2,756 matches
-
ne „construim” viața. Studiul narativ asupra vieților, așa cum este prezentat în seria anuală editată de Josselson și Lieblich (Josselson, 1996; Josselson, Lieblich, 1993, 1995; Lieblich, Josselson, 1994, 1997), are ca scop ajungerea la o mai bună înțelegere teoretică a narațiunilor autobiografice individuale prin studii de profunzime, examinări metodologice și explorări teoretice. Istoria vieții a fost, mult timp, metoda fundamentală a studiilor de teren din antropologie. Așa cum subliniază Spradley (1979), unele istorii ale vieții sunt în mare parte prelucrate de etnografi (în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
povestirile reprezintă modul nostru propriu de a organiza, a interpreta și a da semnificație experiențelor proprii, menținând continuitatea între acestea. De asemenea, gerontologul James Birren (Birren, Birren, 1995) folosește de mult autobiografia ghidată (o variație a formei povestirii vieții: narațiunea autobiografică scrisă de cel care a experimentat-o) ca material pentru cercetări din domeniul psihologiei și științelor sociale. El a descoperit că aceste autobiografii îi pot furniza cercetătorului numeroase informații despre modul cum au fost trăite viețile, cum au fost interpretate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
noastră va purta în ea forța miturilor active atât pentru povestitor, cât și pentru cercetător. Când diferite elemente ale unei vieți sunt puse împreună, în mod conștient, sub forma unui întreg, obținem un document plin de semnificații. Propriii noastre imagini autobiografice care rezultă pe parcursul relatării povestirii pot trece dincolo de sine, spre domeniul colectiv, permițând povestirilor vieții să îndeplinească cele patru funcții ale mitologiilor active. Utilizarea în psihologie Întregul proces de dezvoltare psihologice se focalizează în jurul unei dialectici de tip conflict-rezoluție, schimbare-dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de viață, ci doar o reprezentare a ei, am putea afirma că aceasta este o modalitate de a ne organiza experiența, de a ne transforma și a ne verifica identitatea (McRae, 1994; Ochberg, 1994). Actul de a relata o narațiune autobiografică ar putea fi foarte bine mijlocul prin care o viață este pusă cap la cap pentru întâia oară sau este expusă cursiv, pentru a fi privită ca un întreg plin de semnificație. Pentru unii oameni, faptul de a-și spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
relatarea povestirii vieții face ca atât imaginea de sine, cât și stima de sine să câștige în claritate și putere; pentru alții, povestea pe care o spun poate răspunde doar parțial sau temporar acestei întrebări complexe. Una dintre utilitățile narațiunii autobiografice pentru cercetător ar fi determinarea relației existente între poveste și persoana care o spune. Ne spune povestea cine este cu adevărat persoana? Simțim că există o concordanță a experiențelor relatate în povestire? Cum este definită identitatea, ce statusuri identitare sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
povestiri ceea ce este cel mai valoros pentru o persoană. Ceea ce includ oamenii într-o povestire a vieții ne spune cine sunt ei în esență. A spune o povestire a vieții este ca și cum ai spune o poveste sacră. Analiza unei narațiuni autobiografice poate să indice care sunt lucrurile cele mai importante ale vieții. Ea ne poate învăța ce rol au conflictele în viață și cum sunt exprimate adevărul personal interesele supreme. Prin studierea povestirilor vieții, cercetătorii pot să afle lucruri noi despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
studierea relatărilor personale un efort de cercetare constant. Folosind abordarea descrisă în capitolele 2 și 3, oricine este interesat să învețe din povestirile personale va identifica multe aspecte valoroase pentru cercetare. Chase (1995) sugerează să căutăm poveștile ascunse în narațiunile autobiografice - acele elemente care ne pot spune mai multe despre individ, teme sau aspecte specifice aflate în relație cu problematici mai ample precum genul, clasa socială și cultura, precum și dacă există anumite patternuri care reies din povestire sau dacă genul, clasa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
familiarizați în mod direct. Suntem adesea uimiți de puterea povestirilor. Această putere seamănă mult cu orenda, forța magică din povestirile tradiționale, care transformă transmiterea povestirii vieții către altă persoană într-un fel de efort spiritual, la fel cum sunt scrierile autobiografice, deoarece indivizii ajung la esența a ceea ce sunt ei înșiși, expunând ceea ce este cel mai important pentru ei. Prin povestirea vieții aceștia își transmit adevărurile lor personale. O experiență similară cu povestirea vieții sau scrierea propriei autobiografii, este intervievarea cuiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
asemenea, trebuie să știți cum să dirijați interviul astefel încât răspunsurile la întrebările dumneavoastră să fie exprimate mai degrabă sub formă de poveste, nu de raport. Adevăratele idei sau mesaje care se intenționează - ori trebuie - să fie transmise prin intermediul narațiunilor autobiografice se desprind tocmai din povestire. Din povestirea unei vieți aflăm, într-adevăr, cine este o persoană, care sunt semnificațiile și legăturile din viața sa. Există o diferență enormă între o povestire vie a vieții ilustrând un eveniment și un raport
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
va decurge chiar din aceasta. De asemenea, cadrul de referință teoretic reapare la fiecare viață luată în considerare. Adesea este util să avem o perspectivă mai largă decât cea proprie pentru a înțelege pe deplin o poveste sau o narațiunea autobiografică. Un cadru de referință exterior sau o teorie ar putea obținerea unei mai bune evaluări a poveștii. Nici o teorie nu li se potrivește tuturor oamenilor, astfel că obiectivul interpretării poveștii vieții este de a cerceta datele acesteia. Cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
considerare. Dintr-o perspectivă biografică, putem lua în considerare și o analiză tematică de ramură (Rosenthal, 1993). Există multe alte teorii bazate pe anumite discipline care pot fi folosite pentru analiza poveștilor vieții. De exemplu, cercetările sociolingviștilor pot utiliza narațiunile autobiografice pentru analiza funcțiilor sociale ale poveștilor. Studiile literare pot explora unitățile formale folosite pentru a compune povestirile vieții. Cercetătorii care folosesc procedee de analiză calitativă pot lua în considerare povestirile vieții: a) pentru construirea unor clasificări ale vieților (analiză paradigmatică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Traversière, la care urci ca-ntr-un turn de fildeș, impactul vizual e imediat, tulburător: mâinile lui Kafka, fotografiate în gros plan, clișee încastrate în ecrane, ocupă un perete întreg. Ca și imaginile descrise în Bande à part, scrierea sa autobiografică, unde Marin Karmitz pare să înșface câte un tablou din propria viață, punându-l cititorului în față, abrupt, fără să-i judece compoziția sau personajele. Contează întotdeauna însă încadrarea, modul de a decupa realitatea. De altfel, singura școală pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
moldovenesc din Basarabia, cu scopul de a răspîndi învățătura, de a trezi conștiința națională la norodul basarabean și de a stabili legături mai strînse cu România“ (5, 381). Nu intră în preocupările noastre discuțiile privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego al autorului, dar vom acorda toată atenția afirmației scriitorului că scopul scrierii a fost de „a da o icoană a realității“ <footnote „Adevărul literar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
au circulat și vor continua să circule, fără să fie nevoie de autorizație. VALOAREA DOCUMENTARĂ A ANTROPONIMIEI 1. Apariția, în 1932, a primelor volume din romanul lui C. Stere În preajma revoluției a fost urmată de vii dispute asupra caracterului autobiografic al scrierii. Nu intră în intențiile noastre să reluăm aici discuția privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate, ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego al autorului. Vom avea însă în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Apariția, în 1932, a primelor volume din romanul lui C. Stere În preajma revoluției a fost urmată de vii dispute asupra caracterului autobiografic al scrierii. Nu intră în intențiile noastre să reluăm aici discuția privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate, ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego al autorului. Vom avea însă în vedere afirmația scriitorului că scopul său a fost de „a da o icoană a realității“ <footnote „Adevărul literar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care „mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală“ (5, 264 - 265). Fie că acceptăm caracterul autobiografic al romanului, fie că nu, modul în care basarabeanul Constantin Stere a slujit cauza reintegrării Basarabiei în spațiul cultural românesc l-ar îndreptăți să afirme Vania și Ion Răutu sînt eu. ARON PUMNUL - PROFESOR LA CERNĂUȚI <footnote Apărut în „Revista
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mă întreb care e cauza acelei dualități care, ca o fatalitate, m-a urmărit o viață? Literatura de o parte și de alta chemarea către trebile publice; pe de o parte, abstracțiunea, pe de alta, locul realităților?“ <footnote Idem, Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare, București, 1934, p. 27. footnote> . Activitatea lui literară a constituit, de fapt, una din fațetele activității publice, din moment ce munca grupului de la revista studenților români din Budapesta începutului de secol XX, „Luceafărul“, era comparată de Goga cu cea unor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
întreba care e formula sufletească, aceea care trebuie să fie și pentru el nu numai un comandament etic, ci, în același timp, și o formulă literară, eu v-aș răspunde cu vechiul meu crez: «e ideea național㻓 <footnote Idem, Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare, p. 47. footnote> . Nici unul dintre mijloacele ce puteau fi folosite în susținerea ideii naționale nu trebuia neglijat, dar conturarea acestei idei cerea timp și preocupare. „Este, domnilor, ideea națională credința fanatică în patrimoniul specific al neamului [...]. Am înțeles
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o poezie largă, umană, dincolo de plîngerile trecătoare. Nu știu, e sufletul meu scăpat de tensiunea urii de ieri care mă trimitea mai sus ori e tendința unui acord cu eternitatea - un vag impuls din anticamera morții?“ <footnote Octavian Goga, Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare, p. 13. footnote> . Prezența acestui sentiment era anunțată însă mai devreme, încă din 1917, cînd scria Pămînt și cer: Azi în zadar vrea inima bolnavă/ Să-mi prind-un vis din norii grei de seară,/ Azi umbrele amurgului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
al Facultății Sackler și al Facultății de Drept a Universității din TelAviv, director al Centrului de Medicina Somnului (Centrul Universitar Sheba). A publicat patru volume dedicate biosemioticii, două volume despre somn, cinci volume dedicate creierului, violenței și conștiinței, un volum autobiografic intitulat Dosarul 148074 și 88 de articole științifice originale. Este autorul patentului "Chronodisc". Președinte al ISMA. Membru al comitetelor editoriale a trei jurnale de specialitate. Decorat cu: Medalia Zilelor Internaționale de la Grenoble, Trofeul Cristal, Meritul Sanitar al României, Ordinul Mono
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a unui apartament parizian, între cărți, lenjerie, bijuterii și alte nimicuri, Molly își pregătește, elegantă, ieșirea în oraș, la redacția revistei "Vogue". "Dilemateca", anul VII, nr. 69, februarie 2012 Androphilis Romanul de debut al lui Yukio Mishima este un proiect autobiografic lucid asumat, de o sinceritate ce tulbură și intrigă în egală măsură. Viața scriitorului a fost marcată de efortul său continuu de a-și asuma o identitate sexuală - și, implicit, socială și de gen - coerentă, iar Confesiunile unei măști*, publicat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cel al sensului misterios și inefabil generat de o conexiune autentică, fără nume, sieși suficientă. "Dilemateca", anul VI, nr. 63, august 2011 Cartea neagră a copilăriei Primul volum al trilogiei Scene de viață provincială, Copilărie*, se integrează într-un proiect autobiografic mai vast, conturat încă de la primele volume ale lui J. M. Coetzee. Confesiunea are aici un registru propriu, deoarece narațiunea se desfășoară la persoana a treia, perspectiva aparținând unei conștiințe adulte. Coetzee detaliază, cu o sinceritate ce trebuie să recompună
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
carte modern-romantică a suferințelor tânărului Stephen Dedalus, o dare de seamă onestă despre dorință, îndoială, revoltă și libertate. Despre anii de formare ai artistului, alter-ego-ul său, Joyce scrie cu pasiunea acută (și definitoriu modernă) a renegării, convins de importanța dimensiunii autobiografice în proiectul operei sale. Odiseea scrierii și a publicării romanului nu a fost cu nimic mai prejos de cea a elaborării și publicării volumului de povestiri Oameni din Dublin. Aceleași refuzuri si reticențe, agravate de observații privind imoralitatea întâmplărilor descrise
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a publicării romanului nu a fost cu nimic mai prejos de cea a elaborării și publicării volumului de povestiri Oameni din Dublin. Aceleași refuzuri si reticențe, agravate de observații privind imoralitatea întâmplărilor descrise. Joyce a început lucrul la un eseu autobiografic încă din 1904, și, după numeroase transformări, cartea va apărea abia în 1916. Încrezător în importanța documentării procesului formării sale artistice, Joyce a dus la împlinire, de fapt, un proiect al autenticității sale creatoare. Tributar simbolismului de secol 19, Portretul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
literatură fascinantă. "Dilemateca", anul VII, nr. 77, octombrie 2012 Un anotimp în infernul lui Miller "Vreau o puritate clasică unde rahatul e rahat și îngerii sunt îngeri", afirmă Henry Miller în Primăvară neagră*, al doilea volum al primei sale trilogii autobiografice, începută în 1934 cu Tropicul Cancerului și încheiată în 1939, odată cu apariția romanului emblematic Tropicul Capricornului. Cele zece episoade ale cărții, reunite sub semnul memoriei copilăriei și tinereții, își depășesc cu mult rolul de punți temporale către momentele semnificative ale biografiei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]