2,036 matches
-
și s-a sfârșit fie în portul Constanța, fie în porturile italiene Triest, Genova și Ragusa. Cădere pe data de 16 aprilie 1920, a preluat de la colonelul ceh Eduard Kadlec prin hotărârea generalului Janin, comanda "Legiunii de Vânători Ardeleni și Bucovineni". Preluând întreaga răspundere a contingentului de voluntari români precum și a celorlalți prizonieri supuși români, a obținut de la Janin aprobarea înființării unei baze române la Vladivostok, precum și promisiunea formală a acestuia de urgentare a repatrierii. Subiectul repatrierii prizonierilor supuși români neînrolați
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
încă un timp pe lângă consulul francez, spre a lichida ultimele chestiuni. Cu această ocazie a luat sfârșit și activitatea "Comisiei Militare Române" de repatriere a "Legiunii" (aceasta fiind repatriată în integralitatea ei și fără pierderi umane). Alți prizonierii ardeleni și bucovineni din Siberia (până la un total de 4.746 persoane incluzându-i și pe cei înrolați voluntar în Legiune), au fost repatriați între anii 1920-1922 prin portul Vladivostok prin intermediul Misiunii Militare Române din Siberia. Înafară de navele maritime care au fost
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
frontul rusesc, apoi pe cel italian, revenind acasă cu trei decorații din șapte lupte la care a participat. „Făclier român neobosit, om de mare omenie și izvor de sfat și îndemn, cât și toiag de sprijin material pentru studențimea română bucovineană, adunată sub steagul Junimii”, cum l-a numit nepotul său, Nicolae Popescu, Arcadie Dugan-Opaiț convoacă, la 2 mai 1919, o adunare generală extraordinară, reluând astfel activitatea societății cu o activitate în special de factură cultural-națională. În 1922, se adoptă un
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
Arcadie Dugan - „om a cărui viață este un cult de românism” (Ilie Dugan-Opaiț - Glasul Bucovinei, 1936, p. 3) - și frații săi, Ilie și Valerian (alt mare român, folclorist de frunte și întemeietor din speze proprii al Arcășiilor din majoritatea satelor bucovinene - societăți culturale („pui” ai Junimii) de promovare în rândul populației sătești a spiritului românesc și a rezistenței în fața slavizării și a deznaționalizării) luptă activ și cu izbânzi la readucerea „acasă” a unui teritoriu „răptuit” din trupul țării - al acelei „țări
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
readucerea „acasă” a unui teritoriu „răptuit” din trupul țării - al acelei „țări” fără de care istoria României nu ar putea fi niciodată scrisă. Activitatea Junimii sub imperiul spiritual al profesorului Arcadie Dugan-Opaiț se axează în principal pe afirmarea identitar-națională a românilor bucovineni, prin cabinete de lectură, prin spectacole de teatru și operă, apărarea tricolorului și a valorilor naționale românești, prin susținerea presei naționale în Bucovina, prin răspândirea literaturii și a cunoștințelor de istorie națională în provincie, sprijinirea tinerilor. Cu ocazia sărbătoririi semicentenarului
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
întâlnim și alte motive:șarpele, grebla, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba gâștii, strugurele, cheptarul, ferestruica. În cultura populară actuală, ouăle împistritre sunt mai mult obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor care constituie mândria Paștelui bucovinean. Icoane pe ouă Profesoara Letiția Orșivschi a reușit să strângă într-o impresionantă colecție peste 3.000 de ouă lucrate în tehnici diferite, în coajă de ou, ceramică, lemn, porțelan, piatră, sticlă. Ele sunt etalate în 22 de vitrine, ouă
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
și uniuni ale românilor din comunitățile istorice și din jurul granițelor, printre care: Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți (Ucraina), Fundația Culturală de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuți (Ucraina), Uniunea Societăților Românești „pentru integritate Europeană” din Cernăuti (Ucraina), Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți, Asociația Național-Culturală a Românilor din Regiunea Odesa „Basarabia” (Ucraina), Comunitatea Românilor din Serbia, Congresul Românilor din Serbia, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, Asociația „Tinerii Moldovei” (R. Moldova), Asociația „Răsăritul Românesc” din Chișinău (R. Moldova
Radu Boroianu, propunerea UNITER, Asociației Timișoara Capitală Europeană 2021, UZPR și altor 8 uniuni de creație și asociații pentru funcția de președinte al ICR by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105647_a_106939]
-
Ilie, Laura Nicorescu, Anna Mirescu, Katarzyna Dondalska, Natalia Konik, Wictor Kociuban, Piotr Banasic, Alessandro Safina sau Corul Național de Cameră Madrigal. Constantin Grigore a primit numeroase premii și distincții - ca șef de promoție al UNMB a primit Premiul Fundației „Frații Bucovineni” (2006), Premiul I la Concursul de Interpretare Garabet Avachian, a fost semifinalist al Concursului de Dirijat Jeunesses Musicales București (ediția 2010) și a obținut diverse diplome acordate de Guvernul României pentru colaborarea și coordonarea a numeroase proiecte culturale. În prezent
Concert Orchestra de Cameră Radio, la Sala Radio. Dirijor, Constantin Adrian Grigore by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105943_a_107235]
-
românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului, funcționează de acum Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „București”, precum și două departamente - unul pentru Învățământ și Școli, iar altul pentru Cultură și Literatură, toate având același scop nobil al propășirii spirituale a românilor bucovineni, supuși multe decenii la rând deznaționalizării și înstrăinării. Încăperile sunt ornate cu numeroase obiecte de artă simbolice prin semnificația lor, multe donate din România sau Republica Moldova, cum ar fi busturile lui Burebista și Ștefan cel Mare, copii după Coloana Infinitului
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
fură limba. Fac doar precizarea că această constatare este valabilă pentru toate națiunile”. O declarație care semnifică o profesiune de credință și, deopotrivă, o invitație la susținerea, într-o formă sau alta, a bunei funcționări a Centrului Cultural al românilor bucovineni. Nu în ultimul rând trebuie să subliniem faptul că inaugurarea acestui centru ilustrează, totodată, o deschidere din partea autoritățile ucrainene față de aspirațiile comunității românești, un pas necesar spre normalitate și înțelegere pentru o bună conviețuire reciprocă.
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
și premier. După studii, acolo a petrecut alți ani, în calitate de diplomat, Duiliu Zamfirescu. Zeci de mii de români s-au aflat în anii primului război mondial în spațiul italic. Acolo s-a format o legiune română, compusă din ardeleni și bucovineni ce aveau drept țel înfăptuirea României Mari. În Italia interbelică s-au deschis două instituții academice ce au dobândit rapid un prestigiu european, respectiv Academia Română de la Roma și Casa Romena de la Veneția. Întemeietorii acestor așezaminte culturale de excepție au fost
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]