3,671 matches
-
pct. 1 al art. unic din DECIZIA nr. 174/EN din 13 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 19 mai 2003. x) acces total la bucla locală - utilizarea exclusiva de către un beneficiar a circuitului fizic care formează bucla locală sau subbucla locală, conform solicitării, echiparea și configurarea legăturii de acces realizându-se de către beneficiar; ... ---------- Lit. x) a art. 2 din regulament a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din DECIZIA nr. 174/EN din 13 mai
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
beneficiar; ... ---------- Lit. x) a art. 2 din regulament a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din DECIZIA nr. 174/EN din 13 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 19 mai 2003. y) acces partajat la bucla locală - utilizarea de către unul sau mai mulți beneficiari a capacității disponibile a circuitului fizic care formează bucla locală sau subbucla locală, conform solicitării, fără a fi perturbat serviciul oferit inițial de către furnizorul acestei forme de acces; ... ---------- Lit. y) a art.
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
din DECIZIA nr. 174/EN din 13 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 19 mai 2003. y) acces partajat la bucla locală - utilizarea de către unul sau mai mulți beneficiari a capacității disponibile a circuitului fizic care formează bucla locală sau subbucla locală, conform solicitării, fără a fi perturbat serviciul oferit inițial de către furnizorul acestei forme de acces; ... ---------- Lit. y) a art. 2 din regulament a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din DECIZIA nr. 174/EN
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
Lit. y) a art. 2 din regulament a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din DECIZIA nr. 174/EN din 13 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 19 mai 2003. z) acces de tip la bucla locală - utilizarea de către unul sau mai mulți beneficiari a capacității disponibile a circuitului fizic care formează bucla locală sau subbucla locală, conform solicitării, prin exploatarea unei legături de acces echipate și configurate de către furnizorul acestei forme de acces. ... ---------- Lit. z
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
DECIZIA nr. 174/EN din 13 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 19 mai 2003. z) acces de tip la bucla locală - utilizarea de către unul sau mai mulți beneficiari a capacității disponibile a circuitului fizic care formează bucla locală sau subbucla locală, conform solicitării, prin exploatarea unei legături de acces echipate și configurate de către furnizorul acestei forme de acces. ... ---------- Lit. z) a art. 2 din regulament a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din DECIZIA nr.
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
la infrastructura asociata, precum și interconectarea acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 527/2002 . b) Piața geografică relevanta ... Piața națională determinata de teritoriul României. 6. a) Piața relevanta a produsului Piața furnizării accesului necondiționat, total sau partajat, la bucla locală constituită dintr-o pereche de fire metalice torsadate, în scopul furnizării de servicii de comunicații electronice în banda larga și de servicii de telefonie destinate publicului la puncte fixe Piața identificată este o piața de gros, supusă prevederilor Ordonanței
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
a fost introdus de pct. 2 al art. unic din DECIZIA nr. 174/EN din 13 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 19 mai 2003. 7. a) Piața relevanta a produsului Piața furnizării accesului de tip la bucla locală constituită dintr-o pereche de fire metalice torsadate, fibra optica sau cablu coaxial și la bucla locală radio, în scopul furnizării de servicii de comunicații electronice în banda larga Piața identificată este o piața de gros, supusă prevederilor Ordonanței
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 19 mai 2003. 7. a) Piața relevanta a produsului Piața furnizării accesului de tip la bucla locală constituită dintr-o pereche de fire metalice torsadate, fibra optica sau cablu coaxial și la bucla locală radio, în scopul furnizării de servicii de comunicații electronice în banda larga Piața identificată este o piața de gros, supusă prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la rețelele publice de comunicații electronice și la infrastructura asociata, precum și
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
ORIGINARE DIN ROMÂNIA Nr. Anexă 2 LIMITELE CANTITATIVE ÎN TRAFIC DE PERFECȚIONARE PASIVĂ (LOHN ECONOMIC) LA IMPORTUL DE PRODUSE TEXTILE DIN ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Nr. Anexă 3 COMPONENTĂ CATEGORIILOR TEXTILE 2. Țesături din bumbac, altele decât țesături tip tifon, bucle, tip sintetice și artificiale. 2a. Altele decât crude sau albite. 3. Țesături din fire sintetice discontinue, altele decât pasmanterie, velururi, plusuri, țesături bucle (inclusiv țesături bucle sau tip prosop) și țesături tip lenjerie. 4. Cămăși, cămășuțe, maieuri (altele decât din
ORDIN nr. 86 din 19 decembrie 1996 privind comerţul cu produse textile şi articole de îmbrăcăminte, între Comunitatea Economică Europeană şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114525_a_115854]
-
UNIUNEA EUROPEANĂ Nr. Anexă 3 COMPONENTĂ CATEGORIILOR TEXTILE 2. Țesături din bumbac, altele decât țesături tip tifon, bucle, tip sintetice și artificiale. 2a. Altele decât crude sau albite. 3. Țesături din fire sintetice discontinue, altele decât pasmanterie, velururi, plusuri, țesături bucle (inclusiv țesături bucle sau tip prosop) și țesături tip lenjerie. 4. Cămăși, cămășuțe, maieuri (altele decât din lână sau din paruri fine, maieuri de corp și articole similare, tricotate). 5. Jersee, pulovere cu sau fără mânecă, set pulovere, jachete și
ORDIN nr. 86 din 19 decembrie 1996 privind comerţul cu produse textile şi articole de îmbrăcăminte, între Comunitatea Economică Europeană şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114525_a_115854]
-
Anexă 3 COMPONENTĂ CATEGORIILOR TEXTILE 2. Țesături din bumbac, altele decât țesături tip tifon, bucle, tip sintetice și artificiale. 2a. Altele decât crude sau albite. 3. Țesături din fire sintetice discontinue, altele decât pasmanterie, velururi, plusuri, țesături bucle (inclusiv țesături bucle sau tip prosop) și țesături tip lenjerie. 4. Cămăși, cămășuțe, maieuri (altele decât din lână sau din paruri fine, maieuri de corp și articole similare, tricotate). 5. Jersee, pulovere cu sau fără mânecă, set pulovere, jachete și veste (altele decât
ORDIN nr. 86 din 19 decembrie 1996 privind comerţul cu produse textile şi articole de îmbrăcăminte, între Comunitatea Economică Europeană şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114525_a_115854]
-
sonoră. Este cea mai apropiată de necesitatea obiectivizării lecției. Se recomandă ca după fiecare execuție (unde este posibil) să se noteze impresiile profesorului și ale elevului pentru a fi comparate cu ceea ce s-a înregistrat evitându-se orice confuzie; * filmul - buclă, aparat de filmat, film reversibil, proiector de film, cu viteze reglabile, ecran. O singură acțiune înregistrată pe o bucată lungă de 40 cm (2-3 mm); filmul se decupează și se lipește la capete; * retroproiecție, retroproiector, folie transparentă, ecran, epidiascop, computer
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
pe drumuri cu mai multe benzi (și binînteles în locuri în care este permisă), încadrarea mașinii se face la axul drumului, loc din care se începe manevrarea și se ajunge pe banda I (lângă bordură sau acostament). Nu este permisă “bucla” spre dreapta - aceasta este o excepție acordată camioanelor. Rezultă limpede că reclamă o lățime impresionantă a drumului. Pașii necesari realizării acestei întoarceri sunt: * semnalizare stânga cu respectarea distanței de semnalizare; * încadrare la axul drumului; * asigurare față de vehiculele care circulă din
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
când pe alt colț, Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolți” (M. Eminescu, I, 76) $circumstanțial spațial$$ Cel mai frecvent, relația de coordonare alternativă implică doi termeni: „Și-și ducea mâna gracilă și nervoasă ca să-și aranjeze când buclele care nu-i cădeau de altfel, când rochia care nu i se părea niciodată decentă.” (C. Petrescu, Procust, 332), dar poate antrena și mai mulți termeni, grupați sau nu prin coordonare copulativă: „... Privirea-i acum melancolică și visătoare, acum vie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor impulsuri/evenimente externe într-un timp dat sau a duratei între două astfel de impulsuri succesive. Acest lucru se poate realiza cu circuite logice externe (porți, bistabile, numărătoare, dispozitive programabile de gen PAL, PLA, PLD, FPGAĂ, prin soft, cu ajutorul buclelor de întârziere (similar celor folosite în lucrarea anterioarăă sau cu module integrate în microcontroler de tip timer/counter dedicate acestui gen de aplicații. Datorită încetățenirii în vorbirea curentă a specialiștilor a termenului din limba engleză „timer” vom folosi în continuare
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
semnalele posibile la ieșirea CCR1 În modul de numărare up-down, registrul TAR este incrementat succesiv până la valoarea maximă înregistrată în TACCR 0, moment în care TAR începe să fie decrementat. La atingerea valorii zero reîncepe incrementarea iar procesul continuă în buclă. În figura alăturată se prezintă funcționarea acestui mod, împreună cu semnalele de la ieșirea CCR2, în funcție de modul de lucru ales. Acest mod permite generarea simplă, fără intervenția procesorului, a impulsurilor modulate în durată (PWMĂ și a semnalelor cu timp mort. Capitolul 4
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
revenirea în programul apelant. În locul acestor subrutine se recomandă utilizarea in line a codului respectiv, operațiune ce poate fi ușurată prin definirea acelui cod ca macro. Evident consumul de memorie de program crește, dar scade numărul de cicli CPU. 8. Buclele scurte efectuate de un număr redus de ori trebuie evitate, întrucât controlul buclei reprezintă un procent important din timpul total de prelucrare. În locul buclelor scurte se poate utiliza o secvență liniară de cod, obținută prin repetarea secvenței din interiorul buclei
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
codului respectiv, operațiune ce poate fi ușurată prin definirea acelui cod ca macro. Evident consumul de memorie de program crește, dar scade numărul de cicli CPU. 8. Buclele scurte efectuate de un număr redus de ori trebuie evitate, întrucât controlul buclei reprezintă un procent important din timpul total de prelucrare. În locul buclelor scurte se poate utiliza o secvență liniară de cod, obținută prin repetarea secvenței din interiorul buclei - desfacerea buclei. 9. Pentru porțiuni de cod prea lente se recomandă folosirea registrelor
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
ca macro. Evident consumul de memorie de program crește, dar scade numărul de cicli CPU. 8. Buclele scurte efectuate de un număr redus de ori trebuie evitate, întrucât controlul buclei reprezintă un procent important din timpul total de prelucrare. În locul buclelor scurte se poate utiliza o secvență liniară de cod, obținută prin repetarea secvenței din interiorul buclei - desfacerea buclei. 9. Pentru porțiuni de cod prea lente se recomandă folosirea registrelor R4..R15 pentru stocarea variabilelor întrucât instrucțiunile ce utilizează registrele sunt
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
Buclele scurte efectuate de un număr redus de ori trebuie evitate, întrucât controlul buclei reprezintă un procent important din timpul total de prelucrare. În locul buclelor scurte se poate utiliza o secvență liniară de cod, obținută prin repetarea secvenței din interiorul buclei - desfacerea buclei. 9. Pentru porțiuni de cod prea lente se recomandă folosirea registrelor R4..R15 pentru stocarea variabilelor întrucât instrucțiunile ce utilizează registrele sunt mai rapide decât cele ce lucrează cu locațiile de memorie și ocupă spațiu mai redus în
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
efectuate de un număr redus de ori trebuie evitate, întrucât controlul buclei reprezintă un procent important din timpul total de prelucrare. În locul buclelor scurte se poate utiliza o secvență liniară de cod, obținută prin repetarea secvenței din interiorul buclei - desfacerea buclei. 9. Pentru porțiuni de cod prea lente se recomandă folosirea registrelor R4..R15 pentru stocarea variabilelor întrucât instrucțiunile ce utilizează registrele sunt mai rapide decât cele ce lucrează cu locațiile de memorie și ocupă spațiu mai redus în memoria program
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
7.13 cazul a. Capitolul 7 Compatibilitatea electromagnetică a sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 178 Figura 7.13 Buclă în planul de masă cauzată de plasarea incorectă a găurilor de trecere Aceste decupaje pot contribui la apariția unor bucle de curent în planul de masă, dacă găurile de trecere sunt plasate defavorabil (cazul aă. Pentru evidențierea mai bună a decupajelor, în figurile din dreapta s-a păstrat vizibil câte un singur traseu. În cazul b decupajul există în continuare, dar
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
în planul de masă, dacă găurile de trecere sunt plasate defavorabil (cazul aă. Pentru evidențierea mai bună a decupajelor, în figurile din dreapta s-a păstrat vizibil câte un singur traseu. În cazul b decupajul există în continuare, dar nu creează buclă de curent în planul de masă. Soluția optimă este prezentată în cazul c și constă în decalarea pe două rânduri a găurilor de trecere pentru a evita apariția decupajului. Figura 7.14 ilustrează o altă problemă creată de plasarea greșită
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
masă. Soluția optimă este prezentată în cazul c și constă în decalarea pe două rânduri a găurilor de trecere pentru a evita apariția decupajului. Figura 7.14 ilustrează o altă problemă creată de plasarea greșită a găurilor de trecere - formarea buclelor de curent. Proiectantul trebuie să se asigure de dispunerea căii de întoarcere a curentului pe lângă sau pe sub traseul cu semnalul util. În figură, semnalul direct pornește de la componenta din dreapta sus, circulă spre stânga prin traseul de pe stratul TOP, apoi în
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
stratul intermediar inferior nu are legătură cu planul de masă de pe stratul intermediar inferior pe lângă gaura de trecere a semnalului util, ci prin gaura de trecere din stânga care interconectează cele două plane de masă. În acest fel se formează o buclă de curent delimitată de cele două găuri de trecere și planele de masă intermediare. O soluție pentru această problemă este plasarea unor găuri de trecere între planele de masă pe lângă gaura de trecere a semnalului, formând o structură similară unei
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]