești. — Urcă-te în pat, Lanark. — Vreau să mă uit pe fereastră. — De ce? — Mă simt izolat. — Poți merge pînă acolo? Bineînțeles că da. Doctorul deschise un dulăpior de lîngă pat, luă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
așeză în fața lui Lanark o farfurie cu un cub de gelatină cenușie pe ea. Tăie o felie subțire dintr-o suprafață și descoperi că are gust de gheață elastică. înghiți rapid și, adînc în nări, simți un miros de cauciuc ars, dar fu surprins că constate o senzație de căldură prietenească. Se simțea relaxat, și totuși capabil de acțiuni în forță. Mai mîncă o felie și mirosul se înrăutăți. Puse cuțitul și furculița jos și zise: — Nu mai pot mînca. Ozeanfant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
spălat și trebuie să conțină minimum trei figuri. Apoi le ordonă să ia hîrtie și o planșetă de la magazinul școlii, îi aranjă doi cîte doi în fața meselor înalte și înguste și se plimbă pe la toți cu un coș cu becuri arse, punînd cîte unul pe fiecare masă pentru a fi desenat în linii clare. Mai tîrziu merse printre rînduri, corectîndu-i și încurajîndu-i pe un ton liniștit și făcînd mici schițe sumare la marginea hîrtiei pentru a le arăta cum ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tehnica și practica sînt unul și același lucru! Nu putem desena nimic bine dacă lucrul nu ne interesează, și învățăm să desenăm bine desenîndu-l mai întîi prost, nu desenînd ceva ce ne plictisește de moarte. A învăța să desenezi becuri arse și cutii e ca și cum a-i învăța să faci amor cu cadavre. Unul dintre studenți rînji și zise că depinde de cadavru. Iar celălalt îl întrebă grav: — Ești comunist? — Nu. — Ești bevanit? — Sînt de acord cu Bevan că Anglia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]