2,393 matches
-
80% „nu”, 2% nonrăspunsuri. Când însă întrebarea a fost formulată astfel: „Printre prietenii, rudele sau colegii dumneavoastră cunoașteți cazuri de femei care își bat partenerii/soții sau bărbați care își bat partenerele/soțiile?”, configurația răspunsurilor e cu totul alta: bărbații bătuți sunt în proporție de 17%, nebătuți 81%, nonrăspunsurile fiind de 2%, iar pentru femei, „da” - 53%, „nu” - 45%, nonrăspunsuri - 2% (Barometrul de gen, 2000). Discrepanța flagrantă dintre răspunsurile la cele două întrebări confirmă aprecierea în legătură cu „afacereainternă a familiei”, adăugându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rușinoasă a domnului și umilirea acestuia. Comicul situației este prins și în imagini pitorești: „Să vezi Vodă cum fugea / Barba grapă și-o făcea”; „Nu mi-ș fuge cum se fuge, / Pare-i crângul tot colnice, / De ieșea la drum bătut / C-un car de curpeni de gât”. Cântecul bătrânesc despre Miu Haiducul s-a răspândit în Muntenia, Oltenia și la românii din Serbia, în timp ce în Moldova apare fragmentar, iar în Transilvania cu totul sporadic. Tehnica acestei balade (gradarea acțiunii, peripețiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
spune-i: «O, domnule, ce fericit trebuie să fie calul dumneavoastră!»”.) „Ne plac uneori până și laudele pe care nu le socotim sincere.” (Vauvenargues) Cine tace merge-n pace. (Un alt proverb este și mai expresiv: „Gura tăcută nu umblă bătută”. și invers: „Cine vorbește tot ce dorește aude tot ce nu dorește”. Așadar „Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura”.) „În conversație nu aduce vorba la tot pasul, cu rost sau fără rost, de isprăvile și Întâmplările
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sa sufletească: prin intervenția lui, repetat crudă, l-a Învățat pe om să Înțeleagă „binele” și să-l caute; i-a arătat că ispitei Îi place să acționeze doar acolo unde sufletul o primește sau acolo unde voința se dă bătută; l-a convins de faptul că rostul răului este acela de a-i Încerca mereu statornicia Întru adevăr și credință etc. Μ În lumea oamenilor, soarta ideii de „destin” depinde, prin excelență, de mentalitatea fiecăruia: unii nu concep, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
zăpăcit, mai aiurit decît... Vera: (interesată) Decît cum? Mina: (refuză) N-are importanță... E mai agreabil așa... n-am cum să-ți explic. Vera: Bine, nu-mi explica. Dar dacă e mai agreabil așa, de ce ai aerul ăsta de om bătut, hăituit?! Mina: Ei, asta-i acum! Parcă n-ar fi destul să te văd în doliu ca să nu-mi vină a sări într-un picior. Vera: (tristă și bună) Mina, de cîte ori vin în casa asta parcă mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
prea sigure pe forțele ei! Așadar, pe de o parte, securizare tehnologică, pe de alta, performanță arhaică. Lucru surprinzător, desigur, cu atât mai mult cu cât contrastul e mare, dar ce să-i faci, asta e... Vechiul nu se dă bătut, vechiul persistă chiar și în contextul unei supravegheri generalizate, practicate la scară planetară. Noile tehnologii nu-l pot elimina definitiv, așa că procedeele de altădată rămân valabile. De altfel, datorită lor sunt dejucate, de cele mai multe ori, planuri de supraveghere complexe; datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acoperit și sufocat de teluric: "De ce te îndepărtezi de mine/ i-am strigat/ De ce pleci, de ce/ fără pricină/ Mi-a răspuns, fără pricină" (Al meu suflet, Psychée"). Condiția poetului este de nemulțumire perpetuă: "E făcut să mă domine neîntregul/ melodie bătută doar pe o parte". Ea, condiția poetului, este torturată de foamea de cuvinte, de aceea, poetul mușcă din cuvinte, pentru că ele reprezintă lumea realului: "cuvintele/ nu au loc decât în centrul lucrurilor/ numai înconjurate de lucruri./ Numele lucrurilor/ nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ce ți-am pus..." 11 " Când se zbate/ vântul sfânt/ Latră câinii în pământ." 12 Tudor Arghezi, Ion Barbu, A. Maniu, V. Voiculescu sunt menționați de Al. Dima în "Zăcăminte folclorice în literatura noastră contemporană". 13 "Și dănțuie un dans bătut și frânt,/ De s-au oprit și stelele și vântul,/ Iar Eva cu priviri rătăcitoare cerea ieșiri în era viitoare/ Bătrâne șarpe, cântatul tău de-atunci/ Se furișează din părinți în prunci." 14 "Domnule, Domnule/ de ce v-ați împărțit/ aseară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
constructorii se strângeau ca sălbaticii în jurul focului, beau, cântau și, cel mai grav, găteau. Aduse de vânt, efluviile grele mă tulburau îngrozitor, îmi răscoleau neplăcut toate simțurile, așa că închideam geamurile în grabă (am identificat aromele mai târziu: varză călită, fasole bătută, afumătură prăjită). Ei bine, ce credeți că făcea numărul trei? Ploua, ningea, nu avea importanță: exact atunci își găsea el de lucru prin curte. S-a împrietenit cu șantieriștii, le găsea tot timpul câte ceva de reparat prin curte și sâmbăta
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
producă în mod deliberat, însă acest lucru este adesea neclar chiar părinților. Adulții, în general, consideră că au dreptul să-și pedepsească propriul copil sau pe cel avut în grijă. Tot în categoria abuzului fizic se încadrează și sindromul copilului bătut (battered child syndrome), în care copilul se prezintă la centrul de urgență plin de vânătăi de diferite culori și răni (semne rotunde de arsură cu țigara, în formă de frunză de la radiatoare, tăieturi de lamă, fracturi rău vindecate etc.). Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dată în 1962. De atunci, profesioniștii din centrele de primire și camerele de gardă ale spitalelor pentru copii au fost instruiți să recunoască acest sindrom la micuții aduși cu „răniri accidentale”. În 4% dintre cazuri este vorba de sindromul copilului bătut. Abuzul fizic aduce mari prejudicii dezvoltării copilului. Abuzurile puțin grave (tăieturi, vânătăi sau chiar bătăi care nu lasă urme) pot fi la fel de distructive ca și abuzurile mai grave dacă sunt repetate. Scuturarea unui copil s-a dovedit a fi generatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lui sufletească din acea vreme: "Codrule, Măria Ta Lasă-mă sub poala ta Căci nimica n-oi strica Fără num-o rămurea Să-mi atîrn armele-n ea. Să le-atîrn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu Sub cel tei bătut de vînt, Cu floarea pîn-la pămînt, Să mă culc cu fața-n sus Și să dorm, dormire-aș dus..."211 Nici locul de mormînt nu mai spera să-l capete la Ipotești. De aceea, în cele patruzeci de variante, din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot ceea ce au aceste făpturi nevinovate mai despletit, mai sfîșiat, flăcări și întreite lănci, frunze crestate, zdrențuite, tulpini chinuite ca niște dorințe încîlcite în fundul sufletului. Din mijlocul acestui multiplu puhoi de dragoste care se revarsă, se ridică un minunat mac, bătut, roșu, plin de boboci gata să se deschidă, desfăcîndu-și flăcările incendiului peste iasomia înstelată, stăpîn peste ploaia necontenită a polenului care plutește în aer ca un nor frumos și reflectă lumina zilei în miile lui de fărîme strălucitoare. Balzac, Crinul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu, sînt cei scheletici galerii de țeste golite, stafidite, subțiate mult prea mult, cu trăsături sleite, palizi și roși de timp, cu pomeți scobiți, cu ochii șterși, sticloși, încercănați și înroșiți. (p 7) Totul formează o frescă de carne muncită, bătută parcă de furtuni, mototolită de golul vieții, mii de riduri de toate felurile, riduri în formă de labă de gîscă sau riduri mici și fine, o masă de cranii fără păr, cu forme bizare, de o nuditate obscenă, asemenea mameloanelor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de limbaj: Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, / Prea vați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei, / Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
proeminență și sclerotică foarte albă, privire dreaptă, nări deschise, gura surâzătoare, cu buze rotunde și roșii, dinți mijlocii, bine proporționați (cei mai frumoși dinți), de culoare galben-crem, regulat aliniați, arcadă palatină aproape pătrată, rotunjită spre unghiuri. Puls vioi, regulat, bine bătut și plin, circulație activă și copioasă. Digestie ușoară și rapidă, apetit mare, cu tendință la excese. Urina abundentă, roșiatică și adesea cu sediment. Transpirație, mai ales pe frunte și piept. Caractere dinamice Mers vioi, energic, puternic, dar greoi. Gesturi violente
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
definește astfel: Vom spune că un copil sau un tânăr este victimă a bullying-ului dacă un alt copil sau tânăr ori un grup de tineri îl batjocoresc sau îl insultă. Tot de bullying este vorba când un copil este amenințat, bătut, îmbrâncit, închis într-o încăpere, când primește mesaje injurioase sau răutăcioase. Aceste situații pot dura și e dificil pentru copilul sau tânărul respectiv să se apere. Un copil de care cineva își bate joc cu răutate și în mod continuu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
însărcinat cu menținerea ordinii l-a bătut crunt pe un elev care refuzase să-i execute ordinele și pe sora acestuia, care-i sărise în ajutor"; iar pe 11 februarie 2003, biroul direcțiunii este asaltat "pentru a răzbuna o fată bătută crunt de poliția municipală pe o stradă, la întoarcerea de la școală". * Incapacitate temporară totală (n.trad.). * Ediția națională a cotidianului Le Parisien (n.trad.). 14 În plus, nu putem lucra pe baza acestor statistici oficiale decât în ce privește frecvența victimizărilor, nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
multe ori și mărit în timpul domniei lui Irod la sfârșitul secolului I î.C.), în ciuda succesiunii evenimentelor, a supraviețuit până în anul 70 d.C., când trupele lui Titus l-au distrus definitiv. Dacă putem da credit imaginii templului reproduse pe monedele bătute, în timpul celei de-a doua revolte împotriva romanilor, conduse de Bar Kochba (132-134 d.C.; vezi 18.1-2), ar fi existat o tentativă, nu știm până la ce punct reușită, dar în orice caz de scurtă durată, de a-l reconstrui. Amintirile
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o linguriță de sare, 60 g cașcaval, 60 g unt sau margarină, 60 g făină, 6 ouă Se fierbe laptele cu untul, cașcavalul și făina după care se ia de pe foc, se amestecă bine, adăugând câte un gălbenuș, apoi albușurile bătute spumă și se coace în tavă tapetată cu făină. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud și se rulează. După ce s-a răcorit, se desface și se umple cu una sau două cutii mici cu paté
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu făina, amestecând să nu se facă cocoloașe. Se adaugă laptele fierbinte și se face ca o mămăligă pripită, apoi se dă la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem bine compoziția, după care adăugăm albușurile bătute spumă și sare după gust. Se coace în tavă tapetată timp de douăzeci de minute, iar după ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud. Se presară cu șunca tocată, smântână, parmezan sau telemea și se stropește cu unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pahar de lapte, 120 g unt, coajă și suc de la o lămâie, sare. Rețeta este pentru 4 porții. Se bat ouăle cu furculița împreună cu zahărul până se face o spumă, se toarnă făina, praful de copt și sarea în ouăle bătute, după care se încorporează bine. Se adaugă laptele și smântâna și se amestecă bine cu furculița, apoi se adaugă zeama și coaja de la lămâie. Se topesc 70 g unt și se adaugă în compoziția de ouă, iar restul de 50
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zeama și coaja de la lămâie. Se topesc 70 g unt și se adaugă în compoziția de ouă, iar restul de 50 g. De unt se pune la topit și căliți până se auresc nectarinele tăiate sferturi. Turnați peste nectarine ouăle bătute, se lasă până se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză de burduf, 300 gr. de cârnați de porc tăiat feliuțe, 200 gr. de slănină tăiată cubulețe, mărar, pătrunjel, leuștean, cimbru, tocate mărunt. Rotunjim bine bulzurile, apoi le punem în tava unsă cu unt și dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ciuperci, iar la urmă, se adaugă supa de oase. După ce a fiert bine, se strecoară printr-un tifon. Cu acest sos se pot glasa orice fel de preparate care se servesc reci. SOS CREMĂ 400 g maioneză, 100 g frișcă bătută, lămâie, sare, piper, delicat Peste maioneză se adaugă frișca bătută fără zahăr, apoi se dă gust din condimente. Acest sos se servește rece, la pește, rasol, sparanghel și la conopidă fiartă. SOS CU BRANZA DE VACI SI VERDEATA 250 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]