KorAP: Find »[drukola/base=blocaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...172 >

4,285 matches

Corola-publishinghouse/Science/473_a_777

reproșează mereu faptele negative, copilul și-a pierdut încrederea în el, este traumatizat afectiv, asta l-a înrăit și s-au creat premisele apariției unor tulburări de comportament. 6. Examenul logopedic: Bâlbâiala clono-tonică pe fond de tahilalie, cu spasme și blocaje în cursul vorbirii expresive și spontane. Vocabularul este sărac, cu stereotipii verbale și dificultăți în reținerea și evocarea cuvintelor. Se observă și o serie de dificultăți în funcțiile superioare ale limbajului, deficitare fiind abstractizările și generalizările. Propozițiile sunt simple, sintezele

LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281

așa numiții factori nonintelectuali ai creativității se lasă mai greu influențați, dar odată achizițiile educative dobândite, acestea sunt durabile. * Rolul profesorului este definitoriu în crearea unui climat favorabil pentru actualizarea potențialului creativ al fiecărui elev motivația creatoare, atitudinile creative, eliminarea blocajelor în activitatea intelectuală creativă. În cadrul antrenamentului creativ s-a constatat, că prin instituirea în clasă a unei atmosfere libere de tensiune, frică de pedeapsă sau admonestare, de colaborare și conlucrare în spirit de echipă, chiar și elevii predispuși la pasivitate

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
de psihologi cu revelația pură sau chiar cu un proces patologic. Psihologia a adus însă ample lămuriri în tematică a creației: natura psihologică a procesului de creație, modelele personalității creatoare, tehnicile de activare a gândirii creative, produsele creative, evaluarea creativității, blocajele și barierele în creativitate, motivația creatoare, predarea și învățarea creativă, etc. În decursul timpului au fost formulate sute de definiții ale creativității, fiecare autor încercând să surprindă acele elemente pe care le-a considerat esențiale, concentrându-se fie asupra rezultatelor

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
personalității creative și capacitățile care țin de gândirea creativă (prezentate în următoarele capitole): stilul cognitiv și de învățare; competențe; motivație; ereditate; trăsături de personalitate ; bagaj informațional și experiență ; valori și deprinderi care țin de munca în echipă; deprinderi, bariere și blocaje; deschiderea și atitudinea față de CPS; altele. b) Cadrul situațional include: percepția individului față de climatul psihologic ; percepția individului față de valorile și normele culturale; cultura organizațională; stilurile și comportamentele predominante de leadership; sistemele și structurile de recompensă; resursele și sprijinul din partea conducerii

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
în structurarea caracteristicilor de personalitate. Această reciprocitate genereză dinamica specifică fenomenului creator, astfel că, funcție de natura activității (creatoare noncreatoare) în carea este implicată preponderent persoana, factorii psihologici au efecte stimulative sau dimpotrivă, de frânare asupra performanțelor creative. B. Factori inhibitori / blocaje ale creativității Psihologii înțeleg prin creativitate dispoziția inventivă sau capacitatea de înnoire existentă în stare potențială la orice individ uman și la toate varstele. Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat încă de

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție, tradiție) sau conformismul social are ca efect dispariția oricărei urme de originalitate, fiind capcana în care eșuează creativitatea multor indivizi. Aceste blocaje sau factori inhibitori ai creativității, fie de natură internă, fie externă (internalizați însă), prezintă un caracter relativ având în vedere două considerații. În primul rând se constituie ca blocaje, lipsa, absența unor calități care condiționează performanța creativă (lipsa unei imaginații

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
de originalitate, fiind capcana în care eșuează creativitatea multor indivizi. Aceste blocaje sau factori inhibitori ai creativității, fie de natură internă, fie externă (internalizați însă), prezintă un caracter relativ având în vedere două considerații. În primul rând se constituie ca blocaje, lipsa, absența unor calități care condiționează performanța creativă (lipsa unei imaginații constructive, a sensibilității la probleme, a unor aptitudini speciale sau chiar numai a voinței, obstrucționează creativitatea prin lipsă), sau prezența opusului acestuia (nonconformist conformist). În al doilea rând multe

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
lipsa, absența unor calități care condiționează performanța creativă (lipsa unei imaginații constructive, a sensibilității la probleme, a unor aptitudini speciale sau chiar numai a voinței, obstrucționează creativitatea prin lipsă), sau prezența opusului acestuia (nonconformist conformist). În al doilea rând multe blocaje sunt contextuale, fiind active sau inofensive în funcție de tipul sarcinii și de personalitatea inventatorului. Astfel, motivația extrinsecă este ineficientă sau chiar paralizantă la sarcinile pe termen scurt, dar menține efortul într-o activitate de durată. Stilul autoritar de conducere este eficient

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
Astfel, motivația extrinsecă este ineficientă sau chiar paralizantă la sarcinile pe termen scurt, dar menține efortul într-o activitate de durată. Stilul autoritar de conducere este eficient pe termen scurt, în timp ce cel democratic pe termen lung. O clasificare cuprinzătoare a blocajelor subiective, de personalitate o face J. Adams, 1992 (Ana Stoica Constantin, 2004, p.155). El identifică patru categorii ale blocajelor conceptuale: perceptuale, emoționale, intelectuale și expresive, la care adaugă o a cincea categorie, cea a blocajelor culturale și environmentale, care

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
durată. Stilul autoritar de conducere este eficient pe termen scurt, în timp ce cel democratic pe termen lung. O clasificare cuprinzătoare a blocajelor subiective, de personalitate o face J. Adams, 1992 (Ana Stoica Constantin, 2004, p.155). El identifică patru categorii ale blocajelor conceptuale: perceptuale, emoționale, intelectuale și expresive, la care adaugă o a cincea categorie, cea a blocajelor culturale și environmentale, care prin internalizare, operează cu statut de blocaje subiective. Astfel, autorul precizează șase grupe de blocaje perceptuale: Stereotipizarea; Dificultatea de a

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
O clasificare cuprinzătoare a blocajelor subiective, de personalitate o face J. Adams, 1992 (Ana Stoica Constantin, 2004, p.155). El identifică patru categorii ale blocajelor conceptuale: perceptuale, emoționale, intelectuale și expresive, la care adaugă o a cincea categorie, cea a blocajelor culturale și environmentale, care prin internalizare, operează cu statut de blocaje subiective. Astfel, autorul precizează șase grupe de blocaje perceptuale: Stereotipizarea; Dificultatea de a izola problema în context; Tendința de a îngusta prea mult aria problemei, legată de percepția existenței

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
Adams, 1992 (Ana Stoica Constantin, 2004, p.155). El identifică patru categorii ale blocajelor conceptuale: perceptuale, emoționale, intelectuale și expresive, la care adaugă o a cincea categorie, cea a blocajelor culturale și environmentale, care prin internalizare, operează cu statut de blocaje subiective. Astfel, autorul precizează șase grupe de blocaje perceptuale: Stereotipizarea; Dificultatea de a izola problema în context; Tendința de a îngusta prea mult aria problemei, legată de percepția existenței unor restricții numeroase; Incapacitatea de a vedea problema din mai multe

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
El identifică patru categorii ale blocajelor conceptuale: perceptuale, emoționale, intelectuale și expresive, la care adaugă o a cincea categorie, cea a blocajelor culturale și environmentale, care prin internalizare, operează cu statut de blocaje subiective. Astfel, autorul precizează șase grupe de blocaje perceptuale: Stereotipizarea; Dificultatea de a izola problema în context; Tendința de a îngusta prea mult aria problemei, legată de percepția existenței unor restricții numeroase; Incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
de a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de ansamblu a unor stimuli familiari, fară capacitatea reală de actualizare facilă, detaliată; Eșecul în utilizarea inputurilor senzoriale, înțeles ca incapacitatea de a folosi imaginația senzorială. Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a incuba, de a se relaxa gândind la problemă; Imposibilitatea de a distinge între realitate și fantezie

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a incuba, de a se relaxa gândind la problemă; Imposibilitatea de a distinge între realitate și fantezie, de a-și controla imaginația. Blocajele intelectuale și expresive sunt considerate ca strâns asociate, deci trebuiesc tratate împreună. Blocajele intelectuale duc la alegerea ineficientă a tacticilor cognitive sau la stocarea neproductivă a informațiilor. Blocajele expresive inhibă capacitatea de a comunica ideile, catre alții și către sine

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a incuba, de a se relaxa gândind la problemă; Imposibilitatea de a distinge între realitate și fantezie, de a-și controla imaginația. Blocajele intelectuale și expresive sunt considerate ca strâns asociate, deci trebuiesc tratate împreună. Blocajele intelectuale duc la alegerea ineficientă a tacticilor cognitive sau la stocarea neproductivă a informațiilor. Blocajele expresive inhibă capacitatea de a comunica ideile, catre alții și către sine. Aceste blocaje sunt: Rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat; Utilizarea inflexibilă sau

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
de a distinge între realitate și fantezie, de a-și controla imaginația. Blocajele intelectuale și expresive sunt considerate ca strâns asociate, deci trebuiesc tratate împreună. Blocajele intelectuale duc la alegerea ineficientă a tacticilor cognitive sau la stocarea neproductivă a informațiilor. Blocajele expresive inhibă capacitatea de a comunica ideile, catre alții și către sine. Aceste blocaje sunt: Rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat; Utilizarea inflexibilă sau neadecvată a strategiilor de rezolvare a problemelor Informația absentă, insuficientă sau eronată; Abilități de limbaj

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
și expresive sunt considerate ca strâns asociate, deci trebuiesc tratate împreună. Blocajele intelectuale duc la alegerea ineficientă a tacticilor cognitive sau la stocarea neproductivă a informațiilor. Blocajele expresive inhibă capacitatea de a comunica ideile, catre alții și către sine. Aceste blocaje sunt: Rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat; Utilizarea inflexibilă sau neadecvată a strategiilor de rezolvare a problemelor Informația absentă, insuficientă sau eronată; Abilități de limbaj neadecvate exprimării și înregistrarii ideilor. Blocajele culturale reprezintă categoria atitudinilor, credințelor, cutumelor provocate de

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
comunica ideile, catre alții și către sine. Aceste blocaje sunt: Rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat; Utilizarea inflexibilă sau neadecvată a strategiilor de rezolvare a problemelor Informația absentă, insuficientă sau eronată; Abilități de limbaj neadecvate exprimării și înregistrarii ideilor. Blocajele culturale reprezintă categoria atitudinilor, credințelor, cutumelor provocate de mediul social și fizic imediat înconjurător și care acționează prin supunerea individului la acest set de modele culturale, ajungându-se în final la internalizarea lor. Ele sunt: Tabu-urile, ca interdicții ale

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
iar visarea este un simptom al persoanei leneșe; Rezolvarea problemelor este o activitate serioasă, unde umorul nu are ce căuta; Rațiunea, logica, cifrele, utilitatea, caracterul practic sunt „bune”, în timp ce semtimentul, intuiția, evaluările calitative, plăcerea sunt „rele”; Tradiția este preferabilă schimbării. Blocajele ambientale menționate sunt: Lipsa cooperării și încrederii între colegi; Șeful autocratic care prețuiește doar propriile idei și nu le recompensează pe a celorlalți; Factori care ne distrag atenția de la activitate (reali sunetul telefonului sau potențiali gândul ca aștepți pe cineva

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
și organizatoric pentru realizarea ideilor; Acceptarea sau încorporarea criticii. Printre cele mai eficiente metode de potențare a capitalului individual aptitudinal în general, și creativ în special, s-a demonstrat a fi descoperirea și diminuarea sau chiar înlăturarea factorilor frenatori, a blocajelor creativității. Amintim o serie de factori care blochează manifestările creative ale elevilor în procesul instructiv educativ: (Stoica, 1983, p. 53 59) Conformismul, ca presiune venită dinspre exterior pentru supunerea la normele acceptate și pe de altă parte ca tendință acționând

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
elevii mai slabi se blochează datorită convingerii că nu se vor încadra în timp sau nu vor fi la înălțimea concurenților, fie că însuși elevul dotat poate pierde din vedere la un moment dat scopul esențial, în detrimentul calității. La aceste blocaje devenite subiective se mai adaugă uneori tendința cadrului didactic de a pune accent pe armonia grupului mai mult decât pe progresul celui care învață individual. Pentru rezolvări creative ale sarcinilor este nevoie de o anumită încordare a relațiilor intra-grupale

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
autocenzurării și a reprimării ideilor chiar înainte de a prinde contur. O concluzie firească constă în slăbirea controlului și vigilenței factorului rațional, pentru renunțarea la evaluare și în acceptarea unui număr cât mai mare de idei ce par stranii la început. Blocajele frecvente la elevii din învățământul primar își au principala sursă de alimentație în atitudinea cadrului didactic, dar și în sistemul curent de control și de asemenea în caracterul autoritar al învățământului, deoarece acesta orientează elevii să învețe ceea ce alții au

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
Corola-publishinghouse/Science/342_a_756

cu consecvență a discuțiilor spre obiectivul urmărit. Întrebările vor fi puse individual, nu mai multe întrebări deodată, cu scopul de a se lăsa timp pentru primirea răspunsului la întrebare. Astfel, se vor elimina răspunsurile incomplete și nu se vor produce blocaje. Interviul se realizează într-un interval de timp planificat care trebuie respectat. Planul de interviu formează scheletul interviului și conține întrebări pertinente, structurate logic pentru a se obține răspunsuri revelatorii asupra obiectivului propus. Flexibilitatea și spontaneitatea în formularea întrebărilor și

AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
Corola-publishinghouse/Science/338_a_598

un anumit grad de auto servire și de unele deprinderi igienice. Deci imaturitatea școlară se circumscrie ca un sindrom extrem de varia t, poliform și adesea difuz conturat. Inteligența acestor copii, de cele mai multe ori nu este afectată la origini deși prezintă blocaje mai ales pe latura afectivă. Aceasta se răsfrânge negativ asupra adaptării la condițiile activității școlare și ale integrării În colectivul clasei. Din acest motiv această categorie de copii trebuie distinct diferențiată de cei cu deficiențe mintale, cu inteligență școlară de

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]