2,868 matches
-
al rum” sunt vlahi. Un călător englez, Thomas Herbert, informa la 1626 că „sunt așezări valahe în Asia”, informație pe care o dă Marcu Beza, care, vorbind la Londra despre legături culturale românoengleze, află despre valahii din Sinai de la un ascultător . Se pare că Marcu Beza este primul român care, ocupându-se în lucrarea sa Urme românești în răsăritul ortodox, i-a cunoscut direct, deși nu trage concluziile necesare din această cunoaștere și nu ne informează cum, în ce limbă, s-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma Pădurii, Ghionoaia, Zgripțuroaica, Zâna Bună, Zâna Rea, Sfânta Vineri, Zmeul, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, împărați, împărătese, fete de împărat, lumea mirifică a basmelor și poveștilor care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea ringului avarilor, până la venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor, timp de mai bine de 100 de ani, se observă o regrupare a obștilor sătești, pe care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
623, continuă acesta. Despre Finlanda mai spune că este o țară care investește foarte mult în învățământ. Amintește de postul de radio finlandez care difuzează în limba latină, pe care l-am menționat mai sus, ceea ce "înseamnă că există și ascultători care înțeleg ce se vorbește"624. Repere culturale pe scurt În Rubrica DE-ALE VIEȚII, Mariana Codruț publică proze scurte. Din acestea face parte și Podul Înalt al sexelor. Într-un dialog, unul dintre personaje întreabă care este capitala Finlandei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în halul ăsta e un domn producător, supranumit Acăsculiței, care le bâzâie util în căști. Știu vreo douăzeci și cinci de persoane care au ajuns la recordul - aproape de neacceptat în zilele noastre pentru ceea ce în limbă de lemn se cheamă „profilul unui ascultător de radio“ - să-i rabde pe acești doi oameni preț de patru ceasuri, de la 10 la 14. Sună a odă ieftină fraza de mai sus, recunosc. Recunosc, totodată, că nu sunt neam nici cu unul, nici cu celălalt; nu îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
porc de semnătura vreunuia dintre ei. Pur și simplu, mi se pare remarcabil că, astăzi, când radioul se ascultă, preponderent, între două feluri de mâncare și-un spălat de vase, oamenii ăștia reușesc să țintuiască în fața „aparatului“ o grămadă de ascultători. Astea ar fi veștile bune. Vestea proastă, pentru cei care nu îi suportă pe cei doi, e că emisiunea de radio „Circul nostru special“ a debutat, mai nou, și ca show de televiziune. Adică a profitat cu nesimțire de invenția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
live, pe Internet. Cu această sfântă ocazie, ca un fidel telespectator al emisiunii lor de radio, am observat că Florin s-a adaptat foarte repede la cerințele unui adevărat realizator de televiziune: și-a tras laptop în studio, la vederea ascultătorilor. Norocul lor e că, de și-ar lăsa chiar și mustață, nu i-aș putea confunda cu Radu Coșarcă sau cu Oana Zăvoranu. Nu știu dacă rândurile de față vor trece de „bunul de tipar“ pe care Lucian îl dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
este sistemul FM. Sistemele de amplificare FM, prin intermediului microfonului, detectează vocea vorbitorului și o transmit, sub forma semnalului radio, direct către persoana ce poartă proteză auditivă. Aceste sisteme sunt perfecte pentru sălile de predare, ajutând la reducerea distanței dintre ascultător si vorbitor. Părțile componente ale unui sistem FM sunt: campus-format din microfon+ emițător, receptor, conector audio, aparat auditiv și încărcător campus. Auzul într-o sală de predare sau în timpul unui eveniment social poate fi dificil chiar și pentru persoanele fără
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
firească prezentarea acestor sisteme de amplificare cu părțile lor bune și limite, pentru a putea fi folosite în cunoștință de cauză, în scopul ameliorării comunicării acestor persoane. Dintre punctele tari se pot enumera : • transmiterea directă a sunetului de la sursă la ascultător, fără interferențe, fără zgomot de fond sau ecou ; • dimensiunile reduse, fiabilitatea, manevrarea ușoară, schimbarea automată a frecvenței ; • filtrarea zgomotelor din mediul ambiant, estompându-le și trecându-le într-un plan secundar, asigurând astfel fidelitatea receptării interlocutorului chiar și în locuri
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
valorizate din plin în retorică. Încă din Antichitate apare convingerea legată de rolul gesturilor în retorică, în persuadarea publicului și prezentarea spectacolului (discursului public), prin faptul că limbajul gestual care acompania întotdeauna limbajul verbal se adresa emoțiilor și nu rațiunii ascultătorilor. În acest sens, Marcus Fabius Quintilianus (c.35-96 e.n.), primul profesor de retorică publică din Roma, ne oferă informații detaliate despre limbajul trupului folosit de orator în concepția romanilor în cel de-al XI-lea volum al compendiului ,,Institutio oratoria
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
doilea studiu (2002), povestitorul avea de îndeplinit aceeași sarcină unui singur interlocutor care era poziționat în fața sa. Concluzia acestor studii a fost că gesturile își schimbă direcția sau traiectoria în spațiu (,,în" sau ,,în afara" spațiului împărțit de interlocutori) în funcție de poziția ascultătorului față de povestitor (,,lângă" sau ,,în fața lui")58. O altă dimensiune care influențează gestualitatea este percepția timpului. De exemplu, atunci când o persoană așteaptă pe peronul gării, anunțarea trenului determină manifestarea unui număr mai mare de gesturi în intervalul de timp care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obținerea unor reacții previzibile din partea acestora. Uneori, relația de comunicare dintre profesor și elevi poate să conducă către performări dramatice: profesorul performează rolul celui care transmite informații minuțios pregătite dinainte sau apar spontan în timpul predării, iar elevii performează rolul de ascultător prin comportamente nonverbale, contribuind la definirea acestor informații ca fiind importante, interesante, utile pentru ei. Astfel, ,,unii elevi sunt atât de presați de cerințele rolului de ascultător încât ceea ce ascultă poate cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
minuțios pregătite dinainte sau apar spontan în timpul predării, iar elevii performează rolul de ascultător prin comportamente nonverbale, contribuind la definirea acestor informații ca fiind importante, interesante, utile pentru ei. Astfel, ,,unii elevi sunt atât de presați de cerințele rolului de ascultător încât ceea ce ascultă poate cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime, mai ales prin comportamente nonverbale, că sunt interesați de ceea ce ascultă. Privirea ațintită către profesor, anumite mișcări ușoare ale capului în sus și în jos, luarea de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atât de interesați în a arăta cât sunt de atenți, încât după terminarea cursului să nu rămână cu aproape nimic în minte"77. Printre motivele cel mai des menționate de elevi privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător, se numără dorința de a intra în grațiile profesorului, nevoia de recunoaștere (acceptare, apreciere) și obținerea unei note mari când este evaluat. Deși există expresii faciale și gestuale pe care profesorul nu le poate controla, precum unele dintre gesturile personale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
indexului, cel mai expresiv dintre cele cinci degete, în comunicarea didactică. 5. Explicați cum se aseamănă reglatorii din comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție. 6. Identificați motivele elevilor privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător în sala de clasă. 7. Exemplificați eficiența limbajului gestual al profesorului care-și propune stoparea comportamentului indezirabil al unui elev fără să piardă timpul disponibil. Întrebări grilă 1. Comparând numărul real de mișcări corporale individuale cu cele verbale ale actorilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un consilier trebuie să acționeze foarte eficient atât ca transmițător, cât și ca receptor al mesajului. Cu alte cuvinte, consilierul trebuie să transmită mesaje coerente (cu abilități avansate de comunicare verbală, scrisă și nonverbală) și să fie și un bun ascultător. Abilitățile de comunicare folosite în procesul de consiliere sunt de obicei clasificate în: A. Abilități de comunicare nonverbală. Lista propusă de Mark Young (2005) conține următoarele elemente : * contactul vizual; * poziția corpului; * pauzele; * tonul și intensitatea vocii; * gesturile și expresia feței
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
G. Călinescu s-a repezit să îl îmbrățișeze pe povestitor, cu o efuziune cu totul neașteptată la el, declarând entuziast că Voiculescu l-a depășit în materia genului pe însuși Mihail Sadoveanu. Tot el spune că Voiculescu, interesat de reacția ascultătorilor la paginile citite de el, ca un copil, care a făcut o mare poznă, imediat după lectură, își lua ochelarii de pe nas și cu „ochi iscoditori ca de viezure”, își privea asistența, căutând să citească în ei părerea celor care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fi obiective doar atunci când se bazează pe intersubiectivitate, deoarece, fiind în primă instanță vorba despre justificarea unui răspuns la obiectele artistice, această justificare solicită un cadru de referință care trebuie să fie recunoscut atât de critic, cât și de cititorul/ascultătorul său118. Însă, comunicarea și justificarea reușită a unui răspuns sunt posibile doar prin referință la un canon de lucrări acceptate într-o cultură comună. În aceste condiții, calitatea lucrărilor individuale este dată de o analiză detaliată oferită pe baza unui
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la analiza semiotică și la cea culturală. Astfel, analiza interpretativă ar putea avea în vedere trei tipuri de subtilități, respectiv înțelegerea, explicarea și aplicarea elementelor și faptelor nuanțate la orizontul de investigare și comunicare al interpretului în relație cu cititorii / ascultătorii lui. Unii critici realizează o distincție între interpretarea și utilizarea unei opere de artă, susținând că, prin utilizarea unei opere de artă, de pildă, se poate scrie biografia unui artist, se poate face tabloul unei societăți ori se poate descrie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Astfel, în discursul său inaugural, Reagan stabilește identitatea Americii și a poporului american, din care rezultă direcția înspre care se îndreaptă istoria americană, care, la rândul său, determină precis tipul de acțiuni necesare în vederea realizării scopurilor istorice prescrise. Făcându-și ascultătorii să înțeleagă caracterul public al propriei identități (ei sunt, înainte de toate, americani), povestea mitică a lui Reagan "îi determină pe cei care acceptă identitatea respectivă să se raporteze la un sistem de valori și de virtuți care vor deveni înseși
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
narațiunea sa, publicului, este esențial în înțelegerea sensului mitic al poveștii și întregește mesajul retoricii președintelui dintr-o perspectivă remarcabilă. În primul său discurs inaugural, prin urmare, Reagan întrebuințează forma narativă "oferind publicului o modalitate aparte de identificare, întrucât fiecare ascultător este încurajat să se privească drept un actor central în aventura Americii pe calea libertății"552. Astfel, notează criticul, a accepta povestea lui Reagan nu înseamnă, pur și simplu, "a înțelege cursul unei istorii americane așa cum e pus în scenă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în maniere atât de distincte. Răspunsul pe care analiza sa a retoricii președintelui american îl demonstrează este că actele critice respective, precum reacțiile publicului la unul sau altul dintre actele oratorice particulare ale lui Reagan, mărturisesc despre identitatea criticilor, respectiv ascultătorilor președintelui înșiși. Demersurile critico-retorice, prin urmare, exprimă în primul rând tipul de angajare, de înscriere în lume a criticului care își exercită capacitatea de apreciere asupra unui demers discursiv sau a altuia și, numai în al doilea rând, despre demersul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care ni le reamintim, desigur William Lewis pornește pe o cale nouă, neafectată de neajunsurile celor care l-au "învățat câte ceva despre comunicare". Iată mesajul cu care Lewis se desparte de noi, cititorii săi, la această răscruce a interpretărilor. Spre deosebire de ascultătorii lui Reagan, povestea americană spusă de Lewis nu ne amuțește într-un consimțământ pasiv față de o ordine prestabilită a discursului academic. Dimpotrivă. Efortul lui William Lewis constă în asumarea unei poziții cât se poate de explicite, în particularul său, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
modalitățile de scurtare, într-un fel sau altul, a enunțurilor țin de dorința și nevoia de concizie în exprimare 3. Ele se aplică mai cu seamă în vorbire, de vreme ce "a vorbi bine înseamnă a face economie și a lăsa pe ascultător să întregească cele spuse cu gândirea sa constructivă"4. Dar nu oricând și nu cu orice interlocutor putem vorbi la fel de concis. Sextil Pușcariu remarca faptul că "din ambianța în care ne găsim și din contextul în care sunt așezate cuvintele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fost exprimate mai înainte". Graur, GA, pp. 218-219: "Elipsa este suprimarea din propoziție sau din frază a unei părți a cărei lipsă poate fi ușor suplinită mulțumită contextului. Prin aceasta se realizează o economie de energie, la vorbitor și la ascultător, dar în același timp se obține un plus de expresivitate. (...) Adesea elipsa e posibilă pentru că cuvintele neexprimate se leagă oarecum automat de cele exprimate, de exemplu stau pe Moșilor (se subînțelege strada, fără care genitivul e de neînțeles). Acum câteva
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu mai necesită decodare, întrucât a parcurs primele etape ale condensării lexico-semantice, devenind autonom. De altfel, ceea ce subliniază insistent cercetătorii problemei și se poate deci afirma cu certitudine este că, în toate cazurile de elipsă lexicală, omisiunea solicită colaborarea interlocutorului (ascultător, cititor, partener de dialog), care este provocat să descifreze denotațiile și conotațiile elementelor omise, să descopere cele trecute sub tăcere sau comprimate de către autor (vorbitor, scriitor). În cazul unei condensări depline nu avem însă a face cu așa ceva, deoarece elementul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]