3,559 matches
-
nu dispare cu desăvârșire sau cum, în condițiile în care puterea pervertită și neconsimțirea la călăuzire sunt predominante în economia istoriei, răul nu învinge definitiv dând naștere absolutei entropii a nelibertății. Problema puterii pusă în termenii unui scenariu al puterii articulat pe o dublă consimțire dă naștere și unui alt tip de aporie. Dacă cel puternic, călăuzitor și liber, a fost la rândul său supus, călăuzit și eliberat înseamnă că începutul absolut al scenariului puterii atârnă de existența unui (prim) agent
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
autoîntreținerea SIRS. h. Afectarea metabolică se evidențiază prin hiperglicemie insulinorezistentă, sugestivă mai ales în absența unui diabet preexistent, precum și prin creșterea nivelului de lactat sangvin. i. Afectarea cutanată erupții polimorfe, produse prin lezarea endoteliului vascular și hipoxie periferică. j. Afectarea articulară dureri și redori articulare cu localizări variate. În trecut, multe dintre aceste semne ale disfuncției multiviscerale erau atribuite „focarelor septice secundare” în cadrul „septicopioemiei”, termen considerat eronat astăzi. Evident că, apariția unei astfel de localizări septice secundare va îmbogăți tabloul clinic
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
sa, istoricul nu pleacă de la fapte ci de la materiale istorice, de la surse cu ajutorul cărora el construiește ceea ce numim faptei istorice. El construiește În măsura În care selectează materialele ce Îi stau la dispoziție În funcție de un anumit criteriu de semnificație cât și În măsura În care le articulează, conferindu-le forma de evenimente istorice. “Istoricul și faptele istorice au nevoie unul de celalalt” afirma Edward Hallett Carr. Fără faptele istorice, istoricul este lipsit de rădăcinile sale și steril: fără istoricul lor, faptele sunt moarte, lipsite de semnificație.... Istoria
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
artă. În fond, textul fundamental al lui Crainic, Sensul teologic al frumosului este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
schimburi- alianță-putere cu o asemenea precizie încât orice generalizare devine dificilă, fără ca totuși teza ultrarelativistă să fie încurajată. În Franța, antropologii care se interesează de faptele economice au plecat adesea de la premisele teoretice marxiste sau influențate de marxism, încercând să articuleze într-o analiză globală economicul, rudenia, politicul și ideologicul. Dacă relativ puțini autori pleacă de la antropologia economică ca atare, numărul publicațiilor despre aceste problematici se află într-o curbă exponențială, cu atât mai mult cu cât, de la cercetările de pionerat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adunări plenare. Pe de altă parte, dispozitivele puterii trec adesea prin ritualuri și reprezentări cosmologice, ceea ce face ca antropologia politicului să fie inseparabilă de studiul reprezentărilor. Marc Augé a propus, de altfel, conceptul de ideologică pentru a desemna configurațiile care articulează simultan raporturile de putere și raporturile de sens. Instituția regală prezintă adesea o dimensiune sacră. Fiind la intersecția dintre lumea divină și lumea socială, funcția regelui pare necesară în vederea perpetuării ritmurilor cosmice și ținutei marilor ceremonii anuale. În caz de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
oblică, asupra școlii americane numite "cultură și personalitate", apoi, într-un mod mai explicit, asupra unor autori ca Géza Roheim, Georges Devereux, Edmond și Marie-Cécile Ortigues, Roger Bastide și mulți alții. Interesul acestor cercetări constă în grija lor de a articula nivelul individual cu cel colectiv. Ele depășesc, într-adevăr, ideea unei cauzalități la nivel individual: dacă religia răspunde adesea nevoilor individului, membrii unei societăți date sunt religioși nu din motivul acestui răspuns la nevoile lor. De altfel, descoperirea că în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
asupra dimensiunii "teatrale" a vieții sociale. Un întreg vocabular a pătruns în profunzime în științele umane: teatralitate, spectacol, joc, act, gest, dramă, performanță, rol, secvențe etc. În lucrările lui Michel Leiris, Erving Goffman, Victor W. Turner, aceste concepte au fost articulate într-o veritabilă teorie care ameliorează comprehensiunea vieții sociale. Totuși, trebuie să ne ferim de suprainterpretarea pe care o încurajează recurgerea la metaforele teatrale recurgere prematură la nivelul descrierii sau excesivă la nivelul interpretării. Țările anglofone au creat un câmp
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
istorie în mișcare care redistribuie rolurile mereu, ar interzice orice generalizare și orice comparație, antropologia nu s-ar bucura de mare interes. Bineînțeles, se poate întâmpla ca afirmarea regularităților și a invarianților să se fundamenteze pe abilitatea autorului de a articula în mod ingenios un mare număr de informații factuale în sprijinul unei idei generale, dar nu este mereu cazul. Orice argumentare devine subiect de dezbatere între profesioniști, în cadrul a ceea ce Habermas numește o situație de vorbire ideală, adică o practică
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
126; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 154, 155, 221. „Eugenia Stănescu a reușit totuși să adauge spațiului edulcorat al subiectelor despre copilărie și adolescență o materialitate picturală mai susținută, un plus de plasticitate ce articulează mai robust o viziune personală. Lirismul, gingășia, sunt dublate de ea de profunzime ale emoției pe care le obține printr-o insistentă revenire asupra aspectului de suprafață al motivului. Ea știe să destăinuie dimensiuni mai complexe ale sensibilității artistice, chiar dacă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
alte origini (vezi manta - mantale < pol.; lovea (rar) - lovele < țg); (e) cuvinte franțuzești intrate mai de mult în limbă (vezi supra, p.). 29 Pentru ambiguitatea lui -le, vezi și supra, 2.1.2, tiparul masculin sg. nearticulat -e vs sg. articulat -ele. 30 Sunt notate cu două asteriscuri așezate la dreapta formațiile pentru care DOOM2 indică, în variație liberă, forma cu vocală accentuată alături de cea cu diftong (chimono/chimonoǔ, delco/delcoŭ, halo/haloǔ), semn al tendinței de acomodare a formei la
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
paradigma științei politice vor prefera alte texte sau respectiv paragrafe. Există însă o unitate de gândire a acestor texte: autorul lor este interesat de felul în care se dezvoltă nu numai vocabularul, ci și realitatea democrației. Textele din acest volum articulează modul de acțiune al unor entități politice, fie că vorbim de partide politice, state sau organizații supranaționale. Cartea de față este așadar o fotografie de la un anumit moment a mecanismelor democratice în acțiune. O fotografie pe care, datorită diversității culorilor
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
literare, începând din secolul al XVIII-lea: Europa de vest, apoi de est, apoi literaturile hispanofone, apoi literaturile africane și asiatice etc. Dificultatea nu este însă, din perspectivă comparatistă, de a trage o astfel de concluzie, ci de a o articula unei concepții și teorii comparatiste bine întemeiate și general admise. Examinând situația actuală a comparatismului se pot trage unele concluzii: 1. Recunoașterea existenței literaturii universale (alte formule: mondială, planetară) schimbă statutul însuși al disciplinei literaturii comparate. Modificarea statutului lui A.I.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
126; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 154, 155, 221. „Eugenia Stănescu a reușit totuși să adauge spațiului edulcorat al subiectelor despre copilărie și adolescență o materialitate picturală mai susținută, un plus de plasticitate ce articulează mai robust o viziune personală. Lirismul, gingășia, sunt dublate de ea de profunzime ale emoției pe care le obține printr-o insistentă revenire asupra aspectului de suprafață al motivului. Ea știe să destăinuie dimensiuni mai complexe ale sensibilității artistice, chiar dacă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
este în opinia autorului ,,o componentă esențială a antropologiei religioase care a traversat culturile și timpul; el a găsit astăzi noi forme de expresie, majoritatea adaptate modernității rituale. Societatea pelerinajului este una a efemerului și a extraordinarului, în care se articulează profund sacrul contaminat, sărbătoarea și o libertate situată dincolo de timpul comun...". Pe toate acestea, Mirel Bănică le-a experimentat pe viu, repetat, în timpul pelerinajelor la Iași, București și Prislop. Sunt deopotrivă savuroase și profunde notele și observațiile lui de teren
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vast program de cercetări empirice asupra violenței școlare. Temele de studiu erau organizate În jurul a două mari probleme: cunoașterea fenomenologiei violenței și găsirea modalităților de stăpânire și prevenire a acesteia. Rezultatele cercetării au arătat că problemetica violenței școlare trebuie discutată articulând două planuri: un plan global (națională și un plan local. La nivel național se identifică factorii generali, care pot fi considerați “inductori” ai violenței școlare și se definesc cadrele generale de acțiune, iar la nivel local se caută forme specifice
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de observat și de cuantificat. Căutând adevărul violenței, suntem obligați să căutăm interpretarea subiecților, deoarece realitatea trece prin filtrele credințelor, valorilor. Violența este, În opinia lui Debarbieux, și fapt și reprezentare. Este necesar astfel să se compare și să se articuleze faptele și reprezentările violenței. Intreaga anchetă desfășurată de echipa lui Debarbieux se bazează pe această perspectivă comparatistă. Este necesar să se știe dacă, În instituțiile cele mai variate, elevii și adulții percep În același mod violența și care este intensitatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
brațul stâng are posibilitatea de a se adapta fiecărei coarde în parte, ocupând o poziție mai înăuntru sau mai înafară, sub vioară. Trebuie combătută deasemenea și strângerea viorii între rădăcina degetului arătător și degetul mare. Poziția palmei în timp ce degetele se articulează trebuie să rămână neschimbată. Ea nu trebuie să se apropie sau să se îndepărteze de gâtul viorii, odată cu articularea degetelor. Față de antebraț, palma trebuie să ocupe o poziție în linie dreaptă cu acesta. Frângerea palmei din încheietură ar îngreuna articulația
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
b) interpretare creativă, asociaă cu mirarea, dar și cu un gen de cooperare simpatetică cu obiectul. În interpretarea creativă rezonează sentimentele și atitudinea cognitivă, dar lipsește atitudinea critică. c)imaginația constructivă, asociată cu atitudinea de dominare asupra materiei - persoana combină, articulează, critică. ( T., Bartlett, 1928, pp. 75-78) Alex Osborn grupează formele imaginației: 1. imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme patologice halucinație, complexe de inferioritate), delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
imaginăm și o altă categorie de creatori, care ar proceda prin juxtapunere. Operele lor pot părea fără legătură între ele. Într-o anumită măsură, ele sunt contradictorii. Dar, considerate în raport cu acel tot pe care-l alcătuiesc, vedem cum ele se articulează în funcție de o anumită ordine. Moartea le dă, astfel, sensul definitiv. Ele primesc lumina lor cea mai strălucitoare de la însăși viața autorului lor. Câtă vreme acesta trăiește, operele sale nu-s decât o colecție de eșecuri. Dar, dacă aceste eșecuri păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ale limbajului imagistic înțelese ca elemente ale gândirii abstracte. Încă din Republica, Platon face o distincție între ideea de mythos ce corespunde imaginii și ideile de ergon (action) și lógos (dialog rațional). Toate cele trei stări funcționează împreună 29 și articulează schema conceptuală a relației dintre formă și obiect. Prin mythos, obiectele capătă narativitate și, astfel, devin artistice. Dar miturile nu corespund cu o gândire a unei națiuni ci cu limbajul care le construiește. Istoricitatea complexă a operei pleacă de la interpretările
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin care omul încearcă să-și explice existența, prin ludus descoperim necunoscutul și nevăzutul sub forma unor transformări fantastice prin care mitul îmbracă existentul. Mitul are ca substitut ontologic ideea de joc în timp ce termenul jocul are și capacitatea de a articula aspectele esteticii. Arta se definește prin starea sa spirituală prinsă în mișcările infinite ale omului, lucru care l-a făcut pe Gadamer să spună că jocul este o metaforă a artei 40. Jocul și mitul sunt codițiile ontologice pentru principalele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
scrise și vizuale întrucât cele două grupuri prezintă la nivel ontic anumite diferențe. De la Lessing știm că artele vizuale (pictura) implică diferite semne sau moduri de a imita față de poezie, întrucât pictura folosește forme și culori în spațiu, în timp ce poezia articulează sunete în timp. Însă, artele au și o sumă de caracteristici asemănătoare, întrucât obiectul de artă există în timp și spațiu, ca obiect prezent opera poate avea diferite aparențe și se poate afla în diferite stări relaționale. Capitolul I Înțelegerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]