2,408 matches
-
TRECERE Pregătirea pentru examenele din februarie de la „Ștefan Gheorghiu” anul acela a fost planificată de pe douăzeci până pe treizeci decembrie. Deși Crăciunul nu era o sărbătoare recunoscută de către comuniști, totuși oamenii alergau după cumpărături, cozile erau mai lungi, iar în tramvai, bucureștenii aveau sacoșele încărcate după ore multe de stat la rânduri. Femeile discutau numai despre picioare de porc, „adidași” cum 157 li se spunea, pentru piftie, despre prăjituri cu unt, cafea, tacâmuri de pui, „tachi-muri”, cum le botezaseră românii, salam cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
printre ultimii care am ieșit din hală, deoarece județul avea o literă de la sfârșitul alfabetului. După noi, ușile mari ale halei s-au închis repede. În partea opusă intrării, mai mulți milițieni încercau cu greu să țină piept mulțimii de bucureșteni care așteptase ieșirea delegației pentru a intra în hală și a-și face cumpărăturile. Unii care locuiau prin apropiere au stat câteva nopți și au văzut descărcându se lăzi cu bunătăți, iar acum voiau să cumpere și ei ceva să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
copii acasă. Când am ajuns acasă, peste câtva timp, aveam să aflu de la sora mea că, după plecarea delegației, oamenii au fost obligați să formeze cozile ceva mai încolo și să stea multe ore până când s-a deschis hala pentru bucureșteni. Când au intrat cu miile, oamenii flămânzi au constatat că rafturile erau aproape goale și nu s-au ales după atâtea zile de pândă și de stat în picioare decât cu niște banane verzi, portocale stricate și cu aceleași tacâmuri
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Decrete: 1. Eliberarea deținuților politici și 2. Desființarea lagărelor de concentrare. S-au luat o serie de măsuri de securitate a capitalei și a țării. Vestea transmisă prin radio de către rege a adunat, pe timp de noapte, o mulțime de bucureșteni, ovaționând, dansând și strigând în gua mare, cu toate că era camuflaj și restricții de noapte. O delegație, formată din: Lucrețiu Pătrășcanu, Barbu Știrbey, general Dumitru Dămăceanu și Ghiță Pop, pleacă la Moscova în vederea semnării Armistițiului ce a fost semnat la data
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Decrete: 1. Eliberarea deținuților politici și 2. Desființarea lagărelor de concentrare. S-au luat o serie de măsuri de securitate a capitalei și a țării. Vestea transmisă prin radio de către rege a adunat, pe timp de noapte, o mulțime de bucureșteni, ovaționând, dansând și strigând în gua mare, cu toate că era camuflaj și restricții de noapte. O delegație, formată din: Lucrețiu Pătrășcanu, Barbu Știrbey, general Dumitru Dămăceanu și Ghiță Pop, pleacă la Moscova în vederea semnării Armistițiului ce a fost semnat la data
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație protestatară care avea să se Încheie cu devastarea sinagogii, a cărei construcție nu fusese Încă terminată. Atitudinea regelui a fost Însă lăudabilă, acesta oferind suma de 6000 de galbeni din casa sa privată pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ei. * Regăsesc, spre sfârșitul verii, Bucureștiul, oraș buimac. Totul este răvășit în București, casele vechi și frumoase au devenit antichități irecuperabile, iar construcțiile noi sar în ochi prin opulență de țață parvenită, încărcată de bijuterii excesive. I-am suspectat pe bucureșteni că ar fi unii prea snobi, alții prea "mitică". Între ei, un strat de oameni cultivați, politicoși, ilustrativi; dar stratul se subțiază. Bucureștenii se plâng de sărăcie, și este, într-adevăr, multă sărăcie, uneori suferită demn, alteori nerușinată, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
noi sar în ochi prin opulență de țață parvenită, încărcată de bijuterii excesive. I-am suspectat pe bucureșteni că ar fi unii prea snobi, alții prea "mitică". Între ei, un strat de oameni cultivați, politicoși, ilustrativi; dar stratul se subțiază. Bucureștenii se plâng de sărăcie, și este, într-adevăr, multă sărăcie, uneori suferită demn, alteori nerușinată, într-un fel de calicie, cu jeluire și expuneri indecente ale mizeriei, dar sărăcia aceasta, compensează acumularea în exces a unor capitaluri exorbitante. Nerușinarea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lașului". Nu avea dreptate, dar nu conta, el avea totdeauna dreptate. Cultul lașului se menține, dincolo de mizeria orașului. Din Ciric, din Galata, Tătărași, Sărărie și Țicău, din toate străzile prăvălite ale vechiului Iași, de peste tot, răsare acest cult. Până și bucureștenii, mai snobi, mai cârcotași, mai subțiri, mai intelectuali, cum or fi, mai șmecheri, mai Mitică (cei mai mulți mitici din lume sunt concentrați la București), deci până și bucureștenii au acest cult al lașului. E un fel de obligație națională, nu merge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
toate străzile prăvălite ale vechiului Iași, de peste tot, răsare acest cult. Până și bucureștenii, mai snobi, mai cârcotași, mai subțiri, mai intelectuali, cum or fi, mai șmecheri, mai Mitică (cei mai mulți mitici din lume sunt concentrați la București), deci până și bucureștenii au acest cult al lașului. E un fel de obligație națională, nu merge altfel... "Trebuie să fii puțintel ieșean, dacă ești român." Îmi amintesc de un concurs de primariat unde un medic, profesor devenit ulterior general, rămăsese foarte mulțumit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu excepția uneia, mai îndepărtate, unde un ins răsfoia niște ziare. Se vedea că are timp, ca și mine, și eram mulțumit că distanța ne separă, că nu ne vom apuca să intrăm în una din conversațiile anoste, lătărețe, pentru care bucureștenii manifestă un talent special, dialog "la prima vedere". Așteptam să treacă timpul dilatat de căldură, bucuros că sunt singur, fără nici un intrus în starea mea de lene apatică. Dar nu am avut noroc. Tipul de la cealaltă masă s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu care trăia, se certau, se înjurau (se mai și băteau) și, firește, se împăcau... în aceeași cameră. Ba chiar, din când în când, mai dormeau la el în cameră, pe podele, și doi lucrători de la Arsenal, ajutoarele lui, toți bucureșteni „șmecheri”, pe care nu-i prea aveau la stomac gazdele noastre. În asemenea îmbulzeală nu e de mirare că tifosul exantematic a pătruns și în căsuța dintre zarzări: bătrâna proprietăreasă a [15] murit repede repede, vecinul de la Arsenal era gata-gata
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Text publicat în Curentul, 1 septembrie 1998 Săracii și agenda publică Adesea îmi este teamă că integrarea noastră în Uniunea Europeană va semăna cu integrarea majorității locuitorilor din Ferentari în capitală. De bună seamă, nimeni nu contestă faptul că ei sunt bucureșteni, au acces la centrul capitalei, la instituțiile lui administrative și culturale; totuși, cartierul Ferentari nu are trăsături de capitală, iar pentru majoritatea locuitorilor săi accesul nu devine fapt de viață. Ferentari (ca și Berceni, Colentina și alte cartiere) reprezintă zone
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din Iași a Uniunii Scriitorilor îl strămută în capitala Moldovei ca elev la liceul Național (Lebeunu). Într-o atmosferă literară mai elevată, aici începe o nouă fază a evoluției sale. ÎNTRE IAȘI ȘI FĂLTICENI Picat întâia oară în Iași, un bucureștean constata că aici are un rost să taci. O lipsă de agitație tipic moldovenească caracteriza atât Fălticenii cât și Iașii, totuși statutele celor două orașe fiind deosebite. Prestigiul metropolei, fostă capitală, cu monumente, instituții și mai ales tradiții impunătoare, nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și altora li s-au închis porțile universității, în oraș au început să sosească exmatriculații din facultățile bucureștene. Cei din Iași plecau la Cluj. Prin bulibășeala asta câte unul a reușit să se strecoare. Înviorând atmosfera provincială a orașului, între bucureștenii picați la Iași s-au nimerit câțiva tineri remarcabili. Fete frumoase - una din ele, nepoata actorului Jules Cazaban -, băieți talentați sau studioși. Între aceștia, Liviu Poroch, Vasile Zvanciuc, Titus Regvald și Mihai Vlad Crețescu. Voi insista puțin asupra acestui absolvent
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de bătaie copilului iubit, își iau o pungă de semințe și-un clondir de ceva tare și se așază metafizic pe prispă, așteptînd, de cele mai multe ori zadarnic, îndreptarea păcătosului. octombrie 2004 Dialogurile lui Platon din Galați De cînd a devenit bucureștean și manager la o echipă mare, Mihai Stoica a preluat însușirile celor pe care nu-i înghițea cînd conducea un club mic de provincie. Cînd constați că o nulitate emană aberații, nu te miri. Dreptul inalienabil al bătuților în cap
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
salva prin progenitură a unui boier. Mioara, apărată cu înverșunare de autor, e o piesă slabă, care, misogină și ea, ține să arate gradul de perversitate al unei femei. Mitică Popescu, comedie puțin mai sprintenă, se silește a defini pe bucureșteanul "Mitică". Mult mai dinamic e micul Act venețian, repetând în costumație situații din Patima roșie. Cellino, soi de Rudy, trece prin sudorile morții din cauza ferocității dragostei Altei, care-și ucide soțul, un fel de Castriș, sub ochii lui, spre a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ăîn Scrisorile XXXI și XXXII.î Scrisori, p. 62, 63, 78, 83, 86, 244. talente a Capitalei"... Într-un loc spune că a întrebat, pe vremea lui Cuza, pe doctorul Meyer, dacă n-a constatat un grad de sminteală la bucureșteni și că acest doctor i-a răspuns că sminteala ajunsese la gradul al doilea. Cum că din pricina acestei lupte cultura muntenească a fost mai în scădere, ne-o mărturisesc de la început scriitorii vremii. M. Kogălniceanu, în 1855, zice: " În Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cauzele lui "Eminescu"? Este Bucureștiul Orașul (...așadar al treilea Oraș, după Roma veche și Paris), când el nu-i măcar încă nici "Oraș" în toată puterea cuvîntului? S-a creat acolo de-a lungul vremii viața aceea urbană milenară? Sunt bucureșteni suprasaturați de civilizație și de cultură? Dar noi suntem încă la începuturile vieții urbane, ale culturii, ale civilizației, ale literaturii! Noi n-am creat încă nici măcar toate genurile literare. Suntem departe de a fi epuizat măcar poezia țării, a provinciei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se ridica pensia de 25o lei lunar; nu credem că este ceea ce s-ar putea numi un „text-manechin”, dar se prea poate să fie și multă convenționalitate în termenii lui. Se poate discuta și acest „...constată din nou”, care pentru bucureșteni înseamnă mai mult „a doua oară”, cu trimitere la 28 iunie 1883 când s-a decretat prima oară în mod oficial boala lui Eminescu. Ar fi un bis in idem, o recidivă în relație cu domeniul public. Termenii raportului Șuțu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ortodocși și ce fel de păstori îi conduc, care au lăsat să se smulgă din sufletele lor credința și au subscris „fatalității” destinul lor. Ei au uitat de înfricoșătoarele mineriade când acei inconștienți barbari, valuri, valuri, s-au năpustit asupra bucureștenilor; băteau și ucideau la întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu al comunismului în România, sunt unice în istoria crimelor politice, asemenea celor de la Pitești, Gherla, Zarca Aiudului, Canal, care au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră; căci în districtul nostru putem face și noi ce fac dânșii în al lor... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Soțietatea noastră are de scop să încurajeze industria română, pentru că, dați mi voie să vă spui, din punctul de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dacă i-o mai dat drumul sau nu. De exemplu, știu că stăteam Într-o celulă din asta, așa, o cameră mai mică, uite așa, cum ar fi asta, deci de câțiva metri pătrați, ca să Înțelegeți puțin. Eram cu un bucureștean, și pe ăsta Îl chema din cameră și, când venea Înapoi, Îmi spunea că i-o dat ciocolată și ce i-o mai dat. Na, nu mă tenta ciocolata lui sau alte treburi... Pe urmă l-o adus pe alt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și pe ăsta Îl chema din cameră și, când venea Înapoi, Îmi spunea că i-o dat ciocolată și ce i-o mai dat. Na, nu mă tenta ciocolata lui sau alte treburi... Pe urmă l-o adus pe alt bucureștean și l-o băgat În cameră cu noi... Lu’ ăla Îi venea să se urce pe pereți, dom’le... Luat la ora 2 după-masă, de pe stradă, și băgat acolo În pușcărie... O stare extraordinar de groaznică... Ce-o făcut ăsta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dădea o diplomă că l-ai făcut, dar cu el nu realizai nimic, doar Învățai limba franceză. Și studentele astea, cu care am stat În Închisoare, făcuse și ele toate liceul acesta francez, ca să se specializeze În limba franceză. Că bucureștenii aproape toți vorbeau franceza, că știți că am fost tare prieteni cu Franța... Și printre profesoare era și sora scriitorului Cezar Petrescu, doamna Șihata 8. Era profesoară de franceză, făcuse facultatea la Paris și era foarte bună prietenă cu toți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]