4,649 matches
-
statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de stat este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pentru adoptarea propunerii de revizuire. Dreptul de a iniția modificarea Constituției are o mare importanță, organismului învestit ca această prerogativă revenindu-i atribuția de a întocmi proiectul de modificare sau cel puțin de a orienta pregătirea acestuia. În regimurile politice autoritare, prerogativa revizuirii revine puterii executive și este prevăzută în textul Constituției<footnote În Constituția României revizuită, se prevede la art. 150: (1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
iar în privința poziției financiare reflectată prin bilanț se operează cu elemente diferite: fonduri în comunism și capitaluri în capitalism. Actorul principal al unui sistem economic dat își poate exercita puterea în diferite moduri, în funcție de sistemul politic existent (liberal, social-democrat sau autoritar) și de modurile de guvernare (antreprenorial, acționarial, cogestionar etc.). Din aceste cauze informația rezultată diferă, de asemenea. O altă limită provine din faptul că uneori există situații în care aplicarea regulilor contabile pentru construirea informațiilor financiare conduce la situații contradictorii
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de interveții Heron (2001Ă a „operaționalizat” multe din elementele esențiale discutate mai sus într-un număr de categorii de bază de intervenție care sunt numite analiza celor șase categorii de intervenții. Cele șase categorii sunt grupate în două clase: Intervenții autoritare Prescriptivesfaturi, critici, evaluări, judecăți de valoare; Informativedidacticismul, informarea, interpretarea; Confruntativeprovocarea, feed-back-ul direct. Intervenții facilitatoare: Catharcticeîncurajarea pacientului pentru a descărca tensiunea prin râs, plâns, tremurat și furtună; Cataliticereflectarea, încurajarea rezolvării de probleme auto-direcționată; Suportiveaprobarea, confirmarea și validarea pacientului ca ființă umană
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a hipnotizatorului, ci aproape în întregime de abilitățile naturale ale pacientului. El a realizat faptul că sugestia era cea care făcea ca membrii audienței să inte în transă somnabulistică. În spectacolele sale de vaudevile a sugerat cu voce înceată dar autoritară ca o persoană să „adoarmă”. A demonstrat că nu este nevoie să presupunem existența unui magnetism animal și mai mult de atât, că transa poate fi realizată prin sugestie, astfel punând bazele procedurilor tipice de inducție care sunt folosite în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
înclinând spre cele ale școlii de la Nancy care sublinia sugestia în detrimentul isteriei, crezând că pacienții își amintesc adesea amintirile reprimate în cursul procesului benefic al hipnozei. Se pare că Freud era un hipnotizator foarte slab, fiind limitat la un stil autoritar simplu pentru inducție și în 1896 a respins ritualul de inducție hipnotică ca fiind ne-necesar și posibil să declanșeze avansuri amoroase nedorite din partea pacientelor. Oricum se poate spune că deși Freud a renunțat la abordările autoritare directe din hipnoză
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la un stil autoritar simplu pentru inducție și în 1896 a respins ritualul de inducție hipnotică ca fiind ne-necesar și posibil să declanșeze avansuri amoroase nedorite din partea pacientelor. Oricum se poate spune că deși Freud a renunțat la abordările autoritare directe din hipnoză, procedura sa de a le permite pacienților să stea pe canapea și să asocieze liber poate fi înțeleasă ca formă indirectă de inducție hipnotică. El a înlocuit procedura hipnotică cu simpla plasare a mânii sale pe fruntea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și Frederick, 1005, p. 83Ă: sugestia directă facilitată de heterohipnoză sau auto-hipnoză; întărirea eului proiectivă/ evocativă; abordările Ericksoniene. Sugestia directă și auto-hipnoza Hartland folosea întărirea eului cu pacienții care erau pe lista de așteptare pentru tratament hipnoanalitic. Sugestiile lui erau autoritare, directive, orientate spre viitor și suportive. Scopul lui Hartland a fost acela de creștere a stimei de sine și a încrederii pacientului, precum și de îmbunătățire a abilităților de coping și de minimalizare a anxietății și îngrijorării. El susținea că puțini
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
terapeutic a fost psihanaliza Jungiana și mai târziu abordări similare au fost dezvoltate de Assagioli (1965/1975Ă în cadrul unei metode numite „psihosinteză” iar apoi de Progoff (1977,1982Ă în „jurnalul intensiv”. Pentru multe persoane consilierul interior ia forma unei figuri autoritare respectate, cum este un profesor sau un părinte, sau o altă figură simbolică respectată, cum este bătrânul înțelept, cu care pacientul poate avea o conversație interioară, adresând întrebări și auzind răspunsurile. Jaffe și Bresler au dezvoltat abordări similare, dar au
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la stimuli și idei și de asemenea ocazia de a experienția staisfacția unor noi învățări și achiziții. (p.29Ă. Bernheim, cu peste 100 de ani în urmă, spunea copilului să închidă ochii și apoi spunea „Dormi” în manieră încrezătoare și autoritară. Este foarte probabil ca acei copii cu care lucra să fi văzut alți copii și adulți care au fost hipnotizați și în consecință puteau imita cu ușurință „comportamentul hipnotizat”. Înainte de a utiliza hipnoza cu un copil este importantă evaluarea clinică
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe care o deschide ține de materialismul democritian, fără însă a renega cosmogonia platoniciană. Ne imaginăm ce discipol problematic a fost pentru un Platon autoritar șef de școală! Relațiile dintre cei doi au cunoscut și momente supreme, dar și altele dificile. La început, Platon nu-i dă lui Eudoxos chiar locul pe care acesta consideră că îl merită în Academie. După periplul său spre Orient
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
conducere și ale locului controlului asupra nivelului anxietății subordonaților au fost cercetate în domeniul militar și s-a demonstrat că nivelul anxietății este cu atât mai mare cu cât localizarea controlului este mai puternic orientată spre exterior, asociat cu stilul autoritar. În sfera diagnozei și evaluării potențialului managerial sau a stresului ocupațional la manageri, ni se sugerează că „Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale” se dovedește a fi un instrument util, aplicabil și valid de diagnoză multidimensională a presiunilor socioprofesionale din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cu stări și efecte care să se mențină relativ nemodificate de-a lungul unui interval mai mare sau mai mic de timp. Această exigență a fost intuită și exprimată de H. Eysenck, încă înainte de a se fi impus în mod autoritar paradigma sistemică. Astfel, autorul respectiv, într-o definiție revizuită a personalității, introduce o notă de relativizare a constantului (stabilului) prin expresia „mai mult sau mai puțin”: „Personalitatea, afirmă el, este o organizare mai mult sau mai puțin stabilă și durabilă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Studiul grupului organizațional poate avea la bază modele foarte diferite (Zlate, 2004). Modelele diferă prin identitatea conferită actelor comportamentale. Spre exemplu, interacțiunile dintre membrii CA pot fi analizate din perspectiva modelelor conducerii. Identificarea stilurilor de interacțiune mai democratice sau mai autoritare poate sugera căi de sporire a gradului de participare a membrilor. Inferențele bazate pe aceste modele sunt mai direct legate de cantitatea de participare a persoanelor decât de natura contribuțiilor. Concluzii privind direcțiile în care contribuțiile participanților pot fi îmbunătățite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat. Atributele celor patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
aprecieri părtinitoare/subiectiviste, sau care iau decizii HYPERLINK "oscilante.se"oscilante se răsfrânge negativ asupra coeziunii grupului ,,a stării psihice a fiecărui membru și, în ultimă instanță, asupra randamentului muncii. Cunoscînd calitățile și limitele diferitelor stiluri de conducere (ex. „stilul autoritar”, „stilul democratic” , „stilul îngăduitor, permisiv - laissez-faire”), șeful grupului de muncă trebuie să aibă priceperea de a adopta comportamentul potrivit, cerut de fiecare împrejurare concretă din viața grupului său și de particularitățile psihice ale fiecăruia dintre subordonații săi. 5. Teoria frustrării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
determină apariția „complexului de inferioritate”; individul în cauză să-și compeseze inferioritatea și acest efort depășește scopul său, ajungându-se astfel la „upracompesație”). A. Adler consideră că această reacție la frustrare poate duce la rezultate pozitive, sau la inadaptări: spiritul autoritar excesiv, de exmplu, a fi adesea o supercompensare a sentimentului penibil resimțit de a fi prea mic de statură sau de a avea o malformație fizică. Unii psihologi (ex. H.H. Kendler, Robert S. Woodwerth, Donald G., Marquis, Anna Freud etc.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
absurde, întemeiate doar pe dorința de a-i supune prin forță / teroare, e necesar ca părinții și profesorii să discearnă cu atenție când și cum e cazul să pedepsească un elev, să manifeste o exigență rațională, pentru ca cerințele, mustrările, măsurile autoritare adoptate să nu depășească anumite limite. Este recomandabil să-i deprindem pe elevi să participe la luarea unor hotărâri, să-i obișnuim să vadă în deciziile noastre, în primul rând, niște acte justificate, obiective, care nu au nimic de-a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nimic de-a face cu actele arbitrare. Abuzul de acte nejustificate îi face pe unii elevi să devină timizi, retrași, neîncrezători în forțele proprii, să nu participe la viața colectivului clasei, iar pe alții să devină nervoși, capricioși, revendicativi, extrem de autoritari, sau răutăcioși în relațiile cu colegii. Prevenirea unor „stări de frustrație” puternice este strâns legată și de activitatea fructuoasă a psihopedagogului școlar, care-și poate aduce contribuția la rezolvarea problemelor de orientare școlară și profesională, sau în elucidarea unor fenomene
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tigri din Pacific prin următoarele trăsături ale strategiei dezvoltării: accent puternic pe învățământ și cercetare, formarea de specialiști și cadre calificate, rata înaltă a economiilor populației ca sursă de capital, la care se adaugă desigur masivele investiții străine, sistemul politic autoritar, orientarea fermă spre export și, aș adăuga, factorul „etica muncii”, patosul muncii conștiincioase și harnice. Ajungem astfel la cheia problemei Pacificului - saltul Chinei cu cei un miliard trei sute de mii de cetățeni ai săi, cea mai populată țară din lume
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
mai e posibilă, ușa „nu are încuietoare” și trebuie blocată cu un fotoliu. Pragul nu mai este un scut, el nu mai protejează. Răsturnarea ludicătc "Răsturnarea ludică" În vestitele lor concursuri, grecii alternau comedia cu tragedia pentru a evita domnia autoritară a unui unic registru dramatic și pentru a asigura invariabila lor succesiune. Viața înseamnă trecerea de la o tonalitate la alta, viața este un carusel care interzice posibilitatea imobilizării într-o singură relație. Alternanța grecilor este o lecție de relativitate. O
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
adversarii, manipulând abil mărturiile. Efect pervers, ilustrat exemplar de o scenă din Britannicus, al cărei interes se explică prin depășirea diviziunii antinomice supraveghetor/supravegheat. Când supravegherea nu se mai joacă în doi, ci devine tripartită, cruzimea ei sporește. Nero, stăpân autoritar, o obligă pe Iunia să-și calce jurămintele și să-și renege iubirea pentru Britannicus, într-o întâlnire care, o previne el, se va desfășura sub ochii lui. De „dinapoia vălului”, ca să reluăm expresia deja citată, el va verifica dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pentru a interzice orice eschivare sau tentativă de autonomie. García Lorca organizează un univers coerent, în care totul se articulează în jurul verbului „a vedea”, a vedea în interior, a vedea în exterior, mereu „a vedea” în ambivalența sa de exercițiu autoritar, pe de o parte, și de tribut plătit supravegherii, pe de altă parte. „În acest infern”, nimeni nu scapă supravegherii, iar „casa” capătă aspectul unei închisori ce-și generează propriile practici de control intern, căci aici, mai mult ca oricând
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
egale. Și totuși, după instaurarea acestei relații, el va rămâne cu nostalgia adăpostului secret pe care i-l oferise altădată sala întunecată, își va dori să redevină martorul mut, uitat, lăsat să-și dea frâu liber imaginației fără ca o scenă autoritară să-l implice într-un permanent dialog. „Uitați de mine, izbucnește câteodată spectatorul, vreau să mă țin deoparte, în umbră, să vă văd și să vă supraveghez!” Gata cu atâta defulare: se cere revenirea la starea de dinainte, „reîntoarcerea refulării
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
obediență și respect față de părinți, ideile originale și libertatea de gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între șefi și subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar și paternalist. Inegalitatea este statuată prin doctrinele economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare). În culturile în care distanța față de putere este mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]