79,258 matches
-
Lucia Ioan a fost profesoară la facultatea de Arte Decorative și o pictorița prețuita în cercurile profesionale, lipsită însă de popularitate (și cu atît mai mult de glorie) și care, pentru acuratețea imaginii artei noastre contemporane, ar trebui readusa în atenția publică. Și acest lucru chiar s-a întîmplat. Cu opt ani în urmă, Mihai Oroveanu i-a organizat o retrospectivă la Galeriile Etaj 3/4, iar acum, în perioada iunie-iulie, Sala de expoziții ,,Constantin Brâncusi" de la Palatul Parlamentului găzduiește o
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
Mircea Cărtărescu și Dan Stâncă. Primul, cunoscut dinainte că poet, a făcut senzație cu românul Orbitor. Al doilea, practic un necunoscut, ar fi putut și el să facă senzație - dar n-a făcut, pentru că nu i s-a dat suficientă atenție - cu opt române: Vântul sau țipatul altuia, Aripile arhanghelului Mihail, Apocalips amânat, Ultima biserică, Muntele viu, Ritualul nopții, Ultimul om și Morminte străvezii. Despre Mircea Cărtărescu se vorbește - pe bună dreptate - că despre un posibil candidat la Premiul Nobel. Despre
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
simte fascinat de ea. Dornic să o vindece, o duce la Putna, la un batran preot, Sofronie. În biserică, are loc scenă împreunării intempestive a bolnavei cu icoana Mântuitorului. Scenă este falsă, dar descrierea metamorfozării icoanei în urma acestui sacrilegiu atrage atenția prin forță imaginației plastice a autorului: "Vopseaua se umezise și crăpase, deformând întregul desen, creându-i lui Iisus o imagine grotesca, aproape buhăita și buboasa, ca a unui om care suferă de o boală de piele, un fel de acnee
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
partitura ei...) îi oferă posibilitatea de a scrie, contra cost, "portrete scurte, la obiect, inspirate de oameni reali" din localitate. Ideea unui asemenea experiment hiperrealist, netrucat, va fi refuzată la... import că periculoasă pentru liniștea comunității. Un călugăr le atrage atenția unor patroni aflați de față că literele de pe geamul firmei sînt scrise, diavolește, invers și nu pot fi citite din afara spre înăuntru iar patronii, numiți după prenumele automobilelor personale, safrane, Leganza și Silverado, îl alunga, enervați de prezicerile sale apocaliptice
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
a cesiunii teritoriale în Estul și Centrul Europei, Occidentul se angajează în tratative cu URSS pentru a obtine ceea ce s-a numit în 1954-1955 "spiritul Genevei" - coexistența pașnică, retezînd grav speranțele exilului politic românesc. În octombrie 1955 V.V. Tilea atrăgea atenția într-o revistă engleză, de unde reproducea articolul aici: "Șunt cu toate acestea unele puncte pe care oamenii de stat din Vest nu trebuie să le uite. Dacă ei merg la Geneva cu ideea unui compromis, forțamente vor pierde în fața rușilor
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
cărțile care dau seama despre trecutul românilor, cu toate ororile lui, nu sînt comentate. Că aceste cărți nu se vînd ține de mizeria financiară, că nu se scrie despre ele ține de mizeria morală, comenta Monica Lovinescu. Alain Besançon atrăgea atenția, de altfel, în Nenorocirea secolului, ca termenii amnistie și amnezie marchează condamnarea comunismului că "ism" totalitar: călăii sînt amnistiați, iar cei care ar trebui să ia poziție suferă de amnezie. Este adevărat că aceste cărți nu mai au parte de
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
de o sufocare a lui și chiar de o "monotonie a ororii". În conștiința românilor, reeducarea de la Pitești a constituit punctul crucial: comentariile asupra acestui fenomen au generat, cu toții ne aducem aminte, discuții furtunoase și speculații pînă la capătul abominabilului. Atenția românilor asupra propriului lor trecut sumbru a fost distrasa, însă, de tranziția zgomotoasă de care are parte țara noastră. De Grand Guignolul zilelor noastre. De aceea, sînt prizate acum eseurile politologice care dezbat România actuala și nu retrospectivele moralizatoare. Carnavalescul
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Scrisul sau are unduirea unui pește exotic în acvariu. Acest firesc al unui om cultivat nu ne surprinde însă foarte mult. Ne-au obișnuit cu el și Petru Creția, si Constantin Toiu, si Paul Miron. Ceea ce atrage în mod special atenția este schimbarea de ritm pe care o propune, fără complexe, Costache Olăreanu întregii publicistici românești. Aproape toate ziarele și revistele care apar în momentul de față - inclusiv ziarul al carui supliment cultural a găzduit rubrică Fereastră - sunt cuprinse de isterie
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
ale mîțului, consecințelor determinate de variațiunile de formulă stilistica (de tipul narativ/dramatic/liric) sau chiar artistic (mitul valorificat în muzică sau în teatru). Este capitolul cel mai tehnic, cel mai sec-informativ, după părerea mea. Un lucru mi-a atras atenția: efectul de cotitură în interpretarea și înțelegerea mîțului Don Juan produs de apariția operei lui Mozart. De departe cea mai originală contribuție a lui Rousset mi se pare a fi ipoteza lui referitoare la originea culturală a mîțului, dublă origine
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
epoca modernă, întîlnirea dintre el și seducător stă adesea sub semnul parodicului și al cinismului. Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar nu mi se pare că ele i-ar atrage prea mult atenția cercetătorului. Iar faptul că noi tindem să vedem în Don Juan, astăzi, exclusiv omul dedat plăcerii, obliterîndu-i dimensiunile tragice, ar fi putut deveni, de asemenea, subiect de pasionante speculații. De la care sobrul Rousset se abține, însă. Cartea lui nu este
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
Don Juan, astăzi, exclusiv omul dedat plăcerii, obliterîndu-i dimensiunile tragice, ar fi putut deveni, de asemenea, subiect de pasionante speculații. De la care sobrul Rousset se abține, însă. Cartea lui nu este cu nimic mai puțin valoroasă. Tradusă cu discernămînt și atenție, cum prea rar se mai procedează astăzi, de Angela Martin (antologia de texte e tradusă de Ana Meri Antonescu), Mitul lui Don Juan este un studiu exemplar, un exercitiu în plină forță într-o metodă mai degrabă depășită azi, și
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
în cîteva sute de exemplare la Țel Aviv, unul dintre acestea fiindu-mi înmînat de dl Ion Ungureanu, fostul ministru al culturii din acea republică. Îmi aduc aminte ca in precedentă carte a d-lui Michael Bruchis, autorul își concentrase atenția pe limbajul utilizat de istoriografia sovietică, prin contagiune impusă, în Basarabia și România (în această din urmă numai pînă în 1965), atribuindu-se alt sens unor termeni cheie pentru a mistifica adevărul. Astfel raptul teritorial din 1812 era numit "eliberare
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
clipă, ca un concentrat de incultura și viclenie grosiera, de la care nu era de așteptat nimic bun), îi înțelegeam oarecum calculul, vizînd transformarea dinăuntru, "intelectualizarea" - pînă la un punct - a sistemului. Era un experiment inedit, ce se cuvenea urmărit cu atenție. Din păcate n-a reușit, pentru că nu avea cum să reușească, fiind nerealist în nuce. Fenomen aberant în esență să antiumanistă, comunismul nu putea fi "umanizat", ci doar extirpat precum o tumoare. Scepticismul mi-a fost confirmat curînd, prin apariția
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
Spirituș loci e atît de adînc sădit în ființă poetului, încît, după cum vedem, se prelinge substantival și adjectival, deci ca materie primă, ziditoare la nivelul lingvistic, în compoziția nostalgicelor metafore. Multe din poeziile lui Lucian Vasiliu prezintă, după cum ne atrage atenția poetul însuși, spectrul unor "icoane de sînge". De remarcat, sub zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat nu e decît tendința de renaștere, pește accidentele zilei de azi, într-
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
de mare de vizitatori tineri. În majoritate studenți, ei au fost, dacă putem spune așa "the target audience" a Quadrienalei. Motiv pentru care au fost organizate pentru ei ateliere speciale de creație - anul acesta lumină s-a aflat în centrul atenției - si tururi speciale ale orașului de aur, cît și tururi ale expoziției ghidate de cîțiva dintre artiștii prezenți cu lucrări. Limpede - concepția de bază a expoziției a fost de deschidere, de spargere a unor tradiții anchilozate și de folosire cu
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
Levinta"... mi-a spus însă, nu fără invidie, o conferențiara universitară la catedră de costume a Universității din Seul, doamna Hye Suk Chang, una dintre vizitatoarele care au zăbovit mult în spațiul României... Secțiunea cehă a expoziției merită, probabil o atenție aparte și pentru că a fost concepută că un spațiu "în dezvoltare", un loc unde elementele se compun și se recompun neîncetat. Un spațiu "non-finit" prezentînd ideea teatrală, intenția teatrală a unui spectacol - de la teorie pînă la realizare... punînd astfel sub
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
în una anodina. Tot ceea ce scrie Dan C. Mihăilescu - despre comunismul din România sau despre "seratele muzicale" ale lui Iosif Sava, despre Apelul către lichele al lui Gabriel Liiceanu sau despre "generația 1927", despre naționalism sau despre rusofobie - ne atrage atenția și ne captivează. Până și notele sale de traducător la versiunea românească a pieselor lui Eugen Ionescu, până și P.S.-urile cu care își încheie unele articole au un "vino-ncoa" căruia nu putem să-i rezistăm. Principalul element de
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
viitorului muzeu, cea de-a doua ediție a simpozionului de sculptură a luat sfîrșit. Cele șase lucrări realizate în acest an s-au adăugat celor din ediția trecută și ele constituie deja un fond de sculptură ambientală demn de toată atenția. Dacă prima ediție era una complet liberă și sculptorii au avut un dialog unic, acela cu materialul, ediția din acest an a fost una tematica. Fără a fi restrictivă, tema Femeie și Înger a dirijat totuși, în mod subtil, deopotrivă
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
în bună parte din construcții începînd cu veacul al XIII-lea, pe zidurile cărora se pot încă desluși desenele fantaste ale vîntului medieval. Am constatat că între aceste ziduri venerabile pulsează, în actualitate, o viață a spiritului demnă de toată atenția. Alături de o robustă filiala a Uniunii Artiștilor Plastici, trăiește aici și o grupare de scriitori, dintre care nu mai puțin de 14 membri ai Uniunii noastre, așteptînd și ei momentul în care-și vor putea întemeia o filială proprie, avînd
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Ilie Purcaru, însă nimeni nu amintește cum și-a risipit și prostituat realele înzestrări, scriind "la comanda", după rețetă impusă, nenumărate reportaje despre ctitoriile ceaușiste și despre cîrmaciul "genial". Faptul că, în 1974, Bunica Beps nu s-a bucurat de atenția "unei anumite critici" e explicat astfel de C. Stănescu: "Un alt motiv al ignorării e în natură solitara a autorului: el n-a cotizat la nici una din ăbisericileă timpului, cele care promovează și consacră nu doar pe criteriul valorii, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
Iar atunci cînd presa da greș, apar procese cărora le cad victime ziariștii mărunți care nimeresc între schimburile de focuri dintre adevărații adversari. * Fiindcă, dacă tot sîntem la subiectul hoției, în această categorie ar trebui integrați și ziariștii care fură atenția opiniei publice mințind cu bună știință, în calitate de pălmași ai unor minciuni mai mari, despre care uneori nici n-au habar.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
real, și "infinitul mare", palpabil, ideal. Că o confirmare a abordării corecte, referindu-ne aici la traiectul evolutiv, acea transfigurare a spiritului uman care este "oglindă de roua" cade din înălțimi. Poate că tocmai pe această cădere ar trebui concentrată atenția celor ce interpretează opera lui Caragiale. Este o "cădere" că drum inițiatic, așa cum interpretează Maria Cap-Bun, sau o cădere din Paradis, ireversibilă și conștientă de propria condiție? De aici putem intra în sfera interpretărilor personale. Din acest motiv, citatul edificator
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
solicitați li s-a precizat că opțiunile lor sînt nelimitate, nefiind obligați să-și aleagă "românul" neapărat din sfera culturii, ci din orice altă zonă considerată plauzibilă. Faptul acesta a lărgit substratul și finalitatea anchetei. Topul final a adus în atenție nume previzibile: au funcționat miturile românești (sau mitizările), împletind scriitorii noștri de aur cu politicienii (și voievozii) noștri de diamant, ca să folosesc o metaforă de bijutier. Am să dau, în continuare, nu doar primele trei, ci primele opt locuri de la
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Rodica Zafiu Adverbele în -mente pot fi considerate că formînd o clasă mai curînd marginala în sistemul limbii române. Ele au atras totuși, de mai multă vreme, atenția specialiștilor; în afara observațiilor fundamentale ale lui Iorgu Iordan, există un studiu de sinteză foarte detaliat și documentat, publicat în 1960 de Ion Dănăilă, în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. ÎI: "Sufixul -mente în limba
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
umanitar, ca Mizerabilii lui Victor Hugo. Spre deosebire însă de autorul francez, solemn și uneori grandilocvent, Augustin Buzura are în relatare o nervozitate specifică secolului douăzeci. Mai trebuie spus că numeroasele peripeții prin care trece personajul aflat în prim-planul atenției romancierului par excesiv de numeroase numai dacă sunt judecate din perspectiva verosimilității. Ele au însă o justificare estetică, însumând toate ipostazele în care s-ar fi putut afla un om moral în timpul comunismului și în perioada imediat postcomunistă. Biografia lui Matei
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]