2,126 matches
-
de natură endogenă. Autismul este o formă a narcisismului, în sensul de o „întoarcere a gândirii către sine însuși”. În acest caz conștiința bolnavului interpretează propriul său material în termenii săi proprii, desprins de orice contact cu realitatea. Termenul de autism a fost introdus de E. Bleuler (1911) pentru a desemna pierderea contactului cu realitatea, având ca urmare o imposibilitate sau o mare dificultate de a putea comunica cu ceilalți. Ulterior L. Kanner va descrie „autismul infantil precoce”. Se consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contact cu realitatea. Termenul de autism a fost introdus de E. Bleuler (1911) pentru a desemna pierderea contactului cu realitatea, având ca urmare o imposibilitate sau o mare dificultate de a putea comunica cu ceilalți. Ulterior L. Kanner va descrie „autismul infantil precoce”. Se consideră că autismul, dereismul, introversia intră în cadrul aceleiași categorii de tulburări psihice. Unii autori vorbesc chiar de existența unui „tratament autistic” în care individul, rupt de realitate, pare a fi cufundat în sine printr-o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fost introdus de E. Bleuler (1911) pentru a desemna pierderea contactului cu realitatea, având ca urmare o imposibilitate sau o mare dificultate de a putea comunica cu ceilalți. Ulterior L. Kanner va descrie „autismul infantil precoce”. Se consideră că autismul, dereismul, introversia intră în cadrul aceleiași categorii de tulburări psihice. Unii autori vorbesc chiar de existența unui „tratament autistic” în care individul, rupt de realitate, pare a fi cufundat în sine printr-o stare de interiorizare totală. Autismul, așa cum au stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Se consideră că autismul, dereismul, introversia intră în cadrul aceleiași categorii de tulburări psihice. Unii autori vorbesc chiar de existența unui „tratament autistic” în care individul, rupt de realitate, pare a fi cufundat în sine printr-o stare de interiorizare totală. Autismul, așa cum au stabilit K Bleuler și E. Minkowski, reprezintă unul dintre simptomele fundamentale ale schizofreniei. În autism, Eul este rupt în totalitate de realitate și întors către el însuși. Autismul infantil este mult mai frecvent la băieți decât la fete
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de existența unui „tratament autistic” în care individul, rupt de realitate, pare a fi cufundat în sine printr-o stare de interiorizare totală. Autismul, așa cum au stabilit K Bleuler și E. Minkowski, reprezintă unul dintre simptomele fundamentale ale schizofreniei. În autism, Eul este rupt în totalitate de realitate și întors către el însuși. Autismul infantil este mult mai frecvent la băieți decât la fete și este semnalat în familiile cu nivel profesional elevat și inteligență superioară. Se notează faptul că și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi cufundat în sine printr-o stare de interiorizare totală. Autismul, așa cum au stabilit K Bleuler și E. Minkowski, reprezintă unul dintre simptomele fundamentale ale schizofreniei. În autism, Eul este rupt în totalitate de realitate și întors către el însuși. Autismul infantil este mult mai frecvent la băieți decât la fete și este semnalat în familiile cu nivel profesional elevat și inteligență superioară. Se notează faptul că și părinții acestor copii prezintă caracteristici particulare de personalitate. Tabloul clinic al copiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
infantil este mult mai frecvent la băieți decât la fete și este semnalat în familiile cu nivel profesional elevat și inteligență superioară. Se notează faptul că și părinții acestor copii prezintă caracteristici particulare de personalitate. Tabloul clinic al copiilor cu autism prezintă particularități psihopatologice specifice, care au fost descrise de L. Kanner, R. Rimbaud, J. de Ajuriaguerra. Copilul de aparență normală la naștere, este fie de o mare vitalitate, fie apatic și plângăreț. Către luna a 4-a sau a 8
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Moniot care constau în reducerea și electivitatea schimbărilor, copiii fiind incapabili de a comunica cu ceilalți într-un fel adecvat. Debutul acestei forme este brusc sau progresiv și el se însoțește de tulburări de comportament și angoase care preced instalarea autismului. Din punct de vedere psihopatologic sindromul autist se caracterizează prin următoarele aspecte: 1) Deteriorarea calitativă în interacțiunea socială reciprocă manifestată prin următoarele: a) lipsa marcată a conștiinței existenței sau a sentimentelor altora; b) nici o imitație sau imitație alterată; c) deteriorare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip de tulburare începe prin restrângerea orizontului personal al sferei de activități și interese proprii ale bolnavului, cu tendința la izolare, reducerea comunicării și închiderea în sine. Se notează o stare de slăbiciune a Eului, izolare narcisică cu tendință la autism, dispoziție tristă, depresie. 3) Dezvoltările isterice Acestea se consideră a fi legate de complexele sexuale ale bolnavului fixate încă din copilăria acestuia (S. Freud). Se notează existența unei sugestibilități crescute, tendința la exhibiționism, imaturitate emoțional-afectivă, tendința la forme de conversiune
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburare de gândire, caracterizată prin dezacordul ideilor, judecăților și sentimentelor unui individ, independent de voința acestuia, în raport cu realitatea logică (H. Ey). Starea delirantă se caracterizează prin următoarele aspecte: dezacordul cu realitatea obiectivă logică; dezorganizarea vieții psihice prin incoerență, discordanță și autism. Rezultă de aici două atitudini privind modul de interpretare al delirului și anume: a) Delirul este un fenomen psihopatologic elementar, reductibil la o idee, o eroare, un sentiment, o intuiție, considerat ca un fenomen primar ireductibil la o altă tulburare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asociat cu cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate avea trei dimensiuni: periferică, printr-o tulburare a analizatorilor (vizual sau auditiv), centrală, printr-o tulburare a funcțiilor instrumental-simbolice cerebrale (afazie, apraxie, agnozie), globală, printr-o tulburare a maturizării și dinamicii sistemului personalității, cum este întâlnită, de exemplu, în autism. Deficiența de adaptare-integrare socială se referă la capacitățile persoanei de a se putea adapta la situațiile vieții sau de a se integra în realitate. Acest tip de deficiență depinde de o stare de „imaturizare a Eului personal” datorită unor carențe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
premonitor care precede imediat atacul epileptic, pe care bolnavul îl trăiește cu o mare intensitate emoțional-afectivă, fiind conștient de acesta și având memoria sa. Poate avea caracter senzorial de tip pseudo-halucinator (auditiv, olfactiv, gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Șocul cardiazolic în tratamentul bolilor psihice (1934) F. Kallman (1897-1965) Germania Teoria genetică a schizofreniei U. Cerletti (1877-1963) L. Bini (1908-1964) Italia Terapia prin electroșoc a bolilor psihice (1938) L. Binswanger (1881-1966) Elveția Daseinanalyse L. Kannnner (1894-1981) S.U.A Autismul infantil (1935) M. Klein (1882-1960) Austria Psihanaliza copiilor A.Freud (1895-1983 Austria Psihanaliza și educația. Mecanismele de apărare ale Eului K. Menninger (1893-1990) S.U.A. The human mind (1930) Man against himself (1938) H.Baruk Franța Psihiatria morală și socială J.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât în ceea ce privește secretele militare și terorismul (sau în țările cu regim autoritar care impun filtre de utilizare pe teritoriul lor). E o lume fascinantă deci, dar nu lipsită de primejdii și capcane, între care cele mai rele sunt dependența și autismul. Dacă în ceea ce privește jocurile, cancanurile sau pornografia se impun cumpătarea și filtrul critic, pentru potolirea nesfârșitei nevoi de informare, a autenticei sete de cunoaștere, internetul este un remediu activ, fără doze limită, fără contraindicații. Un îndemn la perfecționare căruia trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cap sau din cauze infecțioase și toxico-medicamentoase când se constată modificări atitudinale și emoționale la nivelul personalității după pierderea auzului. Diagnosticul diferențial se pune în opoziție comparativă cu psihopatiile severe, cu deficiența mintală, cu alalia, cu deficitul auditiv și cu autismul. Aproape jumătate dintre autiști sunt muți (Rimland, 1964) nu știu să se joace și nu cooperează. Toate aceste categorii de deficienți au un anumit coeficient de întârziere și deficiență mintală și în plus prezintă fie tulburări comportamentale fie elemente autiste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asculta pentru a auzi și înțelege, încât să se poată ajunge într-un an de terapie intensivă la un număr de 200-500 de cuvinte și combinații de cuvinte, de genul propozițiilor lapidare. Câteva probleme în cunoașterea și intervenția educațională a autismului Moto: (Proverb latin) Autismul este o psihoză infantilă precoce, este o tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și înțelege, încât să se poată ajunge într-un an de terapie intensivă la un număr de 200-500 de cuvinte și combinații de cuvinte, de genul propozițiilor lapidare. Câteva probleme în cunoașterea și intervenția educațională a autismului Moto: (Proverb latin) Autismul este o psihoză infantilă precoce, este o tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv al psihozei schizofrenice. Copilul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihoză infantilă precoce, este o tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv al psihozei schizofrenice. Copilul bolnav de autism este prăbușit de propria flintă și în neantul său. Sindromul este recunoscut de timpuriu, chiar din primii ani de viață, curba ascendentă a evoluției psihomotorii se oprește sau se prăbușește. Manifestările bolii se concretizează în forme diferite de la caz la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
repliază total asupra propriei lumi lăuntrice, prin dereglări ale asociațiilor de idei, mod de gândire necritică, centrată pe subiectivitate, rupt de realitate prin întreruperea fluxului ideativ, dominat de reverie și fantezie, trăite puternic. Copilul bolnav de TSA (tulburare din sfera autismului) are adesea stări depresive, comportamentale și neurovegetative secundare. Stările psihotice evoluează într-un regim de maximă dificultate pentru cei din jur, copilul prezentând un comportament inert (cu dezinteres și lipsă de receptivitate la zgomote sau la diferite alte solicitări) față
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un regim de maximă dificultate pentru cei din jur, copilul prezentând un comportament inert (cu dezinteres și lipsă de receptivitate la zgomote sau la diferite alte solicitări) față schimbările mediului familial și ambiant, ignorând prezențele umane. Cei mai mulți dintre copiii cu autism au frecvente stereotipuri cum ar fi: legănatul de pe un picior pe altul sau pe dușumea, sărituri, tragerea de păr, muscatul hainelor sau obiectelor, atingerea pereților, rotirea, lovitul fără logică, învârtirea obiectelor, râsul nemotivat și bizar, perseverarea în anumite mișcări, având
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu cât sindromul s-a instalat mai precoce în mica copilărie. Sub raport istoric, literatura de specialitate indică anul 1943, când doctorul Leon Kanner indică sindromul autist semnalând o anumită confuzie în rândul specialiștilor, mai ales printr-o echivalare a autismului infantil cu schizofrenia, ceea ce a condus la utilizarea termenilor de psihoză infantilă, psihoză simbiotică, pre sau parapsihoze, copil atipic etc. În anul 1944, lansând o temă de cercetare actuală Asperger descrie un grup de copii suferind de o așa numită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o așa numită psihopatie autistă, similară din mai multe puncte de vedere cu copiii autiști, dar care prezintă și note particulare, care i-ar diferenția ca un grup aparte. Referindu-se la etiologia sindromului Loretta Bender precizează natura organică a autismului infantil afirmând că este vorba despre o disfuncție organică asemănătoare unei encefapatii dismaturative, difuze astfel încât creierul sugarului ar rămâne în continuare la nivelul unui creier fetal, cu oprire în etapa embrionară, având o plasticitate primitivă care împiedică maturarea funcțională a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]