KorAP: Find »[drukola/base=arsenal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...132 >

3,279 matches

Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

în secolul XXI77liberalismul susținea integrarea în instituțiile internaționale, inclusiv euro-atlantice, Rusia fiind considerată parte a civilizației și culturii occidentale. Consolidarea relațiilor cu SUA, acceptată ca fiind cel mai important actor pe scena internațională, inclusiv din perspectiva continuării preocupărilor privind reducerea arsenalului nuclear, făcea parte din politica externă din jurul anului 1993. La acea vreme, Andrei Kozârev (ministru de Externe) susținea că Rusia a intrat în CSI adoptând principiul egalității complete cu celelalte state membre (...), dar nu-și poate permite să uite responsabilitatea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
extern, printre principalele amenințări, alături de pretențiile teritoriale față de Rusia, conflictele din vecinătatea sa, expansiunea blocurilor sau alianțelor militare în dauna intereselor de securitate ruse, fiind aceea a menținerii armelor nucleare și a altor mijloace de distrugere în masă79. În privința reducerii arsenalului nuclear, realiștii au adoptat o poziție mai nuanțată față de liberali 80, fiind de acord cu reducerea acestuia, având în vedere că reprezenta o sarcină dificilă pentru bugetul de stat, dar și cu modernizarea lui, recunoscându-i rolul în menținerea securității

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
dat fiind că oceanele limitează capacitatea armatelor de a proiecta puterea, iar armele nucleare scad probabilitatea unei ciocniri armate între marile puteri, lumea cea mai pașnică ar fi probabil una în care toate marile puteri ar fi state insulare cu arsenale nucleare care ar putea supraviețui unui prim atac100. Ca urmare, în condițiile în care cinci state europene au capacitatea (resursele) de a deveni mari puteri Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Rusia -, în Asia, China, Rusia, Japonia, în contextul în care

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
sunt modelate de interacțiunea cu alte state și ar putea, de pildă, oferi din acest punct de vedere, o explicație pentru atenția diferită acordată în plan internațional unor țări ce dețin sau își propun, oficial sau neoficial, să construiască/perfecționeze arsenalul nuclear, pentru abordarea nuanțată în legătură cu preocupările nucleare ale Indiei, Iranului, Coreei de Nord, Israelului. Există, de asemenea, analiști care consideră că, în politica Federației Ruse, s-a optat pentru aplicarea constructivismului social, un argument fiind acela că această paradigmă în măsura în care

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
securitate într-o lume anarhică în care ordinea e dată de structura distribuirii puterii între state. Pe filiera gândirii (neo)liberale, în SUA, armele nucleare sunt considerate un instrument secundar, hipertrofiat, pericolul în domeniu provenind din carențele de securitate ale arsenalului fostei URSS și din contrabanda cu materiale nucleare, iar, în Federația Rusă, se consideră că este necesară cooperarea pentru reducerea armamentului, dar, fără să fie uitat că rolul de mare putere al țării a fost conferit și de arsenalul nuclear

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
ale arsenalului fostei URSS și din contrabanda cu materiale nucleare, iar, în Federația Rusă, se consideră că este necesară cooperarea pentru reducerea armamentului, dar, fără să fie uitat că rolul de mare putere al țării a fost conferit și de arsenalul nuclear, idee dusă mai departe de realiștii moderați care sunt de acord cu reducerea armelor nucleare în condițiile, însă, ale modernizării lor. Deși sunt adepți ai reducerii proliferării, în manieră ofensivă, realiștii americani le conferă armelor nucleare un rol central

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
conducerea statului a lui Vladimir Putin, gândire axată pe ideea de restabilire a statutului de mare putere al Rusiei, din interior, prin accelerarea reformelor economice, iar, în exterior, prin participarea la menținerea securității regionale și globale, în păstrarea independenței strategice, arsenalul nuclear deținând un rol fundamental. Trebuie precizat că, în momentul luării de poziție de la Munchen, exista o sensibilitate a Moscovei la orice pas suplimentar în domeniu, cu un an înainte fiind amplu comentat în mass media din Rusia articolul publicat

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
afirma că a început era supremației nucleare americane, iar Washingtonul a dobândit o superioritate globală incontestabilă, care îi va garanta abilitatea de a da o primă lovitură asupra Rusiei și Chinei. Cei doi autori susțineau că odată cu dezvoltarea rapidă a arsenalului SUA, decăderea celui rusesc și stagnarea celui chinez, era confruntărilor prin recurgere la arme nucleare se încheie, era supremației nucleare americane abia începând 115. Evenimentele par a se derula, din nou, după o logică acțiune/reacțiune: La data de 20

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
decât cel anterior și care va intensifică protecția tuturor aliaților din cadrul NATO, furnizând oportunități pentru o colaborare internațională avansată 120. Rămâne de văzut ce va aduce această nouă mutare de șah, în condițiile în care, erodarea diplomației în domeniul controlului arsenalelor militare este apreciată drept cel mai grav pericol după încheierea Războiului Rece, impunându-se o reevaluare a pozițiilor ambelor state, dar și a eforturilor comunității internaționale, o revenire la ceea ce Vladimir Putin acuza că nu se mai practică în relațiile

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
problema nucleară, în pofida faptului că există tendința de a se considera că, odată cu finalul confruntării dintre SUA și URSS, aceasta a trecut într-un con de umbră, preocupările unor state pentru achiziționarea de arme nucleare, cât și cele pentru perfecționarea arsenalelor nucleare în țările care dețin, deja, un asemenea tip de armament, lansarea în declarații oficiale, mai mult sau mai puțin direct, a atuului nuclear și, nu în ultimul rând, modificările, nuanțate în timp, din doctrine și strategii, cu referire la

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
sistematizate și, deci, vizibile la nivelul percepției publice și al dezbaterilor politice. Perioada așa-zis liniștită în plan nuclear de dinainte de momentul 11 septembrie 2001, a presupus, în fapt, eforturi pentru gestionarea unei palete largi de probleme legate de: fostul arsenal nuclear sovietic (Programul Nunn-Lugar, derulat până în 1996); retragerea Coreei de Nord din Tratatul de Neproliferare și programele nucleare ale acesteia; testele nucleare efectuate în Pacific de către Franța, pentru menținerea descurajării europene; preocupările în domeniul armelor nucleare și, în final, intrarea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
al superputerilor rămâne aproape neschimbat. În pofida reducerilor operate la nivelul numărului de rachete și focoase, a faptului că vectorii nucleari nu mai sunt în alertă, natura relațiilor nu s-a modificat prea mult, dat fiind că, în continuare, există două arsenale imense aflate în posesia unor țări ale căror strategii încă mai conțin referiri la păstrarea capacității de a da un răspuns masiv la un prim atac, iar posibilitatea punerii în practică a acestor strategii impune modernizarea armelor existente. Noua viziune

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
a misiunilor nucleare în conflictele regionale, fapt condiționat, de noul caracter al amenințărilor la adresa Statelor Unite, luând în considerare dezintegrarea Uniunii Sovietice și creșterea numărului de state independente apte să-și creeze propriile arme nucleare. SUA continuă să se bazeze pe arsenalul nuclear pentru a împiedica posibilele atacuri nucleare, biologice și chimice, iar liniile de orientare, care anticipează crearea unei forțe de reținere, formată din 2500 de focoase, iau în considerare puterea militară sporită a Chinei, programele de fabricare a gazelor toxice

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Proiectul documentului ar fi fost aprobat cu titlu de încercare de către generalul Pavel Graciov, ministrul Apărării, și Andrei Kokosin, adjunctul său128. Ca urmare, oficialii ruși vor susține că Doctrina Gorbaciov, conform căreia URSS, ulterior Rusia, nu va utiliza niciodată, prima, arsenalul atomic într-un conflict, și-a pierdut valabilitatea. În cazul unei amenințări directe, toți trebuie să știe că răspunsul ar putea include orice mijloace, inclusiv armele nucleare. Evident, nu vorbim de lovituri nucleare preventive, dar, dacă cineva ne atacă cu

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
lansat critici dure la adresa Statelor Unite, în mod special la adresa președintelui Bill Clinton, spunând că se pare că președintele american, dictând Rusiei ce trebuie să facă în cazul conflictului din Cecenia, a uitat ce anume reprezintă Rusia, faptul că deține un arsenal uriaș de arme nucleare. Deși raporturile cu SUA și NATO înregistraseră o îmbunătățire (în mai 1997 se semnează Actul fondator NATO-Rusia, iar, un an mai târziu, Rusia intră oficial în G8), intervenția militară a Alianței în Serbia, în martie 1999

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
față de terorism (în Cecenia, Rusia a considerat că a întreprins o acțiune antiteroristă), față de declinul economic și față de deteriorarea forțelor sale convenționale, Moscova fiind convinsă că singurul atu pe care-l poseda în condițiile unor probleme politice și economice, este arsenalul său nuclear. Dacă doctrina din anul 1997 sublinia apariția unei lumi multipolare, după încheierea Războiului Rece, cea din 2000 critică Statele Unite că încearcă adoptarea de soluții unilaterale pentru problemele globale prin folosirea forței militare, marginalizând standardele de bază ale dreptului

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
astfel, o lume multipolară. La 6 aprilie 2010, Statele Unite ale Americii au anunțat, în noua lor strategie nucleară că vor lua în considerare utilizarea armelor atomice numai în circumstanțe extreme. De asemenea, administrația americană a precizat că nu va folosi arsenalul nuclear împotriva unor state care respectă prevederile Tratatului de Neproliferare Nucleară, ceea ce reprezintă o schimbare majoră a politicii SUA în domeniu. Potrivit secretarului american al Apărării, Robert Gates, documentul, elaborat prin eforturile comune ale Pentagonului, Departamentului de Stat și Ministerului

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
principal, unul de descurajare. Spre deosebire de strategiile administrațiilor anterioare, care nu excludeau folosirea armelor nucleare pentru a răspunde unor atacuri chimice și biologice din partea unor țări care nu dețin asemenea arme, în noua doctrină, Washington-ul se angajează să nu utilizeze arsenalul său împotriva statelor non-nucleare care au semnat Tratatul de Neproliferare, cu două excepții însă: statele în afara normei, precum Iranul sau Coreea de Nord, și statele care ar amenința cu un atac bacteriologic de mare amploare. Deci, o altă schimbare ar fi, cel

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
implementarea unor sisteme strategice de apărare balistică care afectează stabilitatea globală și echilibrul de forțe în domeniul nuclear. Documentul nu mai prevede un atac nuclear preventiv în cazul unei amenințări la adresa Rusiei, dar arată că aceasta va putea recurge la arsenalele sale de război, în special la cele nucleare, în cazul în care statul rus sau unul dintre aliații săi este atacat cu arme atomice ori alte arme de distrugere în masă sau împotriva unui atac desfășurat cu arme convenționale, dacă

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
perioada Războiului Rece, care nu reflectă realitățile lumii contemporane în ceea ce privește relațiile dintre Rusia și NATO154. Ceea ce atrage, astfel, atenția în procesul de regândire a conceptelor de securitate și de redefinire a pozițiilor strategice, ce urmează o logică ce postulează rolul arsenalelor nucleare, este că imposibilul produs în timpul Războiului Rece, va fi, în mod paradoxal, mai dificil de înfăptuit, într-un context în care este tot mai evident că o posibilă confruntare majoră nu ar mai implica doar doi actori: marile puteri

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
liberalismului. În ceea ce privește arma nucleară, deși impune, cu necesitate, un dialog susținut la nivel internațional, prin natura ei, ridică probleme ce fac dificilă cooperarea întrucât permite posesorilor săi să scape sancțiunii colective, astfel încât, un stat ce posedă acest formidabil instrument în arsenalul său deține, teoretic, o mare libertate de acțiune, ce poate fi îngrădită, în ultimă instanță, doar de alte puteri nucleare 156. Cooperarea între actorii scenei internaționale este facilitată de instituțiile internaționale, de norme, reguli și legi. Politica de dezarmare, măsurile

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
5.500 km. Tratatul este valabil pentru o perioadă nelimitată și permite ambelor părți să efectueze inspecții de verificare la instalații militare ale celeilalte părți, primul tratat care a stipulat nu numai limitarea creșterii armelor nucleare, ci și reducerea dimensiunii arsenalelor nucleare existente 165. Tratatul a fost considerat, din punct de vedere politic, ca fiind unul dintre punctele de început de sfârșit al Războiului Rece, implicând eliminarea fizică a tuturor rachetelor sovietice SS-20 îndreptate spre Europa Occidentală și a tuturor rachetelor

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
teste necesare certificării unei noi arme nucleare, lansând două bombe tip B61-11, armă nucleară capabilă să penetreze solul și să distrugă ținte subterane inaccesibile armelor de distrugere convenționale, la poligonul Fort Wainwright (Alaska). Erau continuate, astfel, măsurile de perfecționare a arsenalului nuclear american, ceea ce contrazicea prevederile Tratatului de Interzicere Totală a Testelor, deși SUA promiseseră să încheie toate testele nucleare ca un prim pas în stoparea dezvoltării unor proiecte de fabricare a noi arme nucleare. Continuarea fabricării unor arme precum B61-11

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
să încheie toate testele nucleare ca un prim pas în stoparea dezvoltării unor proiecte de fabricare a noi arme nucleare. Continuarea fabricării unor arme precum B61-11 sporea îngrijorarea oponenților CTBT care susțineau că SUA continuă să creeze arme noi pentru arsenalul lor nuclear, folosind tehnologii inaccesibile altor state 171. Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare este, supus, în continuare, criticilor: mecanismele de verificare prevăzute de tratat nu sunt satisfăcătoare în ceea ce privește exploziile de joasă magnitudine (practic imposibil de verificat); prevederile nu

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
semnalând încheierea, în Virginia, pe 4 iunie, a unui acord secret între Washington și Paris, care presupunea ca cercetătorii din domeniul armelor nucleare din ambele țări să conlucreze astfel încât fiecare națiune să o poată ajuta pe cealaltă să-și mențină arsenalul nuclear după ce se va fi încheiat un tratat de interzicere a tuturor testelor nucleare. Potrivit oficialităților americane, scopul acordului era pregătirea în vederea cerințelor de ordin științific generate de viitorul tratat de interzicere globală a testelor nucleare, iar informațiile care vor

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]