4,386 matches
-
Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget • „Nu am făcut plăcinta ca s‑o mănânce alții” • Trăim Într‑o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii ?" Mircea Mihăieș: În această discuție ne propunem continuarea investigațiilor din cărțile anterioare, Balul mascat și Încet, spre Europa. Adică discutarea, din cât de multe puncte de vedere suntem capabili, a situației României În ultimii patru ani, În perioada dintre primăvara lui 2000, când am Încheiat Încet, spre Europa, și primăvara anului 2004. Suntem
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
va intra În Uniunea Europeană? Eu sunt optimist În această privință și vreau să sper că lecția dură, dușul rece primit vor fi Înțelese cum trebuie, pentru că altfel va fi un joc de-a v-ați ascunselea, o continuare a unui bal mascat - despre care am mai vorbit În 1996, la Începutul acestor dialoguri - În care apar și dispar diverse figuri, multe dintre ele figuranți. Au loc, cum spuneam la Început, schimbări de funcții În care șeful administrației prezidențiale devine super-vicepremier. Mircea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
atunci la școala noastră model din cadrul colegiului... Le serveam tuturor celorlalte școli ca exemplu, trimiteau învățători ca să ne vadă cum lucrăm. Chiar cred că am învățat foarte multe acolo. A fost un anumit incident de care îmi aduc aminte. La balul de absolvire, cu toți profesorii și părinții de față, am fost foarte surprinsă să vină doi copilași la mine cu flori, dintre cei cu care lucrasem la școala-model. Nici una dintre celelalte absolvente nu a primit flori atunci, și îmi amintesc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Muscă muscă rău”. Atenție la titlurile umoristice. Ele se adresează unui cititor de o anumită factură - informat și ușor elitist. Nu mai vorbim despre tratarea unui fapt grav în manieră comică. Este binecunoscut cazul unui ziar francez care a titrat: „Bal tragic la Colombey: un mort”. Paradoxal și bine găsit, acest titlu se suprapunea însă pe moartea generalului De Gaulle și pe faptul că marele om politic avea o casă de vacanță la Colombey, unde s-a retras după demisia sa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
iresponsabilă. În micile târguri, lipsa de ocupații utile, imitarea caricaturală a obiceiurilor și modelor din marile orașe, ecoul disproporționat al unor insignifiante întâmplări, morala îngustă și agresivă, curiozitatea avidă, bârfa, conflictele de orgolii ilare constituie fundalul evoluției unor personaje reprezentative (Balul prefecturii, Provinciale, Carré de dame). În general, B. pare a decupa „pe viu” numeroase scene, din dorința de a arăta adevărata față a lumii, afirmându-și calitatea de observator căruia nu-i scapă nimic, pornirea de a înlătura perdele și
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
creația ulterioară. Firul epic este abil condus, psihologicul evoluând adesea spre oniric. Nuvela este un amalgam de fragmente de realitate interioară și „exterioară”, o succesiune de revelații și întâmplări minore din biografia unui eu feminin deopotrivă intelectual și stihial. Volumul Bal la regina Portugaliei (1979) conține două romane, unul de mai mică întindere, Străbunica Hedviga, și cel care dă titlul volumului. Ambele, construite pe principiul povestirii în povestire și al ocolurilor narative, se circumscriu modelului romanului total al anilor ’70, combinând
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
socială și cronica de familie. Străbunica Hedviga, mic roman de familie, e dominat de figura masivă a străbunicii, personaj înzestrat cu atributele unei făpturi mitice și simbolice pentru lumea așezată, solidă de dinainte de război, lumea din care provine „eroina” romanului. Bal la regina Portugaliei se desfășoară pe două planuri narative, care se intersectează prin intermediul personajelor și al acțiunii, dar mai ales prin problematică. Ene Șerban, personajul masculin, este prototipul cuceritorului, parvenitul anilor ’50, șeful unei instituții culturale, promovat încet dar sigur
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
în funcții de conducere. Raluca, personajul feminin central, provenind dintr-o familie „bună”, interesează mai ales din punct de vedere al biografiei interioare: relația de cuplu, prietenele și experiența relației cu un fascinant psihiatru, care improvizează, pentru grupul de prieteni, „balul la regina Portugaliei”, un fel de petreceri-carnaval, spectacole care creează spații ale libertății și imaginației debordante. Totul nu este însă decât iluzie, simplu joc: doctorul va pleca în străinătate și i se va pierde urma. Finalul romanului sugerează că și
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
un facil happy-end, ci regăsirea unei stări de grație care înseamnă puritate și frumusețe, recuperarea adevăratei zăpezi, a „zăpezii de-altădată” din orașul copilăriei, a „zăpezilor mele”, deci a unui „sine” autentic. SCRIERI: Mașina de fugit în lume, București, 1969; Bal la regina Portugaliei, București, 1979; ed. București, 2002; Zăpada de-altădată, București, 1994; Micul palat baroc, București, 1999; Străbunica Hedviga, București, 2002. Traduceri: Stefan Zweig, Maria Stuart, I-II, București, 1974-1992 (în colaborare cu Nicolae Balotă). Repere bibliografice: Platon Pardău
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
2002; Zăpada de-altădată, București, 1994; Micul palat baroc, București, 1999; Străbunica Hedviga, București, 2002. Traduceri: Stefan Zweig, Maria Stuart, I-II, București, 1974-1992 (în colaborare cu Nicolae Balotă). Repere bibliografice: Platon Pardău, Patosul obiectiv, RL, 1979, 18; Ion Maxim, „Bal la regina Portugaliei”, O, 1979, 21; Radu Mareș, Un nume nou: Bianca Balotă, TR, 1979, 39; Eufrosina Alboiu, Străbunicile sunt frumoase, RMB, 1979, 10 759; Emil Manu, Bianca Balotă, „Bal la regina Portugaliei”, SPM, 1979, 446; Barbu Cioculescu, În căutarea
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
bibliografice: Platon Pardău, Patosul obiectiv, RL, 1979, 18; Ion Maxim, „Bal la regina Portugaliei”, O, 1979, 21; Radu Mareș, Un nume nou: Bianca Balotă, TR, 1979, 39; Eufrosina Alboiu, Străbunicile sunt frumoase, RMB, 1979, 10 759; Emil Manu, Bianca Balotă, „Bal la regina Portugaliei”, SPM, 1979, 446; Barbu Cioculescu, În căutarea timpului ascuns, LCF, 2000, 4; Roxana Răcaru, Dantelărie de cristal, RL, 2000, 14; Irina Petraș, Locurile memoriei, APF, 2000, 5; Chris Nedelea, Mărirea și decăderea palatului baroc, ST, 2000, 5-6
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
literară” (1929-1930) al gazetei „Vremea”, „România literară” (1932-1934), „Călăuza artelor”, „Albina”, „Reporter”. Colaborează la „Rampa”, „Flacăra”, „Revista română”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Capricorn”, „Familia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. Mai semnează cu pseudonimele C. Balt., Bal, B. Camil, Lacremony, Luca Luminiță, Luca G. Luminiță. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, calitate ce i-a fost retrasă în 1940 din motive rasiale. După 1944 a funcționat ca inspector general în Ministerul Artelor și, din 1952, responsabil
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
Chișinău, 1973; Soare de mai, Chișinău, 1977; Zile roșii, Chișinău, 1978; Trăiesc pentru tine, Chișinău, 1982. Traduceri: A. Pușkin, Evgheni Oneghin, Chișinău, 1950, Poeme, Chișinău, 1951, Cântecele slavilor apuseni, Chișinău, 1958; Goethe, Faust, Chișinău, 1954; M. Lermontov, Poeme, Chișinău, 1955, Bal mascat, Chișinău, 1966, Versuri alese, Chișinău, 1969; Fr. Schiller, Wilhelm Tell, Chișinău, 1956; Vl. Maiakovski, Bine!, Chișinău, 1957; A. Tvardovski, Zări după zări, Chișinău, 1962; M. Râlski, Versuri alese, Chișinău, 1963; A. Prokofiev, Versuri alese, Chișinău, 1963; Lope de Vega
BARJANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285645_a_286974]
-
dar și Fedru, L. Pignotti, Florian și Krâlov, care servesc acțiunea moralistului. Sub vălul alegoriei, sunt atacate vicii general-umane și sociale, „străinomania” ce bântuie epoca. Pervertirea cosmopolită a educației duce la inadaptare (Castorii), iar impostura provoacă răsturnarea valorilor (Momița la bal masché). Satirele, la rândul lor, sunt imitații: epigrama după Marțial, Satiră asupra omului, după Boileau, iar după I. Krasicki, Soția de modă. Această satiră dezvoltă un scenariu dialogat, susținut de tânărul conservator, repede depășit de pretențiile exorbitante ale capricioasei soții
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
ziua aceea s-a oprit o caleașcă lângă căruța ei, din care a coborât regina, o femeie frmuoasă, ieșită din comun și cumsecade, cum umbla vorba prin sat. Prima dată s-a uitat după niște mătăsuri pentru o rochie de bal, dar când a zărit picturile, a lăsat mătăsurile baltă și s-a dus să admire imaginile pictate. - Vai, dar cine a știut să picteze așa de frumos? - întreba tocmai pe vecina fetei, care era în apropiere, impresionată de entuziasmul reginei
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
fată simplă, cu cosițe ca spicul de grâu, regina mea, dar dacă îi spun că le-ați lăudat, tare fericită va fi cu siguranță. - Nu numai că le laud, dar le și cumpăr pe toate să-mi împodobesc castelul pentru balul pe care îl organizăm în această duminică. Te rog să-i dai pictoriței acești treizeci de galbeni, din partea mea și să-i spui să vină negreșit la balul de duminică, va fi invitatul meu de onoare. Regina și-a chemat
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
laud, dar le și cumpăr pe toate să-mi împodobesc castelul pentru balul pe care îl organizăm în această duminică. Te rog să-i dai pictoriței acești treizeci de galbeni, din partea mea și să-i spui să vină negreșit la balul de duminică, va fi invitatul meu de onoare. Regina și-a chemat valetul să așeze tablourile în caleașcă să le ducă la palat și să le arate soțului său. Mare a fost mirarea fetei când vecina i-a relatat întâmplările
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
într-o dilemă ciudată. Pe regină n-o putea refuza, dar nu vroia să-l supere nici pe rege. Fie ce o fi, se gândea în sinea ei și a început să caute între hainele ei o rochie potrivită pentru bal. Oricum nu avea rochii așa de scumpe ca și regina sau doamnele de la curte, dar avea și ea o rochie cu dantelă albastră ca cerul senin, cu ea se putea prezenta la curtea regală. Duminica fix la ora cinci s-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
cu sensibilitate și sunt pe placul meu, ce zici dragul meu ? - întrebă regina pe rege. - Bine, dacă asta e dorința reginei, să se împlinească, a spus regele și s-a scuzat, dar trebuia să se ocupe de ceilalți musafiri. Când balul s-a terminat și lumea s-a dus acasă, regina s-a retras și ea în dormitorul său să se culce, regele atunci și-a găsit timp să meargă prin salon și să se uite la picturile mult lăudate. - Interesantă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vor avea și ele serbarea lor! -Așteptați-mă și mâine, mă întorc la voi, le strigă fericită Riana, plecând spre casa ei, cu ghiozdănașul gol dar cu zâmbetul pe față. Am noi prieteni! - se aude în urma ei. Zâna de smarald E balul de sâmbătă! Zâna de smarald aruncă o privire curioasă în curtea împodobită pentru bal. Lumea se distrează, cântă și dansează. -Se vede clar că oamenii aceștia nu au nevoie de prezența mea, îmi caut o altă lume și își îndreaptă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
strigă fericită Riana, plecând spre casa ei, cu ghiozdănașul gol dar cu zâmbetul pe față. Am noi prieteni! - se aude în urma ei. Zâna de smarald E balul de sâmbătă! Zâna de smarald aruncă o privire curioasă în curtea împodobită pentru bal. Lumea se distrează, cântă și dansează. -Se vede clar că oamenii aceștia nu au nevoie de prezența mea, îmi caut o altă lume și își îndreaptă pașii spre odăile naturii, dincolo de așezarea omenească. Între straturile bine îngrijite pășește grațios, ridicându
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de prezența mea, îmi caut o altă lume și își îndreaptă pașii spre odăile naturii, dincolo de așezarea omenească. Între straturile bine îngrijite pășește grațios, ridicându-și voalurile, privește la atâtea minunății născute din corpul pământului. Zâna vrea și ea un bal de sâmbătă, aici, în grădina “pietrelor semiprețioase”... De prima dată o ia la dans pe varza timpurie, cu fustele ei rococo, croite în multiple straturi verzi și galbene în degrade, de culoarea amazonitului. Primește pe urmă, cu multă grație, invitația
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
apă, chiar acum. Zâna aleargă după vază în casă și apă de la fântână iar gălbenelele râd în soare, știu că atingerea lor e terapeutică. Zâna de smarald presară peste grădină praful binefacerii și se retrage în vârful picioarelor, de pe scena balului de sâmbătă. Nota autorului Pietre semiprețioase: amazonite (verzi), agate (verzi, dar și de alte culori), aventurin (verde), carneol (roșu) cristalul de stâncă (alb), chihlimbar (galben). Pisica năzdrăvană După întoarcerea de la grădină, ne facem bagajele și pornim cu toată familia într-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sfârc. Sau - ceea ce Îi interesa În mod special pe domnul Go și pe semenii săi - vezi sursa vieții, cea mai tare chestie, purificată, desprinsă de povara unei persoane atașate de ea. Sau domnul Go se putea aventura În Sala de Bal. În Sala de Bal sunt fete care ard de dorința să danseze lent cu domnul Go. Totuși lui nu-i place muzica disco și, la vârsta lui, obosește repede. Cere prea mult efort să le Împingă pe fete În pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
interesa În mod special pe domnul Go și pe semenii săi - vezi sursa vieții, cea mai tare chestie, purificată, desprinsă de povara unei persoane atașate de ea. Sau domnul Go se putea aventura În Sala de Bal. În Sala de Bal sunt fete care ard de dorința să danseze lent cu domnul Go. Totuși lui nu-i place muzica disco și, la vârsta lui, obosește repede. Cere prea mult efort să le Împingă pe fete În pereții capitonați din Sala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]