2,280 matches
-
de partid, turneele teatrale, înaintările în grad, transferările, plecările dintr-o funcție mai joasă într-una mai înaltă, aniversările, pensionările etc. erau prilejuri de banchete cu zeci sau, uneori, sute de tacîmuri. Mobilizările adepților, îndeosebi înaintea alegerilor, se făceau cu banchete. Prin abuz, s-a ajuns la ceea ce presa a numit „mascarada banchetelor”. Totuși, Consiliul comunei Bacău, Societatea Scriitorilor Romîni, Educația Poporului, colegii și prietenii nu i-au oferit poetului (motive ar fi găsit) un banchet, o agapă, o „masă comună
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai joasă într-una mai înaltă, aniversările, pensionările etc. erau prilejuri de banchete cu zeci sau, uneori, sute de tacîmuri. Mobilizările adepților, îndeosebi înaintea alegerilor, se făceau cu banchete. Prin abuz, s-a ajuns la ceea ce presa a numit „mascarada banchetelor”. Totuși, Consiliul comunei Bacău, Societatea Scriitorilor Romîni, Educația Poporului, colegii și prietenii nu i-au oferit poetului (motive ar fi găsit) un banchet, o agapă, o „masă comună”, un dineu cu icre negre moi și șampanie. Bacovia n a simțit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înaintea alegerilor, se făceau cu banchete. Prin abuz, s-a ajuns la ceea ce presa a numit „mascarada banchetelor”. Totuși, Consiliul comunei Bacău, Societatea Scriitorilor Romîni, Educația Poporului, colegii și prietenii nu i-au oferit poetului (motive ar fi găsit) un banchet, o agapă, o „masă comună”, un dineu cu icre negre moi și șampanie. Bacovia n a simțit căldura și generozitatea toasturilor, însuflețirea și spiritul destins al acestui gen de reuniuni. Nu i s-a urat: „Să trăiască!” ori, cu familiaritate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unificare". Esența nobleții și a măreției omului se confundă cu nesîăbitul său efort de "a impune o voință unică și ordonată", care se substituie "miriadelor de voințe divergente și vinovate". Acest efort a fost simbolizat întotdeauna prin imagini, prin ceremonii: banchetul, masa luată în comun, consfințește și scoate în evidență comuniunea inimilor și a sufletelor. Să nu vă fi gîndit niciodată [se întreabă Maistre] la importanța pe care oamenii au acordat-o meselor luate împreuna? Nu există tratate, înțelegeri, sărbători, ceremonii
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pîine și același vin, tot așa cum această pîine și acest vin mistic, puse nouă pe o masă sfințită, fac să dispară eul, ne absorb în extraordinara lor unitate. Citind aceste rînduri, nu putem să nu ne amintim de rolul atribuit banchetului, doar cu cîțiva ani după cele gîndite de Joseph Maistre, în realizarea a ceea ce va deveni timp de rnai bine de un secol un element important al ritualului politic din țara noastră. Nu ne gîndim numai la celebra așa-zisă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cîțiva ani după cele gîndite de Joseph Maistre, în realizarea a ceea ce va deveni timp de rnai bine de un secol un element important al ritualului politic din țara noastră. Nu ne gîndim numai la celebra așa-zisă campanie a banchetelor, care a pregătit și grăbit, în 1848, căderea Monarhiei din iulie. Banchetul este inseparabil de cronica celei de a III-a Republici și de practicile sale politice de zi cu zi. Nu se poate să nu ținem seama de rolul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
va deveni timp de rnai bine de un secol un element important al ritualului politic din țara noastră. Nu ne gîndim numai la celebra așa-zisă campanie a banchetelor, care a pregătit și grăbit, în 1848, căderea Monarhiei din iulie. Banchetul este inseparabil de cronica celei de a III-a Republici și de practicile sale politice de zi cu zi. Nu se poate să nu ținem seama de rolul său deosebit în simbolistica liturgică a bisericii saintsimoniene: chiar înainte de inaugurarea "Templului
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
era considerată, de discipolii părintelui Bazard și ai părintelui Enfantin, drept expresia semnificativă a solidarității lor mistice. De asemenea, în organizarea falansterului fourierist, număra} mare de festinuri trebuia să ilustreze și, în același timp, să pecetluiască armonioasa coeziune a omunității... Banchetul, o lucrare a lui Michelet 69 publicată postum, dar care a fost redactată în 1850, e consacrată în întregime elogierii acelei "virtuți puternice" care este "miracolul asocierii". "Sfînta Masă", proclamă, la rîndul său, Michelet evocînd Cena și ceea ce mai păstrează
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a gîndit, în timpul Revoluției, să organizeze mese publice pe străzile capitalei. "Danton visa, dacă dăm crezare dușmanilor săi, să vadă întreaga Franță, bogați și săraci la un loc, toate partidele împăcate unele cu altele, cu toții așezați alături la un același banchet." E un vis profetic ce anunță, după ce toate popoarele europene își vor fi dobîndit libertatea, o întîlnire pașnică. Am văzut, scrie Michelet, o masă întinsă din Irlanda pînă în Kamciatka: erau meseni absenți și prezenți, era o aceeași comunitate." " Viața
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris, 1985, p. 223 sq. 79. Memoriu despre știința omului. Toate religiile, afirmă Saint-Simon, fiind "fondate pe baze științifice", orice reorganizare a "sistemului științific" va avea drept consecință "reorganizarea și reamenajarea sistemului religios". 80. M.T. Bulciolu, op. cit. 81. J. Michelet, Banchetul, op. cit. 82. Despre puterea spirituală, op. cit. 83. Formularea aparține părintelui Enfantin. 84. J. Michelet, Femeia, Opere complete, 1959, vol. XVII. 85. Charles Fourier, Lumea Nouă a dragostei, Opere complete, Anthropos, Paris, 1967, vol. VIL 86. Vezi Henri Desroches, Religiile contrabandei
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
modificări doar în ceea ce privește conținutul transmis; în schimb, nu va pune niciodată sub semnul întrebării procesul însuși de transmitere, deși semne critice în raport cu reducerea educației la un simplu proces de transmitere întâlnim chiar la vechii greci; în acest sens, putem aminti Banchetul platonic. Dacă educația nu este un simplu proces de transmitere, atunci trebuie să ieșim din cadrele "comunității raționale" pentru a ne dobândi vocea proprie, caz în care avem nevoie de un îmblânzitor anume și nu de orice îmblânzitor; din aceste
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
gândite ca instrumente de cultivare și potențare a acestui dat al omului, rațiunea. Mai mult, identitatea ființei umane, elementul său de stabilitate, natura sa, pare a se identifica neproblematic cu rațiunea. Oarecum în registrul pe care Platon îl dezvoltă în Banchetul, omul rațional se plasează în interval, între umilitatea stagnantă a lumii animale și splendoarea perfecțiunii divine, ea însăși stagnantă, deoarece perfecțiunea este autosuficientă. Zeii nu se schimbă, nu evoluează, în vreme ce oamenii, prin cultivarea rațiunii au șansa devenirii, dacă "se rânduiesc
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care se impune acum este: care sunt caracteristicile unui proces de transmitere? Pentru a răspunde la această întrebare vom face referire la câteva analize a ceea ce unii gânditori consideră a fi educația: Platon, Karl Popper și Paulo Freire. În debutul Banchetului, Socrate ajuns mai târziu pentru că era frământat de o problemă nerezolvată, este poftit de gazda sa, Agathon, să se așeze lângă el pentru a-i împărtăși și lui din înțelepciunea dobândită prin "moșirea problemei" respective; la aceasta Socrate răspunde: "Ce
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la cel cu mai puțină; să fie așa, ca apa care trece prin fitilul de lână, din vasul mai plin spre cel gol! Dacă înțelepciunea ar fi astfel, eu aș prețui acum mult faptul de-a sta lângă tine". (Platon, Banchetul, 1992, 175d) În același plan se situează și considerațiile lui Popper referitoare la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o găleată găurită prin ale cărei orificii informația din lumea înconjurătoare se scurge în interior. Aceasta este
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și Enciclopedică. Platon. (1983). "Phaidros", în Opere, vol. IV, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Platon. (1986). "Republica", în Opere, vol. V, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Platon. (1989). "Theaitetos", în Opere, vol. VI, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Platon. (1992). Banchetul, Timișoara, Editura de Vest. Platon. (1993). "Philebos", în Opere, vol. VII, București, Editura Științifică. Platon. (1995). Legile, București, Editura IRI. Popper, Karl și Lorenz, Konrad. (1997). Viitorul este deschis. O discuție la gura sobei, București, Editura Trei. Ritzer, George. (2010
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
întrebări, ne va fi, desigur, mai ușor decât în cazul în are ne bazăm numai pe priceperea de a găsi întrebări la inspirația momentului. Iată experiența unui director de companie: "Vineri l-am luat pe un tânăr, Curtis, la un banchet care are loc în fiecare an pentru a-i sărbători pe proaspeții cercetași. Dineul de anul trecut a fost un succes total - cercetașul și cu mine doar mâncăm, fără scoate o vorbă. Așa că anul acesta mi-am făcut lecțiile" din
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
1971 (în colaborare); Emilio Cecchi, Peștii roșii, București, 1973; T. S. Eliot, Eseuri, București, 1974; Platon, Opere, II, București, 1976 (în colaborare), IV, București, 1983 (în colaborare), introd. trad. Platon, Opere, I-VII, București, 1976-1993 (în colaborare), Phaidon, București, 1994, Banchetul, introd. trad., București, 1995; Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, București, 1993, Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică, București, 1994, Creierul negru al lui Piranesi și alte eseuri, introd. trad., București, 1996; Plutarh, Vieți paralele. Demetrios și Antoniu, pref. trad., București, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
deosebită în Mișna, deși afirmă că era celebrată în mod regulat; același lucru îl atestă și tratatul Mĕgillăh dedicat Cărții Esterei. d) Est 9,17 ș.u. ne informează că era celebrată cu mare bucurie și că era însoțită de banchete și daruri; în tradiția sinagogală, în timpul celebrării se citea Cartea Esterei. În general, sărbătoarea era caracterizată de veselie și zgomot în memoria primei persecuții, nereușite, antisemite din istorie. Această însușire, la care se adaugă o scăzută conotație teologică și sentimente
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vechi articol dedicat lui Take Ionescu "în momentul de față cînd întreaga suflare românească, cînd întreaga intelectualitate a țării are privirile ațintite asupra fascinantei și superioarei personalități a lui Take Ionescu", gest considerat de un confrate gazetar un "mezelic la banchetul cu care, neapărat, constituirea noului partid conservator-democrat va fi sărbătorită", pentru a adăuga în continuare: "Mai întîi să-mi fie permis a mă mira de acest entuziasm hiperbolic, pe care un om politic cum e d-l Take Ionescu îl
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dogmaticilor; aici se găsește una din cheile ezoterismului imputat deopotrivă lui Strauss și discipolilor săi; b) traducerea comentată a lui Émile, de Rousseau; în esență, o altă utopie pedagogică, asemenea scrierii lui Platon - în același spirit, Bloom a comentat și Banchetul; c) o masivă antologie de eseuri, Giants and Dwarfs: Essays 1960-1990; d) un comentariu erudit și original, scris împreună cu Harry V. Jaffa, Shakespeare’s Politics; e) o la fel de masivă carte postumă, Love and Friendship, încheiată cu puțin înainte de moarte, în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
antropologic revelat de Tocqueville în portretul pe care-l face omului democratic); ca și The Closing, dar pe un ton mai sfâșietor - autorul își aștepta sfârșitul -, ultima carte a lui Bloom este o condamnare a vulgarității epocii noastre; capitolul despre Banchetul lui Platon reia comentariul menționat anterior, fiind cel mai explicit text în care Bloom se referă la iubirea homosexuală, dând un fel de filozofie a prieteniei, iubirii și erotismului, dar fără a face altminteri elogiul vreunei pasiuni anume dintre multele
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
complicitatea supraveghetorilor, că la cele din 1975 undeva au apărut pe buletine, scrise cu litere de tipar, „niște înjurături naționale” și excremente, că Grigore Vasiliu-Birlic s-a înscris în PCR sub efectul spaimei stârnite de afirmația lui Vâșinski, la un banchet, că intelectualii români aveau de ales între „titluri, onoruri și bani ori Siberia”. Lectura devine însă acaparantă prin smulgerea unor măști de politicieni și scriitori venerați, prin desecretizarea vieții lor intime, prin punerea sub reflector a unor practici medievale de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Deși unii îl vedeau „comisar al poporului”, va fi numit doar director general al teatrelor. Este ales și vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români. În 1945 i s-ar fi jucat piesa Inadaptabila, precum și dramele traduse Hedda Gabler de Ibsen și Banchetul de familie de Bernard Luc. Alte două tălmăciri, Spinoza și Voltaire de Will Durant, sunt imprimate în 1946. Postum, i s-au editat câteva culegeri din publicistică, precum și două din creațiile epice. Au mai ieșit de sub teascuri, cu numeroase croșete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu), editează în 1933 revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând românesc”, „Hyperion”, „Patria”, „Tribuna Ardealului”, „Societatea de mâine”, iar mai târziu la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Tribuna” ș.a., uneori semnând Saul Pelaghia, Gh. Scridon și Lukian Vlasiu. În 1921 își oficializase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
al bunilor patrioți - nu este decât o "monstruoasă inegalitate socială, o monstruoasă exploatare a omului de către om" (ibidem). Nu există decât două patrii pe lume: patria capitaliștilor, a burgheziei și a privilegiaților sorții, cei care se delectează într-un continuu banchet al vieții, și patria proletarilor, a exploataților și a dezmoșteniților (Hervé, 1910, p. 116). Clasa privilegiată are toate motivele din lume pentru a fi patrioți, ținând cont de faptul că pentru membrii ei Patria este o mamă grijulie. Pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]