7,134 matches
-
germanilor din RDG către RFG. La 9 noiembrie, RDG își deschide necondiționat frontierele cu RFG, iar a doua zi, primele lovituri sînt date Zidului de la Berlin. La 11 noiembrie, Teodor Jikov, aflat de 35 de ani în fruntea Partidului Comunist Bulgar, este înlocuit cu reformatorul Petar Mladenov. Două săptămîni mai tîrziu, Alexander Dubcek, liderul "Primăverii de la Praga" este ovaționat în piața Wenceslas de către manifestanții al căror număr va crește continuu în zilele următoare. La 29 noiembrie, deputații votează abolirea rolului conducător
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
decide abolirea monopolului Partidului Comunist din care a doua zi va fi exclus Erich Honecker. Alegeri libere în Germania de Est și în Bulgaria sînt prevăzute pentru mai 1990, la 6 și 11 decembrie, iar la 13 decembrie, Partidul Comunist Bulgar își abandonează rolul conducător. În sfîrșit, începînd din 18 decembrie, mișcări populare pun capăt în România după mai multe zile însîngerate, spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în celelalte țări din Europa de Est dictaturii lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1991). 17 În iunie 1990, o singură organizație se reclamă în mod deschis a fi comunistă, Partidul Comunist din Cehoslovacia. În toate celelalte ex-democrațiile populare, partidele comuniste s-au transformat: Partidul Socialismului Democratic (RFG); Frontul Salvării Naționale (România); Partidul Socialist Bulgar; Partidul Socialist Ungar... etc. Reducerea influenței acestor organizații nu înseamnă însă și dispariția lor: în Ungaria, Cehoslovacia și RDG, ele au adunat la alegerile între 12 și 16% din voturi. În România și într-o mai mică măsură în Bulgaria
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pietre de moară îl transformă într-o forță a locului unde poposește sau este aruncat: la bîlci, pentru a învîrti în locul cailor roata cea mare, pe moșia lui Lagradora, tot spre a înlocui, la roata morii de apă, calul grădinarului bulgar, în "vîrtejurile puhoaielor", urnind cu umărul căruța împotmolită în ape; în ocnă, trăgînd cu spatele vagoneții de mină. Uriașul atrage invariabil atenția vinovată a femeilor, cărora nu le răspunde în nici un fel, pînă la întîlnirea nefastă cu Caliopi, urmată de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ABREVIERI adv. - adverb ap. - apelativ (nume comun) art.hot. - articol hotărât bg. - bulgar (de origine bulgară) d. - din, provine din et. - etimologie (origine) germ. - germană (de origine germană) jud. - județ (ul) km. - kilometri lat. - latinesc (de origine latină) m. - metri mag. - maghiar (de origine maghiară) n. pers. - nume de persoană (antroponim) n. top
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ABREVIERI adv. - adverb ap. - apelativ (nume comun) art.hot. - articol hotărât bg. - bulgar (de origine bulgară) d. - din, provine din et. - etimologie (origine) germ. - germană (de origine germană) jud. - județ (ul) km. - kilometri lat. - latinesc (de origine latină) m. - metri mag. - maghiar (de origine maghiară) n. pers. - nume de persoană (antroponim) n. top. - nume de loc
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele de la originea lor aparțin limbilor menționate mai sus. O parte numeroasă din toponimia Văii Trotușului este formată din antroponime (nume de persoane), fie calendaristice (sau biblice
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sau din timpul susținerii pactului germano-sovietic, în dezacord total cu realitatea experienței lor și cu sentimentul majoritar al celor care îi susțin. Între 22 și 27 septembrie 1947, se întrunesc la Slarska Poreba reprezentanții a nouă partide comuniste: sovietic, iugoslav, bulgar, român, maghiar, polonez, cehoslovac, francez și italian. Jdanov prezintă un raport care va rămîne pe întreg parcursul războiului rece documentul fundamental al ideologiei comuniste 6. El descrie aici viziunea bipolară a sovieticilor: Cu cît ne îndepărtăm de sfîrșitul războiului, cu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
năruie. Pe 9 noiembrie 1989, căderea zidului Berlinului marchează sfîrșitul experiențelor socialiste în Europa Centrală și de Est. După procesul gradat început în Polonia și în Ungaria, prăbușirea fulgerătoare a regimului în RDG grăbește căderea în cascadă a regimului ceh, bulgar și în sfîrșit român. Deschiderea zidului Berlinului este simbolică pentru sfîrșitul despărțirii în două a Europei. Partidele comuniste occidentale cele mai conservatoare, cum ar fi cel grec și cel portughez, se vor replia în certitudinile lor, sperînd într-o furtună
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe să întreprindă două acțiuni diplomatice importante: prima a fost neutralizarea Dunării pe distanța Vârciorova - Negotin, pentru a feri teritoriul românesc de efectele războiului, și a doua memoriul înaintat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
urmărească, sub haina sprijinirii ”fraților ortodocși”, expansiunea în Balcani și către strâmtorile Bosfor și Dardanele. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat în România un Comitet revoluționar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876. În același timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sale interese. 45 De pe poziții militante țara noastră urmărea și susținea de multă vreme moral și material, mișcarea de eliberarea națională a popoarelor din Balcani. Ea se intensificase după izbucnirea în 1875 a răscoalei antiotomane din Bosnia și Herțegovina. Răscoala bulgară, însă, pregătiră de un comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
român a satisfăcut cererea trecând peste Dunăre primele sale unități. A fost respins însă și cel de al doilea atac de la Plevna. De asemenea, o contraofensivă turcească împotriva aripei sudice a armatei ruse aruncase forțele acesteia și detașamentele de voluntari bulgari pese munți de la Stara Zagora în pasul Șipka. Situația devenise deosebit de gravă. Apăruse primejdia reală a respingerii armatei ruse peste Dunăre, mutarea frontului la nordul ei și deci posibila prelungire a războiului. Ca urmare, la 19 iulie 1877, arhiducele Nicolae
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
este descrisă activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru al Afacerilor Străine în lucrările lui Dan Berindei. Dintre acestea se desprinde lucrarea apărută în 1967, Cucerirea independenței României. Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută”, Mihail Kogălniceanu înțelegea să tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc și arăta că „neutralitatea” și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, se împarte în două părți
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atitudinea Europei. Autorul consideră că venirea lui Kogălniceanu, în fruntea ministerului Afacerilor Străine ,dă o orientare nouă politicii externe românești. Dă o serie de ordine, de a nu se permite trecerea de arme în Bulgaria, și a cetelor de tineri bulgari, din țară în sudul Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
doreau menținerea regimului de garanție colectivă, ei considerau, că pericolul nu vine dinspre Austro-Ungaria ci dinspre Rusia. Așadar, în opinia lor, obținerea independenței depidea de relațiile diplomatice cu Germania și Austro-Ungaria. În 1876 problema orientală s-a agravat: izbucnea răscoala bulgară, se declanșa revoluția junilor turci și războiul sârbo-muntenegreano otoman. România s-a declarat neutră În iulie 1876, printr-un memoriu guvernul român solicita Porții și Puterilor Garante recunoașterea individualității statului român și numelui de România. Noul guvern liberal condus de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Cartea lui Hrabal" (1990), acest autor cu nume nobiliar, publică O femeie (1995) roman la care ne vom opri, și "Harmonia caelestis" (2000). Tradus în principalele limbi europene, dar și în olandeză, finlandeză, suedeză, norvegiană, letonă, poloneză, daneză, sârbă, slovenă, bulgară, cehă și română, Esterházy este un prozator multipremiat, meritele fiindu-i consacrate de Premiul Kossuth (1996), Premiul Național al Austriei pentru Literatură Europeană (1999), Premiul Literaturii Maghiare (2001), Premiul Herder (2002), Marele Premiu Ovidius, Neptun (2009). Neîndoielnic, avem de-a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Plurivers" vol.I-II, poeme, 2003, "De ce iubim femeile", povestiri, 2004, "Gemenii", roman, 2007. Selecții din poezia sa precum și unele cărți de proză au fost traduse în limbi străine (franceză, italiană, germană, suedeză, norvegiană, spaniolă, maghiară, engleză, slovenă, olandeză, polonă, bulgară etc.). Am lăsat anume la sfârșit romanul Travesti (Humanitas, 2007, 161 p.) reluare a textului din 1994 și 2002, exponențial ca și "Gemenii" (2007) pentru arta narativă a prozatorului, autor ce joacă de fapt pe o singură carte, cea a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe să întreprindă două acțiuni diplomatice importante: prima a fost neutralizarea Dunării pe distanța Vârciorova - Negotin, pentru a feri teritoriul românesc de efectele războiului, și a doua memoriul înaintat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
urmărească, sub haina sprijinirii ”fraților ortodocși”, expansiunea în Balcani și către strâmtorile Bosfor și Dardanele. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat în România un Comitet revoluționar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876. În același timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sale interese. 45 De pe poziții militante țara noastră urmărea și susținea de multă vreme moral și material, mișcarea de eliberarea națională a popoarelor din Balcani. Ea se intensificase după izbucnirea în 1875 a răscoalei antiotomane din Bosnia și Herțegovina. Răscoala bulgară, însă, pregătiră de un comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
român a satisfăcut cererea trecând peste Dunăre primele sale unități. A fost respins însă și cel de al doilea atac de la Plevna. De asemenea, o contraofensivă turcească împotriva aripei sudice a armatei ruse aruncase forțele acesteia și detașamentele de voluntari bulgari pese munți de la Stara Zagora în pasul Șipka. Situația devenise deosebit de gravă. Apăruse primejdia reală a respingerii armatei ruse peste Dunăre, mutarea frontului la nordul ei și deci posibila prelungire a războiului. Ca urmare, la 19 iulie 1877, arhiducele Nicolae
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
este descrisă activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru al Afacerilor Străine în lucrările lui Dan Berindei. Dintre acestea se desprinde lucrarea apărută în 1967, Cucerirea independenței României. Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută”, Mihail Kogălniceanu înțelegea să tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]