2,653 matches
-
un istoric, ca și pentru un membru al publicului, bănuiesc, cele două tipuri de familie la urma urmei, nu sunt urmărite la fel de surse. Și aici probabil că putem vorbi de o stratificare socială, știm mai multe, de pildă, despre familiile boierești și despre aceste familii sociale boierești decât știm, de exemplu, despre familiile nucleare ale țăranilor, să zicem din secolul al XVIII-lea, din Valahia. Sursele ne spun lucruri cumva diferite, pentru că acești oameni au lăsat oarecum urme diferite în surse
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
membru al publicului, bănuiesc, cele două tipuri de familie la urma urmei, nu sunt urmărite la fel de surse. Și aici probabil că putem vorbi de o stratificare socială, știm mai multe, de pildă, despre familiile boierești și despre aceste familii sociale boierești decât știm, de exemplu, despre familiile nucleare ale țăranilor, să zicem din secolul al XVIII-lea, din Valahia. Sursele ne spun lucruri cumva diferite, pentru că acești oameni au lăsat oarecum urme diferite în surse. Constanța Ghițulescu: Nu neapărat. Dacă luăm
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
știți că nu avem registre parohiale pe secolul al XVIII-lea, nici măcar pe secolul al XVII-lea, dar avem registre pentru divorț -, atunci vom regăsi, eu am regăsit mai degrabă familia meșteșugarilor și mahalagiilor, familia țăranilor și mai puțin familiile boierești, care, până la 1800, nu prea divorțau. După 1800 și cu influența franceză și cu modernizarea, se smintesc și ei. Dar atunci regăsesc mai degrabă țăranii, meșteșugarii și mahalagiii decât boierii. Este adevărat că, pentru boieri, sursele sunt mult mai complete
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
al XVIII-lea, unde familia Cantacuzino, pentru secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, este descrisă nu numai cu părinți, copii, căsătorii, ci și cu evenimentele prin care au trecut, și atunci sursa este destul de bogată. Mihai-Răzvan Ungureanu: Familiile boierești sunt mai repede epicizate decât familiile obișnuite. Ele se regăsesc în sursele de inventariere ale momentelor esențiale din viață, că e vorba de mitrice, de condici de căsătorie sau de divorț - în fine, acestea sunt surprinse în principal -, dar anecdotica
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să plece să muncească și să-și agonisească o zestre, decât foarte rar, și asta în mediul urban. Se va întâmpla, va începe să se întâmple acest lucru. Numai că, de cele mai multe ori, vor fi seduse de către ceilalți din curtea boierească sau de către stăpâni, iar lucrurile vor derapa un pic. Cătălin Avramescu: Aș vrea să găsim o clipă și să lămurim această chestiune a seducției, care este absolut minunată, dar rămânând puțin în zona aceasta a zestrei, zestre versus romantism. Când
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Mircea Mihăieș N-am fost niciodată cu Alexandru Paleologu în raport de ,conu Alecu" și nici nu mă dădeam în vânt după ifosele boierești care, ce-i drept, mai degrabă îi erau puse în cârcă decât le promova el însuși. Nici teribilismele de care făcea caz nu-mi iscau ropote de aplauze și n-aveam nici un fel de admirație pentru felul în care, mai
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
Într-un mod mai drastic ca până atunci, dueliștii români intră în conflict cu legea și cu autoritățile. Pe la 1870, spre sfârșitul vieții, I. Heliade-Rădulescu participă la un duel cu Iancu Isvoranu, ofițer de Cavalerie, descendent al unei vechi familii boierești din Oltenia. Atât dueliștii, cât și martorii lor, sunt dați în judecată pentru ,delictul de duel", dar Tribunalul de Ilfov îi achită în 1872. În 1874, în Franța, la Fontainebleau, un Ghica și un Suțu se bat în duel cu
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
care ambii protagoniști au fost mari demnitari în sfera justiției: procuror la Curtea de Apel (1851), în cazul lui Ștefan Bellu, și ministru al Justiției (1891), în cazul lui Nicolae Blaremberg.10 În 1888, Mihail Balș, descendent al cunoscutei familii boierești, l-a provocat la duel pe fostul prefect Ernest Vârnav. Balș era vicepreședinte al Camerei Deputaților și redactor la ziarul Partidului Conservator ,Epoca". La o soirée în casa doamnei Zoe Sturdza, Vârnav și-a permis să-l contrazică ,cu insolență
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
termină apoteotic cu ,pupat toți piața endependenți". În epoca de care mă ocup acum, a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au avut loc mai multe dueluri mai deosebite, în care au fost implicați descendenți ai unor importante familii boierești din România: Racoviță, Filipescu, Lahovari, Văcărescu, Isvoreanu, Bibescu etc. Unele dueluri s-au încheiat tragic, cu moartea unuia dintre protagoniști. Luîndu-le în considerație și pe acestea, concluziile mele privind practica duelului la români (așa cum le-am consemnat în studiul anterior
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
dușmanilor noștri".13 Dar cine a fost acest ,escroc și aventurier român" (cum îl descrie Engels) care a curmat viața și cariera politică a părintelui socialismului german? Nu se cunosc prea multe lucruri despre el. Era un vlăstar al familiei boierești Racoviță-Cehan, ai cărei membri au fost domnitori și înalți dregători în }ările Române în secolele XVIII-XIX. Iancu era probabil unul dintre mulții fii ai beizadelei Mihalache Racoviță (însurat cu o Suțuleasă), mare dragoman al Porții Otomane și, în 1815, mare
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Bălcești pe Topolog, 1979. 4 I. Negruzzi, Jurnal, trad. Horst Fassel, Ed. Dacia, 1980, pp. 38, 55, 82, 93, 134, 268. 5 I. Negruzzi, Amintiri din ,Junimea", Ediție C. Simonescu, Ed. Minerva, 1970, p. 32. 6 Mihai Dim. Sturdza, Familiile boierești din Moldova și }ara Românească, Ed. Simetria, 2004, vol. I, p. 290. 7 Idem, pp. 316-7 și 295-6. 8 C. Negruzzi, Opere, vol. 3, Ediție L. Leonte, Ed. Minerva, 1986, pp. 319, 528. 9 Duelul Filipescu-Lahovary, înaintea Curței de Apel
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
George demontează cu ajutorul unor probe de bun-simț, lesne de verificat, cîteva dintre tezele de rezistență ale viziunii marxiste asupra istoriei. Astfel, el constată că, în mod paradoxal, revoluția de la 1848 a avut în primele sale rînduri reprezentanți ai unor familii boierești, fapt ce infirmă teza marxistă potrivit căreia boierimea era clasa retrogradă, în numele eliminării căreia de către burghezie a fost necesară acțiunea revoluționară. Realitatea românească a fost în multe privințe diferită de cea din țările din apusul Europei (luate de Marx drept
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
logodnei lor în pulover. Lux și voluptate. Balcoanele ateie vibrează de colinde îngerești. Diliul cu tricorn, cu opinci și cu desaga slinoasa rămîne stana și se-nchină. Dincolo, la distanță de străzi, în lumina chioara, sediul P.N.T.C.D. În scăpătata casă boiereasca. Afișierul spart, în uitare. Spun și fleacurile astea ceva, nu? Îl văd la standul cu pantofi. Să-și cumpere pantofi? El și pantofi noi? Aberație! Mă apropii și-l provoc blînd: tu și pantofi noi? Mi se uită-n ochi
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
în câmp verde, se află un plug de aur, orientat spre stânga. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vulturul semnifică blazonul familiei Cantacuzino, care a clădit în zonă un conac boieresc și 3 biserici, în satele Erbiceni, Bârlești și Totoiești. Spicele de grâu simbolizează bogăția pământului. Câmpul verde reprezintă prezența pășunilor în cadrul acestei așezări, de unde și denumirea de Erbiceni. Plugul arată ocupația tradițională a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 514 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Bârnova, Erbiceni, Şipote şi Vlădeni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188254_a_189583]
-
inferior din stânga heraldică), ce se sprijină pe o potcoavă, ambele de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crucea și potcoava reprezintă blazonul marelui vornic Ioan Moțoc, care avea curtea boierească la Iacobeni, sat component al comunei Vlădeni. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. --------
HOTĂRÂRE nr. 514 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Bârnova, Erbiceni, Şipote şi Vlădeni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188254_a_189583]
-
de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Palul de aur îl semnifică pe călugărul Mitrofan, iar cele trei cruci fac referire la bisericile din regiune. Cei șase ciorchini de struguri amintesc de șase familii boierești care au avut terenuri în zonă, precum și de ocupația de bază a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale
HOTĂRÂRE nr. 621 din 11 iunie 2008 privind aprobarea stemelor comunelor Costeşti, Lăpuşata, Mitrofani şi Nicolae Bălcescu, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200155_a_201484]
-
Câmpul lui Miloș, L = 482 m 10. Strada Arțarului, L = 300 m 11. Strada Cucului, L = 304 m 12. Strada Bâlciul Robit, L = 374 m 13. Strada Fagului, L = 210 m 14. Strada Frunzei, L = 627 m 15. Strada Grădina Boierească, L = 632 m 16. Strada Gurguiești, L = 1100 m 17. Strada Izvorului, L = 354 m 18. Strada Macului, L = 1328 m 19. Strada Morii, L = 546 m 20. Strada Bisericii, L = 212 m 21. Strada Narciselor, L = 108 m 22
HOTĂR��RE nr. 1.554 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
a) la secțiunea I "Bunuri imobile" la poziția nr. 1, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Străzi", coloana 4 se modifică și va avea următorul cuprins: ... "Satul Mlecănești 1. Aleea I Negustorilor, L=100 m 2. Str. Boiereștilor, L=520 m 3. Str. Ibu, L=260 m 4. Str. Bisericii, L=276 m 5. Aleea I Bisericii, L=50 m Satul Mischii 6. Str. Podului, L=558 m 7. Str. Conacului, L=450 m 8. Str. Islaz, L
HOTĂRÂRE nr. 189 din 25 februarie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210020_a_211349]
-
637 ml, Str. Bisericii - 730 ml, Str. Podgorenilor - 220 ml, Str. Croitorilor - 270 ml, Str. Turcului - 240 ml, Str. Lacului - 140 ml, Str. Mică - 310 ml, Str. Mare - 990 ml, Str. Cimitirului - 2.210 ml, Str. Viitorului - 275 ml, Str. Boierească - 310 ml, strada Gruianca - 2.350 ml, Str. Dreaptă - 180 ml, Str. Înclinată - 350 ml, Intrarea Zorilor - 100 ml, Str. Trandafirului - 530 ml, Str. Lungă - 720 ml), trotuare - 250 ml, zona de protecție - 62.875 mp", iar coloana 5 va
HOTĂRÂRE nr. 985 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236222_a_237551]
-
Câmpul lui Miloș, L = 482 m 10. Strada Arțarului, L = 300 m 11. Strada Cucului, L = 304 m 12. Strada Bâlciul Robit, L = 374 m 13. Strada Fagului, L = 210 m 14. Strada Frunzei, L = 627 m 15. Strada Grădina Boierească, L = 632 m 16. Strada Gurguiești, L = 1100 m 17. Strada Izvorului, L = 354 m 18. Strada Macului, L = 1328 m 19. Strada Morii, L = 546 m 20. Strada Bisericii, L = 212 m 21. Strada Narciselor, L = 108 m 22
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
piciorului ține sub el un steag de luptă cu hampa și flamura de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Stema comunei simbolizează blazonul familiei Neculce, care a deținut curți boierești și biserică în satul de reședință. Leul odihnindu-se reprezintă mormântul cronicarului Ion Neculce, aflat lângă biserica de lemn din cimitirul satului cu același nume. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 218 din 26 martie 2014 privind aprobarea stemei comunei Ion Neculce, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260465_a_261794]
-
broșează un lambel de aur al cărui braț mijlociu este prelungit și se termină în formă de cruce. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Lambelul cu cruce evocă blazonul familiei boierești Ureche. Lambelul prin forma sa amintește și de podul de piatră de la Zlodica (slv. "zlot" = aur), atribuit lui Ștefan cel Mare. Talpa de azur simbolizează apa peste care a fost construit acest pod. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică
HOTĂRÂRE nr. 820 din 25 octombrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Cepleniţa şi Tătăruşi, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255921_a_257250]
-
j)8. Ansamblul de vestigii Municipiul Iași Iași medievale din vatra orașului j)9. Fundațiile bisericii Comuna Giulești, satul Giulești Maramureș cneziale a lui Dragoș Vodă j)10. Cetatea Nouă a Romanului Comuna Sagna, satul Gâdinți Neamț j)11. Curte boierească cu Comuna Grumăzești, satul Netezi Neamț biserică și necropolă (în punctul "Brătuleț") j)12. Cetate (în punctul Comuna Cerașu, satul Slon Prahova "La Ciugă") j)13. Cetatea de la Tabla Comuna Cerașu, satul Slon Prahova Buții j)14. Cetatea Șcheia Municipiul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
12. Cetate (în punctul Comuna Cerașu, satul Slon Prahova "La Ciugă") j)13. Cetatea de la Tabla Comuna Cerașu, satul Slon Prahova Buții j)14. Cetatea Șcheia Municipiul Suceava Suceava j)15. Ruinele bisericii și Comuna Volovăț, satul Volovăț Suceava curții boierești (în punctul "Siliște") k) Rezervații arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate - așezări și necropole ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k)1. Fortificație și așezare Comuna Cetățeni, satul Cetățeni Argeș geto-dacică; fortificație medievală, așezare și vestigii provenind
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
pe drumul comunal DC 124, sat Dumbrăvești │Comuna Tomșani │ 2189 Refacere podeț peste pârâul Bistrița, pct. Epure, sat Foleștii de Jos Refacere pod peste pârâul Valea Neagoții, pct. Șodolescu, sat Bogdănești Refacere punți pietonale în punctele: Apă Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]