2,231 matches
-
au numărat maramureșanul Ioan Giurgiu, cel care în 1713 devenea episcop unit, respectiv canonicul Vasile Rațiu, rector al Seminarului Teologic din Blaj. În anul 1629 Petrus Pázmány a fost ridicat la demnitatea de cardinal. "Felelet az Magyari István sárvári Praedicatornak, az Ország romlása okairu, irt könyvei", Nagyszombat 1603. Rareori Petrus Pázmány este menționat cu numele suplimentar "Panaszi" sau "de Panasz", precum în sursele indicate în cele ce urmează:
Petrus Pázmány () [Corola-website/Science/300032_a_301361]
-
1-5 km². Pe lângă insulele principale există numeroase insulițe și stânci. Cea mai mare insulă din arhipelag este Insula Isabela care, cu o lungime de aproximativ 132 km, acoperă mai mult de jumătate din aria de uscat a Arhipelagului Galápagos. Muntele Azul de pe Insula Isabela este cel mai înalt punct al arhipelagului, cu o înălțime de 1.689 m. Astăzi 5 dintre insule sunt locuite, cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, majoritatea cărora lucrează în industria turismului. Clima Insulelor
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
anii 1784-1787 autoritățile austriece ordonă efectuarea unui recensământ mult mai cuprinzător decât oricare dintre cele făcute anterior, cu mai multe date privind populația dar și despre numărul de case și gospodării existente. Statistica maghiară a publicat datele acestuia în lucrarea "Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960." Conform datelor de aici, "Borsova" avea 41 de case, 46 gospodării și 281 locuitori, 10 dintre ei fiind plecați și 4 erau străini, astfel că populația reală existentă la momentul recenzării era de 275
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
nu numai, erau mai multe. Între anii 1784-1787 se face un recensământ mai cuprinzător cu mai multe date privind populația dar și despre numărul de case și gospodării existente. Datele acestui recensământ au fost publicate de statistica maghiară în lucrarea "Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960." În acest recensământ, la pag. 395-396, Cigleanul avea 31 de case, 36 locuințe și 257 locuitori. Dintre aceșia, 120 erau femei, 51 de bărbați căsătoriți și 137 necăsătoriți, 45 de băieți cu vârsta cuprinsă
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
pe locul ce astăzi poartă același nume și din care nu a mai rămas nimic în zilele noastre. Recensământul făcut în anul 1784 de către autorități și ale căror date au fost publicate în 1960 într-o lucrare de către statistica maghiară ("Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960)" ne arată la pagina 395 că în "Bréd", în acel an erau 57 de case, 72 de locuințe și 431 de locuitori. Alte date ne-au fost oferite de șematismele diacezane ale diecezei de
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
ai ,satului Între anii 1784-1787 autoritățile austriece fac un recensământ mult mai cuprinzător decât cele făcute anterior, cu mai multe date privind populația dar și despre numărul de case și gospodării existente. Statistica maghiară a publicat datele acestuia în lucrarea "Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960". La pag. 397-398 din lucrarea amintită anterior aflăm că satul Creaca avea 53 de case, 60 de locuințe și 385 de locuitori, 3 dintre aceștia fiind plecați din localitate. Din cei 186 bărbați, 68
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
existau deja 122 locuitori. Între anii 1784-1787 se face un recensământ mai elaborat cu mai multe date privind structura populației dar și despre numărul de case și gospodării existente. Datele acestui recensământ au fost publicate de statistica maghiară în lucrarea "Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960." În acel an în Prodănești erau 26 de case cu 30 de gospodării și o populație de 171 locuitori (pag.399-400). Din cei 82 de bărbați, 37 erau căsătoriți și 45 necăsătoriți (1 preot
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
compania lui Marțial Solal la pian și a orchestrei de coarde a Operei din Paris, înregistrează o serie de tango-uri de mare succes, printre care ""Nonino"" (precursor al celebrului ""Adiós, Nonino"", un emoționant adio la moartea tatălui său), ""Marrón y azul"", ""Chau, Paris"", ""Bandó"". Întors în Argentina, Piazzolla organizează o orchestră compusă din bandonéon și instrumente de coarde și un solist vocal, Jorge Sobral, cu care lansează noi tango-uri, ca ""Tres minutos con la realidad"", ""Tango del ángel"", ""Melancólico Buenos Aires"". În
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
Imnele Transilvaniei“, la Editura „Cartea Românească“ (Bun de tipar 31.03.1976; tiraj 6500 exemplare broșate). Volumul are dedicația: „Părinților mei Ioan și Valeria”. La Editura „Albatros“, apare o selecție din poezia sa tradusă în limba maghiară, „Legszebb versei“, Forditotta, az utoszöt es a jagyzeteket irta Jancsik Pal. Sunt antologate poezii din volumele „Cum să vă spun“, „Viața deocamdată“, „Infernul discutabil“, „Vămile Pustiei“, „Imnele Bucuriei“, „Imnele Transilvaniei“. Virgil Nemoianu publică în „Times Literary Supplement” (30 ianuarie) un articol despre poezia lui
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
fost o pictoriță mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist. s-a născut și a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul) A afirmat mereu că s-a născut în 7 iulie 1910, deși certificatul de naștere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907. Prin aceasta e voia ca data sa de naștere să coincidă cu data de începere a
Frida Kahlo () [Corola-website/Science/297765_a_299094]
-
singură și pentru că sunt subiectul pe care îl cunosc cel mai bine.” De multe ori spunea, ""M-am născut cățea. M-am născut pictor."" Frida Kahlo s-a născut în 6 iulie, 1907, în casa părinților săi, cunoscută drept Casa Azul, azi Muzeul Frida Kahlo, în Coyoacán. În acea vreme, Coyoacán era un mic orășel, în apropiere de Mexico City. Tatăl Fridei Guillermo Kahlo (1871-1941), se născuse cu numele de Carl Wilhelm Kahlo în 1871, în Germania, la Pforzheim, fiul unui
Frida Kahlo () [Corola-website/Science/297765_a_299094]
-
cu tristețe că abia după moartea ei a realizat, prea târziu, că perioada alături de ea a fost cea mai frumoasă etapă a vieții sale. O urnă precolumbiană, conținând o parte din cenușa sa este expusă în casa Fridei, "La Casa Azul" din Coyoacán, care din 1958 a fost transformată în muzeu, conținând un număr de lucrări ale sale, și multe obiecte de uz personal. Cu excepția lucrării achiziționate în 1939 de Muzeul Luvru, opera Fridei Kahlo a rămas cvas-necunoscută timp de două
Frida Kahlo () [Corola-website/Science/297765_a_299094]
-
Modern Art. O expoziție retrospectivă, intitulată "Frida Kahlo Retrospective", a fost organizată la Walter-Gropius-Bau, Berlin, Germania, deschisă din 30 aprilie până la 9 august 2010, a reunit peste 120 de desene și lucrări de pictură, multe expuse în premieră publicului. Casa Azul ("Casa albastră") din Coyoacán, Mexico City, este casa familiei Kahlo, în care Frieda a copilărit, locuind apoi până la sfârșitul vieții. Casa a fost construită în 1907 de către tatăl Fridei, Guillermo Kahlo. Casa a fost donată de Diego Rivera înainte ca
Frida Kahlo () [Corola-website/Science/297765_a_299094]
-
cu drepturi depline ale Federației Internaționale de Yoga și filialele sale din Danemarca , Suedia , Anglia , Finlanda și Elveția , precum și școala Agamă din Thailanda, toate inițiate de instructori yoga formați de Gregorian Bivolaru. Dar ideea vine de la profesorul de yoga Swami Azuri Kapila, fondatorul Rămână Ashram (1934) și un discipol direct al Rămână Maharshi. Anul 1935 este acela în care Swami Asuri Kapila (Cesar Della Roșa Bendio) a introdus în Uruguay și, câțiva ani mai târziu în Argentina și Brazilia, cursul de
Federația Internațională de Yoga () [Corola-website/Science/298527_a_299856]
-
Acest lucru a determinat începutul compozițiilor de texte cu conținut explicit, arătându-și astfel nefericirea și tristețea. Un album de debut în 1996 - “ Infinite” a deviat ruta să artistică însă a primit și ceva laude comparându-l cu Nas și AZ. Apoi a creat “Slim Shady”, un alter ego, deoarece i s-a făcut frică să cânte despre ceea ce simte. Scriind despre sentimentele sale, a avut mult material în același an, atunci când mama sa a fost acuzată de abuz mental și
Eminem () [Corola-website/Science/298525_a_299854]
-
de aur cu soția sa Mercedes Barcha. García Márquez dezvolta un interes personal pentru cinematografie; în perioada de adolescență petrecută în Barranquilla, împreună cu pictorul Enrique Grâu, scriitorul Álvaro Cepede Samudio și fotograful Nereo López, participă la realizarea scurtmetrajului "La langosta azul" ("Langusta albastră"). În 1950 studiază cinematografia în "Centro Sperimentale Di Cinematografia di Romă", având ca profesori pe argentinianul Fernando Birri și cubanezul Julio García Espinosa, care mai tarziu vor fi declarați fondatorii "Noului Cinematograf Latinoamericán". Mai multe producții cinematografice mexicane
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
Camp Nou, și a termina pe poziția a treia. Retrogradați în Cupa UEFA, cei de la Werder Bremen au ajuns până în semifinale, eliminând niște formații destul de puternice: Ajax Amsterdam (victorie 3-0; înfrângere 3-1), RC Celta Vigo (victorie 1-0; victorie 2-0) și AZ Alkmaar (egal 0-0; Victorie 4-1). Ca final al acestui turneu triumfător, au suferit o umilitoare dublă înfrângere cu RCD Espanyol, echipă ajunsă la bătălia de la retrogradare în Spania. Scorul total a fost 5-1 pentru RCD Espanyol. Cupa Germaniei le-a
SV Werder Bremen () [Corola-website/Science/308184_a_309513]
-
de resursele necesare participării la un nou război, iar Franco și Hitler nu au ajuns la un acord cu privire la eventuala participare iberică la conflict. Totuși, guvernul spaniol a permis voluntarilor să se alăture germanilor în lupta împotriva Uniunii Sovietice (División Azul). Cu toate acestea, Spania a fost considerată o țară nonbeligerantă. În momentul în care victoria Aliaților a devenit foarte posibilă, regimul franchist a devenit stric neutru, oficializând această stare de fapt în iulie 1943. Statele Unite ale Americii au fost neutre
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
Divizia Albastră (în limbile spaniolă: "División Azul", germană: "Blaue Division"), ori Divia de infanterie nr. 250, a fost o unitate de voluntari spanioli care au luptat în armata germană pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial. Deși "Generalísimo" Francisco Franco nu a implicat
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
pe acești voluntari. Deoarece soldații nu puteau folosi uniformele oficiale ale armatei spaniole, ei au adoptat o uniformă simbolică formată din berete roșii ale carliștilor, pantaloni kaki folosiți de Legión Española și cămăși albastre ale falangiștilor - de unde și porecla "División Azul (Divizia Albastră)". Această uniformă a fost folosită numai la plecarea voluntarilor din Spania, pe front ei au purta uniformele gri ale Wehrmachtului, cu o insignă pe mâneca stângă a vestonului pe care era scris cuvântul "España" pe fondul culorilor naționale
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
Valencia și Sevila. Fiecare regiment avea câte trei batalioane, (de câte patru companii fiecare), și câte două companii de rezervă. A mai fost format un regiment de artilerie cu două batalioane (cu trei baterii) și un escadrilă de aviație ("Escuadrilla Azul"), care folosea avioane Bf 109 și FW 190. Aviatorii spanioli au doborât cel puțin 156 de avioane inamice. După depunerea jurământului militar pe 20 august, prin care se obligau să lupte cu comunismul, Diviziei Albastre i-au fost repartizate obiectivele
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
aproape 3.000 de oameni. Spaniolii au fost admiși în alte unități spaniole, în principal în Waffen-SS. Un număr de voluntari au trecut ilegal graniță în Franța ocupată la Lourdes și au format o nouă unitate militară: Legiunea Albastră ("Legión Azul"). Pentru început, spaniolii au fost încadrați în Divizia a 121-a de infanterie, dar și această mică forță armată a primit ordinul de reîntoarcere în patrie în martie 1944 și au fost transportați în țară pe 21 martie. Cei care
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
ale Meritului de Război cu Spade. Deși subiectul este încă puțin documentat și insuficient cercetat, faptul că mulți (dacă nu cea mai mare parte) a ofițerilor superiori ai Armatei Spaniole în deceniile al șaptelea și al optulea luptaseră în "División Azul" a avut o influență importantă procesul de democratizare al țării de la sfârșitul deceniului al optulea. Mulți dintre generalii care au fost implicați în tentativa de lovitură de stat din 23 februarie 1981, atât de partea complotiștilor cât și de partea
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
care a fost închis la Deva există o placă memorială. Dr. Alexa Popovici menționează că: "de la David Ferenc au rămas un număr de 26 lucrări scrise, printre care amintim cea scrisă și tipărită în 1570 la Cluj cu titlul "Konyvecske az igazi kereszteny keresztsegrol" (despre adevăratul botez creștin)".
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
1/1998, Romanian writers of the ’80s and ’90s, Editura Paralela 45, 1999,17. * * * Romanian Fiction of the ‘80s and ‘90s /antologie/, Editura Paralela 45, 1999, Zwei Geschichten, “Lichtungen”, Zeitschrift fur Literatur, Kunst und Zeitkritik, Graz, 81/XXI, Jg./2000 Az epitestol a leepitesig es vissza, “Beszelo”, 9-10, Budapest, 2000 Nyúlt a nyaka, mintha vakon keresne valamit, talán levegöt, “Tiszatáj” , Szeged, aug., nr. 8, 2001 Luftmusik - über die Äolsharfe, Edition Solitude - Edition totale eclipse, Stuttgart, 2003 Passauer Pegassus, Zeitschrift fur Literatur
Daniel Vighi () [Corola-website/Science/299010_a_300339]