2,842,792 matches
-
importanți scriitori români de avangardă. Dacă nu mă înșel, aniversarea a trecut aproape nebăgată în seamă în România, țara în care acesta s-a născut. Nu însă în Peru, țara de adopție a autorului lui Apunake. Ca dovadă, un amplu articol ( Cugler, Juglar en Exilio) semnat de César Lévano în revista peruană Caretas ( no. 1766, din 3 aprilie 2003, p. 82), în care se omagiază personalitatea plurivalentă a lui Grigore Cugler, considerat de autorul articolului drept un clasic al literaturii române
Grigore Cugler omagiat în Peru by Dan Shafran () [Corola-journal/Imaginative/13928_a_15253]
-
lui Apunake. Ca dovadă, un amplu articol ( Cugler, Juglar en Exilio) semnat de César Lévano în revista peruană Caretas ( no. 1766, din 3 aprilie 2003, p. 82), în care se omagiază personalitatea plurivalentă a lui Grigore Cugler, considerat de autorul articolului drept un clasic al literaturii române. Publicistul peruan subliniază că Grigore Cugler a fost compatriot cu Tristan Tzara, fondatorul mișcării Dada. Totodată, Cugler și-a scris opera în perioada în care Cioran și Eugen Ionesco ( al cărui precursor a fost
Grigore Cugler omagiat în Peru by Dan Shafran () [Corola-journal/Imaginative/13928_a_15253]
-
am așezat curmeziș în confortabilul pat care ocupa un perete întreg, răsfoind paginile ziarului "Dimineața" cu totul întîmplător, fiindcă evenimentele notate în paginile lui nu mă interesau. Și deodată interesul meu se trezi ca dintr-o amorțeală la perceperea unui articol din pagina a doua: 20 de ani de activitate literară sărbătoriți de marele critic E. Lovinescu. Nu știu dacă în momentul în care consemnez acest eveniment îmi amintesc exact titlul articolului din ziarul "Dimineața". Desigur, au trecut de atunci peste
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
se trezi ca dintr-o amorțeală la perceperea unui articol din pagina a doua: 20 de ani de activitate literară sărbătoriți de marele critic E. Lovinescu. Nu știu dacă în momentul în care consemnez acest eveniment îmi amintesc exact titlul articolului din ziarul "Dimineața". Desigur, au trecut de atunci peste 70 de ani, dar el răspunde și astăzi cu prospețime unei stări afective pe care o păstrez în inima mea. Semnau acolo, autori importanți. Am parcurs cu febrilitate, fiecare rînd ale
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
de bucurie apărute pe marginea genelor, lacrimi pe care încercam să le ascund sub borul pălăriei mele. Această primă vizită a mea la E. Lovinescu a fost povestită de critic la peste un an de la săvîrșirea ei, într-un amplu articol dedicat primului meu roman, tipărit în 1939. Amintesc că acest articol a apărut în volumul Aqua-forte, reprezentînd un pronostic și pentru creația mea viitoare, pentru izbînda din anul 1943 prin apariția romanului intitulat Beznă, premiat de Academia Română și pentru celelalte
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
le ascund sub borul pălăriei mele. Această primă vizită a mea la E. Lovinescu a fost povestită de critic la peste un an de la săvîrșirea ei, într-un amplu articol dedicat primului meu roman, tipărit în 1939. Amintesc că acest articol a apărut în volumul Aqua-forte, reprezentînd un pronostic și pentru creația mea viitoare, pentru izbînda din anul 1943 prin apariția romanului intitulat Beznă, premiat de Academia Română și pentru celelalte romane apărute de-a lungul anilor, pentru epopeea istorică a Vlașinilor
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
greutate în lumea literelor) își amintește totuși în Spania de astăzi (octombrie 2002) de Alexandru Busuioceanu. Această surpriză extrem de plăcută ne-o oferă numărul 670 al revistei madrilene Insula, consacrat poetului spaniol Angel Crespo. Numărul se deschide cu un amplu articol semnat de Pilar Gómez Badete, care l-a cunoscut îndeaproape și l-a însoțit pe Crespo în anii exilului de după 1967. Pentru a situa cât mai exact în epocă opera lui Crespo, Pilar Gómez Badete recurge la opiniile despre poezie
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
poezie a cunoașterii, chiar în paginile revistei Insula, și anume în legătură cu poezia lui Vicente Aleixandre, puțin înainte ca acesta să publice în aceeași revistă declarațiile despre Poezie, morală, public". Și încheie, spre bucuria noastră, cu un amplu citat dintr-un articol publicat de Busuioceanu în 15 martie 1949, din perioada când susținea cu strălucire o rubrică permanentă de reflecții asupra artei. Iată, în încheierea acestei pomeniri reparatorii amplul citat de care se slujește Pilar Gómez Badete pentru a demonstra influența hotărâtoare
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
dreptate pentru simplul motiv că reprezintă Istoria: "El era ca toată lumea. Acest lucru i-l reproșam. Și acest lucru n-am avut dreptate să i-l reproșez"), o despărțire rațională de mitul Franței ("o țară de portărese", zice într-un articol din Antidoturi) cu care trăise la București și pentru care acceptase să fie "un evadat care fuge în uniforma gardianului". E o carte a revoltei, în care singurele puncte luminoase sînt copilăria (mai ales la moara de la Chapelle-Athenaise) și mama
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
cu forțe proaspete și frunți senine, ne trezim "confruntați" cu lipsuri felurite, culminînd cu aceea (deja cronică) a variantelor de manuale pentru care am optat din vreme, dar pentru care "nu s-au alocat la timp sumele cuvenite". Scriu acest articol în "România literară" fiindcă nădăjduiesc să-l citească vreun director de editură sau altcineva în măsură să prevină măcar anul acesta ceea ce, desigur, tuturor colegilor mei din învățămînt li s-a întîmplat la clasele a X-a: absența din bibliotecile
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
Mihail Sadoveanu o vede născându-se sub ochii săi, cultura este socialistă în conținut, națională în formă. Pe ruinele intelighenției devotate burgheziei, se ridică, grație unor forme prescurtate de învățamânt, acea intelectualitate posedând certificatul de noblețe al originii sănătoase. Un articol constituțional, 80, sancționează normativ existența învățământului de stat și precizează angajamentul statului democrat popular în "dezvoltarea științei, literaturii și artei". În acord cu exigențele democratismului sovietic, proiectul de constituție este supus dezbaterii cetățenilor: cărturarului-demnitar Sadoveanu, partidul îi încredințează misiunea de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
dezvoltarea științei, literaturii și artei". În acord cu exigențele democratismului sovietic, proiectul de constituție este supus dezbaterii cetățenilor: cărturarului-demnitar Sadoveanu, partidul îi încredințează misiunea de a participa, cu condeiul, în lupta dată pentru întronarea definitivă a libertății. "Însemnările pe marginea articolului 80", editate ca volum în 1952, închid un cerc și, după elogiul constituției sovietice de la 1936, intelectualul revine pentru a celebra actul fundamental ce se revendică de la același izvor doctrinar. Cei șapte ani care separă "Lumina vine de la răsărit" de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
neputință (care a dus, iată, la zece volume!) sau chiar o "trăiește", salvîndu-se veșnic în ultima clipă, cîștigînd clipa următoare? M-a uimit tenacitatea, încăpățînarea cu care "lucra", cîndva, la Dolhasca, la roman. Mă uimește acum sprinteneala cu care scrie articole. Ultima dată, cu cîteva zile în urmă, la telefon, m-a anunțat că, nu-i așa?, nu mai poate scrie, s-a terminat etc... S-ar putea să par răutăcios în cele scrise mai sus. De fapt, sînt intrigat, caut
Turgheniev iubea-n secret mamela! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14056_a_15381]
-
2001, revista "Jurnalul literar" începea să publice, în traducerea Corneliei Ștefănescu, Les Mailles du filet 1, "jurnalul din România" al Soranei Gurian, redactorul-șef al periodicului, Nicolae Florescu, invoca drept motiv determinant valoarea documentară a cărții. Aceasta se afirma în articolul Un necesar, chiar obligatoriu punct pe i reprezintă "un jurnal zguduitor, un jurnal revelație asupra celor care au adus comunismul în România...", un jurnal ce demonstrează că "în 1950, în exil, încă se mai puteau spune adevăruri în conformitate cu adevărul, ceea ce
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
într-o pivniță, aproape de calorifer. Apoi, la 23 august, au venit să mă scoată din pivniță pentru a-mi da conducerea celui mai mare ziar din București. Apartament, mașină, birou splendid: mi se părea că visez. Pe atunci, lucram nebunește, articole, adaptări de piese de teatru. Minunea asta de viață a ținut doi ani, pînă în ziua cînd conștiința m-a obligat la o răsunătoare ruptură de partid. Mă așteptam să fiu arestată imediat. Din cauza popularității mele, au încercat să mă
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
atentatele" la siguranța statului. Se cuvine a menționa că anunțul poliției nu stîrnește nici un ecou în presa bucureșteană. În schimb, se înregistrează unul în cotidianul ieșean "Moldova", unde un ziarist antisemit, ascuns sub pseudonimul Gh. Sânger, își exprimă indignarea în articolul Cazul Sorana Gurian. Aici citim: "Uitasem cu totul de obscura existență a proprietarei pseudonimului literar [...] O credeam fugită din timp în tovărășia multora dintre coreligionari și otrăvitori de suflete, a tuturor acelora care de abia au așteptat momentul potrivit să
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Ivașcu. Acesta, cu "Manifestul" său, e vizat și în alte "însemnări" publicate în numerele următoare 24, în care se mai pomenește doar în treacăt de Sorana Gurian. Fie și într-o formă indirectă, menționînd o activitate "bolșevică" în etapa ieșeană, articolul din "Moldova" pare să adeverească în parte declarațiile tardive ale celei urmărite de poliție. O infirmare vine însă din alt loc, cu totul neașteptat, dar, la urma urmei, cel mai "autorizat". În "Luptătorul", organ al Comitetului Județean Ilfov al Partidului
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
la 25 septembrie 1944, la rubrica Demascări, apare fără semnătură nota O năpîrcă primejdioasă: Sorana Gurian, care, dată fiind raritatea periodicului în cauză, se cere reprodusă in extenso: De cîtăva vreme, în pagina I-a a ziarului «Universul», apar diferite articole de directive politice, semnate Sorana Gurian. Puțin după venirea trupelor sovietice, a apărut tot în pagina I-a a «Universului», un interview cu comandantul sovietic din Capitală, semnat Sorana Gurian. De altfel, două zile înainte, un articol publicat tot în
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Universul», apar diferite articole de directive politice, semnate Sorana Gurian. Puțin după venirea trupelor sovietice, a apărut tot în pagina I-a a «Universului», un interview cu comandantul sovietic din Capitală, semnat Sorana Gurian. De altfel, două zile înainte, un articol publicat tot în «Universul» și tot sub semnătura Soranei Gurian, încerca să lămurească linia politică a diplomației sovietice. Pentru cei cari au fost plăcut surprinși citind articole de politică externă semnate de o femeie, dăm următoarele lămuriri foarte necesare: Sorana
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
comandantul sovietic din Capitală, semnat Sorana Gurian. De altfel, două zile înainte, un articol publicat tot în «Universul» și tot sub semnătura Soranei Gurian, încerca să lămurească linia politică a diplomației sovietice. Pentru cei cari au fost plăcut surprinși citind articole de politică externă semnate de o femeie, dăm următoarele lămuriri foarte necesare: Sorana Gurian și-a făcut apariția în presa noastră, semnînd niște articole tîmpe în «Azi», fostul săptămînal, care a apărut între 1937 1940. Era muritoare de foame și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
încerca să lămurească linia politică a diplomației sovietice. Pentru cei cari au fost plăcut surprinși citind articole de politică externă semnate de o femeie, dăm următoarele lămuriri foarte necesare: Sorana Gurian și-a făcut apariția în presa noastră, semnînd niște articole tîmpe în «Azi», fostul săptămînal, care a apărut între 1937 1940. Era muritoare de foame și o ajutau colegii de redacție. În 1938, o vedem cu o garsonieră elegantă în str. Edgar Quinet, pentru ca în 1939 s-o găsim instalată
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
de o fotografie, prin care aflăm că Sorana Gurian este urmărită pentru o serie întreagă de excrocherii și falsuri săvîrșite în numele unor miniștri. Acum Sorana Gurian ascunsă de teama poliției a apărut la... «Universul», unde semnează pe pagina I-a articole de politică externă. Mai aflăm că ilustra colaboratoare a «marelui ziar românesc» încasează diferite sume de bani de la oameni cărora li s-a rechiziționat automobile. Agenta Gestapoului de ieri se dă azi drept «om al Comandamentului Sovietic». Ce are de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
i s-a dat "conducerea celui mai mare ziar din București"!) Între 29 octombrie 1944 și 15 iulie 1945, ea publică în gazeta "Democrația", condusă de liberalul Anton Dumitriu (pe care ea îl adusese pe vremuri la cenaclul Sburătorul 28), articole referitoare în genere la artiști ruși (Krîlov, Igor Rodionov, A. Erusalimski, E. Vinogradskaia, Maiakovski, Maxim Gorki, L. Leonov), rareori la alte subiecte ("industrializarea în U.R.S.S.", comemorarea lui Lenin, "Franța celor patru ani șde războiț", Sun Yat Sen, Romain Rolland
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
aici că, datorită acelor relații, ea s-a sustras și "repatrierii", măsură aplicată de victorioasa Uniune Sovietică, în toamna anului 1944, tuturor celor născuți în Basarabia!) Cert este că "atacurile" contra Soranei Gurian s-au declanșat înainte de apariția celor două articole ale sale despre "misiunea scriitorului", amintite în același "jurnal din România". În fapt, cel dintîi, intitulat Criza culturii românești, apare în ziarul "Liberalul" la 10 aprilie 1947 și este, fără îndoială, o luare de poziție în problema ridicată de Virgil
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
cu arma gîndului pentru a restabili în sufletele oamenilor nobilele principii de dreptate, libertate, omenie, care stau la baza adevăratei culturi. ș...ț confiscînd libertatea, dictaturile, în istorie, au fost regimuri de incultură, de întuneric." 33) Cel de-al doilea articol, Despre misiunea scriitorului, apărea cîteva zile mai tîrziu, exprimînd mai clar punctul de vedere: "El șscriitorulț nu poate fi «angajat» decît față de adevăr, din teamă ca la un moment dat adevărul politic să nu mai coincidă cu adevărul lui intim
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]