3,288 matches
-
am mers la o cafenea cu prietenii mei și mi-am oferit o y prăjitură. Eram cu toții surescitați și plini de adrenalină. Eram obosită, așa că am mers acasă. Odată ajunsă, am intrat pe Facebook - și ZBANG! Era ca și cum ar fi aterizat o bombă pe Facebook-ul meu. Peste o sută de e-mailuri, sugestii pentru noi prieteni, postări pe wall-ul meu etc. etc. Am stat trează toată noaptea și tot veneau e mailuri. E-mailuri de la oameni care participaseră la demonstrație, ca să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să spunem, poți face și un cântec despre experiența respectivă, așa cum a făcut canadianul Dave Carroll. Cântăreț într-o trupă anonimă, Carroll se afla, împreună cu colegii săi, pe 31 martie 2008, într-un avion al companiei United Airlines care tocmai aterizase la Chicago, când o femeie de lângă el a exclamat: „Vai de mine, ia uite cum aruncă ăia cu chitarele!“. Basistul formației s-a uitat pe geam și a văzut cum instrumentele trupei erau aruncate fără nici un fel de grijă, în loc să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
celebru acum în lumea întreagă, cu minunata lui poveste metaforică, Le Petit Prince). A avut legături de prietenie și cu Michel Détroyat. Vom descoperi în citirea isprăvilor sale cele mai nemaipomenite din cursul războiului, cum scapă de un accident tragic aterizând pe o singură roată, cu un avion cu trenul defect, fiindcă citise odinioară că Fonck reușise o asemenea acrobație în timpul Primului Război Mondial. Ce înseamnă o cultură vastă, memoria și simțul comparației! Altă particularitate a lui: la 17-18 ani a avut ambiția
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ocupa, bineînțeles, locul din față și, după ce-și îndeplinise misiunea, ne întorceam mulțumiți la bază (aerodromul Pipera, București). Abia decolasem, aveam circa 25 m altitudine, când motorul începe să "pocnească", să "trosnească" și se oprește. Potrivit regulamentului, trebuia să aterizez drept înainte, orice viraj provoca pierderea vitezei și angajarea avionului în pământ, fără excepție. Da, trebuia să aterizez drept înainte, dar pădurea seculară era deja sub noi, deci trebuia să consider vârfurile copacilor drept teren și să aterizez ca atare
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
București). Abia decolasem, aveam circa 25 m altitudine, când motorul începe să "pocnească", să "trosnească" și se oprește. Potrivit regulamentului, trebuia să aterizez drept înainte, orice viraj provoca pierderea vitezei și angajarea avionului în pământ, fără excepție. Da, trebuia să aterizez drept înainte, dar pădurea seculară era deja sub noi, deci trebuia să consider vârfurile copacilor drept teren și să aterizez ca atare. Am tăiat contactul și astfel, după câteva clipe, începu dansul macabru, cel puțin pentru bietul avion. Poate vă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
trebuia să aterizez drept înainte, orice viraj provoca pierderea vitezei și angajarea avionului în pământ, fără excepție. Da, trebuia să aterizez drept înainte, dar pădurea seculară era deja sub noi, deci trebuia să consider vârfurile copacilor drept teren și să aterizez ca atare. Am tăiat contactul și astfel, după câteva clipe, începu dansul macabru, cel puțin pentru bietul avion. Poate vă amintiți de acest tip de avion, construit în ultima perioadă a primului război, biplan, schelet de lemn, aripile din pânză
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
1 august 1943, comandant al Grupului 6 Vânătoare, cu baza pe aerodromul Popești-Leordeni, în marginea Bucureștiului, alocat apărării teritoriului. Grupul va fi compus din trei escadrile: 59 (comandant: Petre Constantinescu), 61 (comandant: Mircea Dumitrescu) și 62 (comandant: Gheorghe Posteucă). Prima aterizează pe aerodrom Escadrila 59, pe 9 octombrie 1943. Personalul de zbor este integral provenit din Escadrila 45 Vt. Urmează lucrări de amenajare a spațiilor de pe aerodrom, după care aterizează și celelalte două escadrile, 61 și 62, la începutul lunii noiembrie
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Constantinescu), 61 (comandant: Mircea Dumitrescu) și 62 (comandant: Gheorghe Posteucă). Prima aterizează pe aerodrom Escadrila 59, pe 9 octombrie 1943. Personalul de zbor este integral provenit din Escadrila 45 Vt. Urmează lucrări de amenajare a spațiilor de pe aerodrom, după care aterizează și celelalte două escadrile, 61 și 62, la începutul lunii noiembrie. O dată cu ele vine pe Popești- Leordeni și noul comandant, cpt. Dan Vizanty. Sub directa sa supraveghere se va desfășura, în perioada imediat următoare, instrucția de luptă a grupului. Iată
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a decolat cu 33 de avioane IAR-81 și a angajat bombardierele americane la sud de Târgoviște (la 4500-6000 m altitudine), lupta continuând apoi deasupra localităților Periș, Alexandria și Turnu Măgurele. Grupul 6 nu a înregistrat pierderi, dar, în timpul luptei, au aterizat forțat patru piloți: Rădulescu Nicolae, Dimache Ion, Arapi Victor și comandantul Grupului, Dan Vizanty. Iată cum descrie cpt.av. Petre Constantinescu, comandantul Escadrilei 59, în interesantele și ineditele sale memorii, acțiunea Grupului 6 în acea zi: "În jur de ora
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
la circa 400 metri și descarcă asupra lui ultimile rafale de tun și de mitralieră. Liberatorul însă trece Dunărea, lăsând în urmă o dâră de fum ce ieșea din aripa stângă. Oare a ajuns la baza din Italia, sau a aterizat forțat în Bulgaria?" Pilotul Chera Dumitru, din Grupul 1 Vânătoare, surprinde admirabil atmosfera luptei purtate în acea zi deasupra Capitalei: Revenim la atac tocmai când bombardierele ajung deasupra Bucureștiului. Un infern! Trăgeam noi în atac, trăgea artileria antiaeriană, trăgeau celelalte
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Grupul 6 doboară 8 bombardiere americane (4 sigure și 4 probabile; după alte surse, un total de 16), dintre care o victorie îi revine lui Vizanty care, lovit la rândul său în motor de mitralierele bombardierului, se văzuse nevoit să aterizeze forțat. Însă pierderile în rândul populației civile au fost foarte mari, așa încât putem afirma că rezultatul zilei de 4 aprilie a fost unul dezastruos. În ceea ce îi privește pe americani, potrivit altor statistici, aceștia au pierdut 11 bombardiere. 45 de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
care mi-a provocat răni grave și stricăciuni serioase la avion. Am reușit totuși să manevrez, să mă desprind de cei doi atacatori și prin evoluții aproape de sol, am reușit să ies din zona de luptă cu gândul de a ateriza pe burtă într-un lan de grâu sau porumb. Prima constatare, după ce m-am desmeticit, a fost că sunt urmărit de două avioane P-38 Lightning, dar și că motorul meu funcționează normal fără a putea regla turația având tija
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mușcat fin din vârful dealului. A urmat o zonă amenajată pentru cultura de orez, ideală pentru o aterizare pe burtă, singura soluție deoarece pe atacatorii mei îi interesa în primul rând scoaterea din uz a avionului meu. Am reușit să aterizez, cu ultimele forțe am părăsit avionul aruncându-mă într-un șanț de irigare, am asistat la încă un atac al celor două avioane americane asupra avionului meu IAR-81C nr. 334, care totuși mi-a salvat viața. Am fost salvat de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mare importanță. O dată cu memoriul, trebuia transportat la Foggia și lt.-colonelul american de aviație James Gunn. Inițial, s-a încercat acest lucru cu un bombardier Savoia- Marchetti pilotat de comandorul aviator Constantin Perju. După câteva ore, avionul și pasagerii săi aterizează înapoi pe Popești-Leordeni: motoarele aparatului Savoia nu reușiseră să redreseze până la altitudinea de 5000 m. Cu acest avion, nu se putea ajunge în condiții de siguranță până în Italia. Atitudinea generalului Ermil Gheorghiu este una pasivă, fatalistă, de neputință. "Ministrul Aerului
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ființa lui era încordată ca un arc, gata să trimită săgeata în centrul țintei". Colonelul Gunn se arată ceva mai reticent. După câteva insistențe venite din partea lui Vizanty, acceptă să precizeze aerodromul exact de la Foggia, unde ar fi trebuit să aterizeze. Perspectiva de a face un zbor, înghesuit în fuselajul unui avion de vânătoare, pilotat de către un aviator român pe care nu îl cunoștea, nu prea îi surâdea americanului. Se liniștește însă după un zbor acrobatic făcut de Bâzu cu avionul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
s-a întrecut pe sine, spre admirația tuturor celor de pe aerodrom. Plecat de pe Popești-Leordeni în după-amiaza zilei de 25 august, Bâzu revine cu răspunsul Aliaților pe 27, într-un avion P-51 Mustang, însoțit de alte trei, care însă nu aterizează, ci fac cale întoarsă în Italia. Nu voi insista în a povesti desfășurarea misiunii sale la Foggia, de altfel, bine- cunoscută. Din punct de vedere aviatic, ea a fost un succes, din punct de vedere diplomatic, nu a reprezentat decât
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
sentiment profund de dragoste către coechipierii mei apropiați. Decolarea [de pe Popești-Leordeni n.a.]. Potrivit celor dispuse și pregătirii, defilarea a decurs impecabil. Eram cu inima plină de satisfacție și mândrie. Ne îndreptam acum către aerodrom, unde tot noi, vânătorii, trebuia să aterizăm primii, degajând cât se poate mai repede terenul pentru a da posibilitatea aterizării tuturor celorlalte avioane". Ceea ce avea să se întâmple pe când se apropiau de aerodrom, pregătindu-se pentru aterizare, ar putea fi calificat drept un incident tehnic grav, care
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
O aterizare într-o astfel de situație ar fi dus cu siguranță la capotare și, foarte probabil, la o explozie, la rănirea gravă sau la moartea pilotului. Se văzuseră multe astfel de cazuri. Existau două posibilități, prevăzute de regulament: să aterizeze pe burtă, deci cu trenul de aterizare escamotat, eliminând astfel o mare parte din risc și salvând avionul, care s-ar fi ales doar cu stricăciuni minore (îndoirea palelor elicei) sau, dacă aterizarea ar fi prezentat un mare risc, mai
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
face ceva, ceva extrem de riscant, aproape imposibil. În anii '30, îl cunoscuse pe celebrul René Fonck, as al aviației franceze din primul război mondial. Acesta vizitase Bucureștiul și povestise, printre altele, o întâmplare din vremea Marelui Război, când reușise să aterizeze cu un aparat de vânătoare Spad VII, pe o singură roată, având cealaltă jambă distrusă. Trebuie spus că Fonck nu avusese de ales; în acea vreme, trenurile avioanelor nu erau escamotabile, deci nu exista soluția punerii aparatului pe burtă. Și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
nu facă vreo nebunie. "Mon Cher" alege însă "varianta Fonck", închide radioul și execută o aterizare magistrală, pe o singură roată, la limita dintre viață și moarte. Îi reușește ! Pe aerodrom, o agitație nemaipomenită, toți se îndreaptă spre avionul care aterizase într-o manieră aproape imposibilă, de necrezut... Întind și pun mâna pe capotă și, asemenea unui cavaler, care, după ce a câștigat o cursă de obstacole, mângâie gâtul calului, o trec ușor ca o mângâiere, ca un sincer mulțumesc și cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Zborul întreprins de Vizanti după cum declară el a fost pus la cale de niște doamne de la Crucea Roșie, cu scopul de a transmite scrisori la Viena (identificarea doamnelor de la Crucea Roșie, precum și conținutul scrisorilor, este în curs). În Austria, Vizanti aterizează pe un aerodrom folosit de aviația britanică și, imediat după aterizare, este arestat de către Serviciul de Informații Englez, care i-a confiscat pachetul cu scrisori și o cantitate de valută străină în pengo [monedă ungurească înlocuită în 1946 de forint
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
le vif du sujet". La despărțire, Ioan Suciu îi dăruiește o iconiță de aur cu Maica Domnului, pe care pilotul o va purta de atunci la încheietura mâinii. Pe 12 septembrie, la amiază, decolează de pe Oradea cu direcția Viena, unde aterizează după câteva ore pe aerodromul Schwechat, aflat la 25 km SE de capitala austriacă, în zona de ocupație anglo-franceză. Din acest moment, evenimentele care se succed au ceva halucinant, straniu, care te trimit cu gândul la atmosfera fantastică din nuvelele
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
care se succed au ceva halucinant, straniu, care te trimit cu gândul la atmosfera fantastică din nuvelele lui Mircea Eliade. Protagonistul pierde controlul realității, care se accelerează independent de voința lui și contra acesteia, în afara oricăror previziuni și a logicii. Aterizează, este primit cu amabilitate de comandantul francez al aerodromului, căruia îi arată documentele oficiale și îi descrie pe scurt scopul misiunii sale. Ieșind din biroul comandantului, pleacă spre ieșirea din aerodrom, unde îl aștepta un automobil care trebuia să-l
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
documente interesante despre pionierii aviației române. "Mon Cher" pleacă, își îndeplinește sarcina, trimite materialul realizat la București, dar rămâne în Franța... "În ziua de 2 martie 1977, ora 7.20 seara povestește el -, avionul Caravele, venind din București, via Belgrad, ateriza pe aeroportul Orly la Paris. Nu știu dacă o emoție specială, un presentiment deosebit mă cuprindeau cu cât mă apropiam de Franța și de acest oraș, de care mă legau atâtea amintiri, povestite și repovestite, mai întâi de bunica mea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
520 km/oră la 4000 m altitudine, iar plafonul (la încărcătură completă) era de 10.500 m, o mare manevrabilitate și o deosebită robustețe, în sfârșit, datorită vitezei sale minime, foarte reduse la aterizare (140-120 km/oră), IAR 80 putea ateriza chiar și pe terenuri improvizate. IAR 80 era astfel superior pe planul performanțelor avionului Messerschmitt 109 E, iar din punctul de vedere al armamentului și manevrabilității chiar avionului de vânătoare Messerschmitt 109 G. Cu acest avion construit în serie au
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]