2,999 matches
-
și o făcea cu multă prudență, fără să aibă de fapt vreun motiv, deoarece de când se despărțise de mama trăia singur. Și totuși, îi plăcea să țină anumite lucruri în secret. Alegea stranii figuri singuratice, femei între două vârste puțin atrăgătoare, aparent spălăcite, dar poate cu calități ascunse. Una era casieră la un cinematograf de mâna a doua, avea părul vopsit, un chip acvilin și sânii mari strânși într-un sutien rigid. Am văzut-o o singură dată, când tata m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Păreai un șoricel îmbrăcat. M-am gândit că îmi semănai. Erai minusculă, indescifrabilă, dar aveai ceva ce recunoșteam. Tu ai furat aproape toate trăsăturile mele, Angela. Ai lăsat deoparte frumusețea mamei tale, pentru a-ți însuși figura mea prea puțin atrăgătoare, care a găsit în mod misterios în tine trăsături și forme privilegiate. Nu ești o frumusețe modernă, agresivă. Ai un chip desuet, de o gingășie infinită, larg și liniștit. Un chip fără crepuscul. Am găsit întotdeauna că ești specială. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
scolastic francez Jean Bouridan (1300?-1360?) pentru a-i caricaturiza concepția despre termenul mediu în silogism și în determinarea naturii libertății psihologice. Libertatea umană, după el, constă în capacitatea de a alege între două sau mai multe alternative deopotrivă de atrăgătoare. Acesta e sensul conferit expresiei de către Unamuno (Mario J. Valdés). Valdepeñas, oraș spaniol situat în provincia Cuidad Real. Ricardo Becerro de Bengoa (1845-1902), scriitor și publicist spaniol. Prudențiu (Aurelius Prudentius Clemens) (348-c. 415), născut în Spania (Tarraconensis, probabil chiar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cât puneam mai mulți bani în seif, cu atât eram mai sigur că nu voi fi niciodată nevoit să îi scot. „șPfefferț era un bărbat chipeș, un cuceritor care semăna cu Maurice Chevalier, cântărețul francez romantic... Era o persoană foarte atrăgătoare.“ Amintiri despre Anne Frank: povestea femeii care a ajutat familia Frank să se ascundă, de Miep Gies și Alison Leslie Gold „Mai era și problema celui de-al doilea act șal dramatizării Jurnalului Annei Frankț, care stagna... Pe 8 septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Îi umpleau viața zilnică asemenea unui praf fin, ce pătrundea până În cele mai tainice spărturi. Luni, dis-de-dimineață, când niște licăriri tulburi, portocalii Începură să se strecoare printre crăpăturile jaluzelelor, se ridică În capul oaselor și notă: „O femeie, mai curând atrăgătoare decât frumoasă, s-a apropiat de mine; nu a venit la biroul de recepție, ci a apărut de undeva din spatele meu, fără să dea atenție anunțului NUMAI PERSONALUL AUTORIZAT. Am zis: «Îmi pare rău, toate Întrebările se pun la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
râs delicat și plăcut, ca apa proaspătă susurând Într-un izvor. Avea umeri Înguști, gâtul ușor ridat, Însă pieptul și pântecele erau frumos rotunjite, iar pulpele strânse În ciorapi de mătase cu modele circulare. Combinația de rotunjime și vulnerabilitate era atrăgătoare și Înduioșătoare totodată. Sau poate emoționant era doar contrastul dintre chipul de Învățătoare obosită și trupul bine proporționat. «Am o fetiță de la tine», a spus, «a venit timpul s-o cunoști». Deși știam că nu aveam voie să-mi părăsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dădeau o expresie amară. Părul fin și cărunt era tuns scurt. Era mică și slabă, ca o vulpe flămândă. Chipul ei triunghiular Îi amintea și el lui Fima de o vulpe Încolțită de hăitași. Dar sânii Îi erau plini și atrăgători, iar mâinile extrem de frumos modelate, ca ale unei tinere din Orientul Îndepărtat. Îi Întinse o legătură cu haine de-ale lui Uri, călcate de curând și mirosind a curat, și Îi ordonă: —Îmbracă-te. Și bea asta. Și vino să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cerul ar cânta. Ce-ar fi să ne plimbăm puțin? Doar așa, să ne dezmorțim un pic? E deja patru și jumătate, acuși se Întunecă. Dacă aș avea curaj, ți-aș spune chiar acum că ești o femeie frumoasă și atrăgătoare. Nu mă Înțelege greșit. Mergem? Doar așa, să ne mișcăm puțin și să vedem cum se Întunecă? N-o să-ți fie frig? — Nu, mulțumesc. Ți-am răpit deja atâtea ore. De fapt, da. Chiar mi-ar plăcea să ne plimbăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
jos ziarul care ocupa tot fotoliul și o așeză pe Annette În locul lui. Însă o ridică imediat și se strădui să-i elibereze brațele din mânecile paltonului roșu. În dimineața asta i se părea frumoasă, inteligentă, plină de tact și atrăgătoare. Fugi În bucătărie să pună apă la fiert și să verifice dacă mai rămăsese puțin lichior În sticla pe care o primise În dar de la tatăl său. Întorcându-se În living, spuse: —Te-am visat noaptea trecută. Erai Încântătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și se repezi la fetiță, care se dovedi a fi o grămadă udă de morcovi vârâtă Într-un sac. Fima mai zăbovi lângă el. Ideea de-a rămâne aici și de-a declara greva foamei i se păru deodată atât atrăgătoare, cât și potrivită situației. Ridică ochii și văzu o singură lumină galbenă În spatele geamului Închis al ultimei ferestre de la etajul doi. Și-l imagină pe Itzhak Șamir plimbându-se Înainte și Înapoi, de la fereastră la ușă, cu mâinile la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fuseserăm avertizați să ne purtăm „manierat“. Tante Berthe era de o eleganță care amintea de doamnele de la Curte, pictate pe paravanele chinezești, și și-a păstrat de-a lungul anilor acea strălucire și lascivitate mătăsoasă care o făceau neobișnuit de atrăgătoare, fapt pentru care i se treceau cu vederea spleen-urile tot mai frecvente. Ea era Berthe, cea mai prețioasă figurină a lui Onkel Rodolph, care în chip miraculos devenise, în bucătăria luminată a giorno unde se aflau aparatele de lux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pălăria, își lua bastonul și părăsea casa ca să se întoarcă abia către seară, îmi povestea tante Trude, care își păstrase temperamentul și plăcerea de a povesti și după ce trecuse de nouăzeci de ani. Pe vremuri fusese o femeie brunetă, foarte atrăgătoare, a cărei înfățișare trebuie să-i fi amintit lui Curt, fratele mamei, de o româncă, atunci când o cunoscuse în B. —Se întorcea cu un parfum persistent îmbibat în haine, un iz ciudat, puțin vulgar, care o irita pe soacră-mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Crăciun, o lumină albastră, care făcea să palpite camera noastră de zi. Acum imaginea se afla încă la început și cuvintele veneau pe urmă ca o haită de câini. Astea justificau totul și celebrau. Făceau noi promisiuni, dintr-acelea vag atrăgătoare și lejere; aveau culori luminoase, prevesteau un timp al prosperității, care nu se afla cine știe când, într-un viitor îndepărtat, ci tocmai începea, chiar în clipa următoare, ce nici nu sosise încă bine: marea și palmierii, vacanțele în munți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
oprit în loc atunci când l-am întâlnit pe Mark și am decis că el este alesul. Acum că mi-am dat seama că am greșit, nu-mi plăcea ideea că această greșeală mă lipsise de anii tinereții. Dunguțele, chiar și cele atrăgătoare, erau pete permanente pe o pânză pe care mi-o imaginasem mereu încă albă, plină de potențial. Ed îmi întoarse fața către el. —Ești conștientă că ești frumoasă, nu-i așa? De fapt, nu eram. Așa că am schimbat subiectul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să creadă că mă voi mai urca vreodată pe cal. Am mâncat până la ultima firimitură de pâine sau de brânză. Și până și eu știu că imaginea unei femei care mănâncă guguloaie de unt direct cu degetele nu este prea atrăgătoare, așa că l-am împachetat la loc și l-am pus în săculețul lui Ed. Am dat cu mâna de ceva pe fundul sacului. Am scos obiectul care s-a dovedit a fi un căluț roz de jucărie. —Ah. Ed păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
vraiște în viața mea. Nu era prieten cu prietenii mei. Nu m-a cunoscut când aveam 18 ani. Nu avea nici o părere despre modul în care îmi trăisem viața până acum. Pentru el, eram o artistă talentată și o femeie atrăgătoare. Nu un produs finit, ci un început. O posibilitate. Și asta îmi doream să fiu. Trebuia să mă gândesc bine la aceste lucruri, dar nu aveam timp. Mark deschise brusc ușa și se uită afară. —O, sunteți încă aici. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
teama de schimbare din mine. Punându-mi pantalonii, mă dezbăram de groaza mea de regrete. În rochii, încetam să-mi mai țin mâinile încrucișate pe piept și mă lăsam să devin vizibilă. Iar în sacouri, mă simțeam pur și simplu atrăgătoare și îndreptățită să mă simt așa. Le cumperi pe toate? mă întrebă Maria uimită de docilitatea mea. Îmi permit, am răspuns. Chiar și fără banii de la mătușa Lynn, tot am suficient. O să-ți fac cinste și cu prânzul chiar. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ei, îți puteai permite s-o afișezi. Părea de 24 de ani deși știam că era de vârsta mea. Am încercat să nu mă holbez la ea să văd dacă avea și ea aceleași riduri pe care Ed le numise atrăgătoare, dar pe care ajunsesem să le urăsc în ultimele săptămâni. Îl sărută pe Ed pe ambii obraji, cu o detașare de invidiat. Dacă aș fi fost în locul ei, m-aș fi aruncat pe podea, implorându-l să se întoarcă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
aveam acces la un tip de intimitate care-i era inaccesibilă lui Rachel în calitatea ei de „fostă“. Mi-am tencuit fața cu suficient fard ca să-i dau tenului meu un aspect portocaliu foarte dubios, care speram să fie mai atrăgător decât combinația alb-roșu de dedesubt. Simțindu-mă aproape uman, am coborât repetând deja replicile spirituale cu care-l voi distra pe Ed și o voi demola pe Rachel. Dar acest script va rămâne pe veci necitit și nerostit. La masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
braț și a-l duce pe sus, dacă voiau). Se mândrea fără jenă cu frumusețea lui Trixy și critica plin de cruzime defectele Sylviei, deși avusese bunăvoința de a recunoaște, pe măsură ce fata depășea adolescența, că devenise o tânără neobișnuit de atrăgătoare, cu un zâmbet ușor pieziș, care te vrăjea, și ochi imenși și cenușii, depărtați. Nu mult după aceea, pe când avea doar nouăsprezece ani, Trixy cunoscu și se logodi cu un tânăr om de afaceri, Înalt, chipeș și cu ținută mândră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Însura a murit de tânără. Du Maurier Îl privi cu interes. — Cine era? — Verișoara mea Minny. Minny Temple. Era o persoană remarcabilă. — Frumoasă? Henry zâmbi. — Nu sunt sigur că ar fi corespuns... ăă... standardelor tale riguroase, Du Maurier. Era extrem de atrăgătoare... plină de viață... naturală... cu o Înfățișare aproape băiețească, mai ales când și-a tuns părul scurt, din cauza bolii. Dar tocmai pentru firea ei pătimașă am iubit-o. — V-ați iubit? Clătină din cap. Nu ne-am declarat-o niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cenușie reveni. Apartamentul său se găsea Într-o anexă din spatele Casei, cam Întunecat și cam umed, cu vedere spre un canal minor și mohorât. Conștiința faptului că, nu demult, același apartament fusese ocupat de Robert Browning nu Îl făcea mai atrăgător. Henry simțea cum Îl cuprinde depresia și Îi scrise lui Du Maurier, momindu-l să o aducă pe Emma la Veneția, În vacanță. În acest scop, exageră puțin farmecele aspectului său actual În scrisoare. „Vremea e strălucitoare - laguna sclipește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de a-i deveni un fel de pseudosocru putea deveni de-a dreptul stânjenitoare. În ultimul an, Henry petrecuse mai puține duminici cu Du Maurier decât până atunci, În parte pentru că drumul lung pe jos până În Hampstead era mai puțin atrăgător acum, că Jusserand, care fusese avansat și trimis la Copenhaga, nu-i mai putea ține tovărășie, și În parte datorită presiunilor exercitate de teatru, care Îi ocupa atât de mult timp, Încât avea nevoie de sabaturi pentru corespondență și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ce privea jocul actorilor. George Alexander, directorul-actor care se ocupase de montarea piesei, fusese excepțional În rolul lordului Windermere. Fusese un jeune premier popular În trupa lui Henry Irving, specializându-se În roluri romantice, care Îi puneau În lumină fizicul atrăgător, dar de atunci Încoace demonstrase că este, după cum s-ar fi exprimat Wilde, mai mult decât o pereche de picioare frumoase. Cu doi sau trei ani În urmă, la numai treizeci și doi de ani, Își Înființase propria trupă, Închiriase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sentimentală. Recunoscu de Îndată locul acțiunii ca fiind varianta vag ficționalizată a Villei Castellani din Bellosguardo, cu priveliștile ei minunate și balcoanele amețitoare, unde un grup de expatriați americani flirtau și tânjeau, fiecare În felul său. Dorothy, o tânără americancă atrăgătoare, cu aer de Daisy Miller, surprindea pe toată lumea căsătorindu-se cu Mackenzie, bogat dar Între două vârste. Când el murea brusc, nu mult după aceea, se presupuse că ea avea să se recăsătorească, mai bine și mai romantic, dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]