2,040 matches
-
Grigorovitza, Cernăuți, 1936; Cântece de țară, București, 1938; Icoane de dor, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Cântece din fluier, Cleveland, 1960; Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967; Poeme fără țară, îngr. Gabriel Stănescu, pref. Gheorghe Rădulescu, postfață Ovidiu Vuia, Norcross (SUA), 2000; Băiatul drumului, îngr. și pref. Ion Crețu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu, De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3; I.G. Dumitriu, Cărțile exilului, „Revista scriitorilor români”, 1966, 5; Nicolae Cârja, „În marea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate în volumele Învolburări (1933), Luminișuri (1936) și Diamante albe și negre (1938), se încadrează în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
1936) și Diamante albe și negre (1938), se încadrează în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934, 4243; George Drumur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934, 4243; George Drumur, „Breviar de poezie bucovineană contemporană”, GBV, 1934, 4263; Teofil Lianu, „Luminișuri”, „Voința școalei”, 1936, 12-13; Ion Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia în fața multor oaspeți români și străini, printre care se număra și Karl Lueger, primarul antisemit și antimaghiar al Vienei 175. S-au adunat la București și mulți români ardeleni și bucovineni. Ce se ascundea în spatele acestei fațade avea să devină limpede odată cu Răscoala țărănească din februarie 1907. Țăranii români continuau să sufere, în ciuda protestelor intelectualilor și ale românilor cinstiți. Dincolo de exploatarea economică, erau supuși unor umilințe zilnice. Iorga cunoștea îndeaproape aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui de Vară de la Vălenii de Munte. Înainte de 1907, Iorga își petrecuse multe veri în țări străine făcînd cercetări; lucrase atît în România "ocupată", cît și în Regat. După 1908, își petrecea verile la universitatea lui de vară. Cînd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i-a propus în 1904 să organizeze un curs de vară pentru studenții de dincolo 212, în vederea realizării unității naționale, Iorga nu a fost capabil să preia ideea. Prin 1908 atmosfera politică se schimbase și s-a stabilit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator pentru solidaritatea culturală a românilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc" pînă în 1916, atunci cînd Iorga a sosit la Iași (ca refugiat) n-a primit nici un sprijin din partea fostului său prieten 23. Atît Cuza cît și Ion Zelea Codreanu (care-și lepădase odăjdiile bisericești în schimbul unui costum popular bucovinean) s-au folosit de poziția care acorda prioritate unității naționale a lui Iorga ca să preia conducerea partidului (pe care Iorga îl dizolvase odată cu intrarea României în război). Iorga a considerat acest lucru drept o "uzurpare"24. Refuza în continuare numeroasele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sîrbii și aliații lor francezi împingeau neîncetat spre nord. Această înaintare victorioasă nu a rămas neobservată nici la Iași, nici la București. Pe la sfîrșitul lui octombrie, Imperiul austro-ungar s-a dezmembrat. Istoricul I. Nistor și I. Flondor, amîndoi naționaliști români bucovineni și prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cernăuți, contrabalansînd cîteva slabe inițiative ucrainene autonomiste. Au lansat o invitație armatei române, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu România. Iorga exclama într-un editorial: "Moldova lui Ștefan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de limbă și literatură română a gimnaziului din Cernăuți, unde va funcționa un timp și ca director. Împreună cu alți intelectuali, înființează societatea filarmonică „Armonia” (1881) și societatea culturală „Concordia” (1885), ambele având țelul de a consolida unitatea culturală a românilor bucovineni. În calitate de secretar al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, a redactat în 1881 și 1882 revista „Aurora română”, pe care o va relua, din proprie inițiativă, în 1884. Colaborează cu versuri, nuvele și articole la calendarele Societății (1878-1885
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
Militar Nr. 30 Vezi Comunicatul pe verso Copie Secret Am onoare a face cunoscut următoarele: Atât Marele Cartier General cât și Comandamentul Armatei 3-a au dat ordine precise arătând modul civilizat cum trebuie să se comporte armata față de populația bucovineană și basarabeană, desrobită. Din numeroasele informațiuni primite însă la acest Comandament rezultă că o parte din trupele intrate pe teritoriul Basarabiei ca eliberatori, comit însă abateri grave, dând astfel impresia că se găsește pe un teritoriu dușman, ocupat. Biroul Statistic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]