4,246 matches
-
aveau curajul să se întoarcă în apartamentele lor, curioși porniți să treacă în revistă toate dezastrele nopții, „corbi” veniți din mahalale cu gîndul de a jefui, milițieni care înconjuraseră zona. Se dădea ca sigură știrea că sub dărîmături se află cîntăreața Doina Badea și actorul Toma Caragiu. Peste trei zile aveam să aud că între cei morți în blocul „Continental” se mai numără poetul A.E. Baconsky, istoricul literar Mihai Gafița, veniți în seara fatală în vizită la familia Petroveanu, regizorul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Nicolae Istrati (n. În 1818), acesta a murit la Fălticeni În 1 noiembrie 1861. Data de 1868, s-ar putea să fie o referire la fiul său, avocatul, care, e posibil să se fi stins la o vârstă tânără. 419 Cântăreață talentată, Sevastia Ciudin a fost Înrudită cu familia paharnicului Tudorache Ciurea din mahalaua Tâmpești (azi Grădini), din partea de apus a Fălticenilor. 871 deasupra geamurilor și vei vedea Însemnele masoneriei (compasul, echerul și nu mai știu ce). Eu m-am uitat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
relațiile cu d. Havriș. Socotește-l 548 Aluzie la prof. Vasile Ciurea, socotit atotștiutor În ce privește viața culturală a Fălticenilor și de fapt singura sursă disponibilă, pe loc, pentru autorii Monografiei Liceului „Nicu Gane”, editată cu prilejul Centenarului. 549 Cristina Gherasimescu, cântăreață de operă, cu studii În Italia. A cântat și la „Scala” din Milano. A locuit pe str. I. Dragoslav. Căsătorită cu prof. Livescu, căzut pe front În cel de al doilea război mondial, a renunțat la cariera muzicală. 925 bolnav
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al rimei, posedând, totodată, și arta condensării imagistice. Împreună cu Mihai Codreanu, el a contribuit substanțial la impunerea sonetului în literatura noastră. D. a fost și un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită (1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul cucoanei Frosa (1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
făcut numeroase, și corecte, traduceri din Balzac, Dickens, Blasco Ibañez, Merejkovski, Shakespeare, Stendhal ș.a. SCRIERI: Versuri, Buzău, 1901; Trepte rupte, București, 1906; Tinerețea Casandrei, București, 1913; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Domnul
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
DRUMUR, Marian (pseudonim al lui Marian Ștefan Pavelescu; 6.VIII.1943, Cernăuți), prozator. Este fiul Aspaziei Pavelescu (n. Coșara), cântăreață de operă, și al poetului George Drumur. După absolvirea, la Timișoara, a liceului (1957-1961) și a Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic (1962-1967), este inginer în Timișoara și Pitești (1968-1971), cercetător științific la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara (1971-1976
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
Dar de data aceasta ne aflăm În fața unei povești de dragoste, În fața sfîrșitului unei povești de dragoste sortită oricum eșecului, Între mamă și un oarecare Jean, mult mai tînăr. Titlul reia numele unei melodii de jazz interpretată de Dinah Washington - cîntăreața neagră a murit la 39 de ani, spre sfîrșitul anilor ’50 - tocmai pentru a sublinia caracterul fragil dar spontan al iubirii Înfiripate Între o bătrînă și un tînăr cu vîrsta fiului ei. Ajungem repede la concluzia că nu cunoaștem identitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și comuna Putna, București, 1905; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, București, 1911; Cronica Episcopiei de Rădăuți, Viena, 1912; Rutenii din Bucovina, București, 1913; Mânăstirea Sucevița, București, 1923; Stâna la românii din Bucovina, Cernăuți, 1923; Dosoftei, mitropolitul Moldovii, Cernăuți, 1927. Traduceri: W. Hauff, Cântăreața, Gherla, 1889. Repere bibliografice: Dimitrie Dan, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903-1904; Ilarie Chendi, Doi membri corespondenți ai Academiei, Enea Hodoș și Dimitrie Dan, „Sămănătorul”, 1904, 14; C. Loghin, Scriitori bucovineni, București, 1924, 209-215; C. Loghin, Dimitrie Dan, în Antologia
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
i se stabilește domiciliu forțat în Bărăgan, până în 1962. Își reia activitatea de gazetar, cu cronici teatrale îndeosebi, și semnează traduceri din limbile greacă, franceză și italiană. Debutează editorial în 1939 cu Viața de glorie și de pasiune a marii cântărețe Darclée, o evocare romanțată, în care documentația riguroasă se dizolvă în pagini literare de bună calitate. Lucrarea fusese publicată în vara aceluiași an sub formă de foileton în „România”, și la apariția în volum a fost apreciată, într-o cronică
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
în „România”, și la apariția în volum a fost apreciată, într-o cronică, drept „cel mai mare succes de senzație al sezonului literar”. Interesul publicului s-a datorat în mare parte accentului pus pe unele referiri la viața particulară a cântăreței, care a numărat printre admiratorii apropiați personalități de primă mărime - Gounod, Verdi, Puccini, Mascagni sau regele Carlos al Portugaliei. Următoarele volume, cuprinzând comentarii și însemnări critice privitoare la viața teatrală, dar și memorialistică, apar după revenirea lui C. în zona
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
împrejurările sunt rememorate calm, uneori cu umor reținut, informația, bogată, este dispersată cu grija evitării documentarismului. Anterior acestei cărți, C. publicase, la New York, volumul de amintiri intitulat Zile de istorie (1986). SCRIERI: Viața de glorie și de pasiune a marii cântărețe Darclée, București, 1939; De la „Electra” la „Dama cu camelii”, București, 1971; Autori, piese și spectacole, București, 1973; Actori de ieri și de azi, Cluj, 1973; Radiografii teatrale, București, 1976; De la o zi la alta, I, București, 1979; Teatrul așa cum l-
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
Național al Creației Populare (din 1997). Și-a luat doctoratul în 1978, la Universitatea din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține 813 cântece auzite, cele mai multe, de la Eufrosina Sorodoc, o cântăreață talentată din Vicovu de Jos, amintind, prin amploarea repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara Muntean, ale cărei cântece le-a publicat George Muntean. Culegerea prilejuiește cunoașterea mai amănunțită a cântecului de lume, cu compoziția lui complexă
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge, Fata hogei). Dobrogea, în schimb, mai
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
Doina românească rămâne tema vieții mele. Totdeauna sufletul meu a fost în muzică, și pentru oameni. Dacă n-am putut să-mi găsesc legătura cu oamenii, am devenit un robot, și nu-mi place. De aceea, când îmi spun "sunt cântăreață de operă", nu mă simt foarte comod. Mai degrabă mă consider interpretă de muzică. Dar este adevărat că noi, moldovenii, începând cu școala de muzică pe care am urmat-o, toți profesorii au avut mereu grijă să nu compromită cultura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
urmat-o, toți profesorii au avut mereu grijă să nu compromită cultura tradițională, bogățiile ei. Nu au compromis-o în avantajul unei intelectualități artificiale. În cazul meu, a existat permanent această îmbinare. A.V. Ați folosit mai înainte sintagma "sunt cântăreață de operă". Urmărind spectacolul "Traviata", alte înregistrări video pe care le-ați realizat, am ajuns la concluzia că nu sunteți doar cântăreață de operă. Sunteți actriță de operă. Poate o să intrăm puțin în detalii. Deși jocul Dumneavoastră scenic nu este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
intelectualități artificiale. În cazul meu, a existat permanent această îmbinare. A.V. Ați folosit mai înainte sintagma "sunt cântăreață de operă". Urmărind spectacolul "Traviata", alte înregistrări video pe care le-ați realizat, am ajuns la concluzia că nu sunteți doar cântăreață de operă. Sunteți actriță de operă. Poate o să intrăm puțin în detalii. Deși jocul Dumneavoastră scenic nu este, la prima vedere, spectaculos, aș spune că este un joc interiorizat. Cel puțin în "Traviata", se dovedește că nu sunteți ca Pavarotti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
perioadă destul de lungă pe scenele lumii, s-a întâmplat ca învățămintele primite de la profesorii din Iași să vă fi schimbat ceea ce ați văzut și vi s-a cerut acolo? N.M. Niciodată! Niciodată. Din contra. Dar nu numai eu. Suntem atâtea cântărețe care am reprezentat România cu mare mândrie. Toată lumea spune că românii sunt foarte bine pregătiți și îmbogățesc arta interpretativă. Ileana Cotrubaș, Viorica Cortez, Leontina Văduva, lista o știți, este lungă, fiecare a contribuit cu ceva. A.V. Ați dorit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am crescut..., știu că urmez tradiția unor cântăreți din epoca de aur a belcantoului. E o tradiție, vă rog să nu înțelegeți că mă compar, mă gândesc la Maria Callas, Joan Sutherland, Mirella Fregni. Totdeauna am crezut în această tradiție. Cântărețele pe care le-am numit, și nu numai ele, au știut că pot să-și însușească un repertoriu de soprană cu limite mai largi decât cele din repertoriul modern. Chiar dacă păreau diverse, partiturile operelor pe care le-am cântat au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dată la personajele pe care le-ați interpretat: care dintre ele vă exprimă cel mai bine din toate punctele de vedere temperamental, muzical, intelectual? N.M. ...E greu să vă răspund la întrebarea asta. Îmi amintesc, un jurnalist m-a caracterizat "cântăreața cameleon". Când studiez un rol, sunt atât de pasionată, încât devin acel personaj. Spunând asta, apar niște excepții. Iris din "Cavaleria rusticagna" de Mascani, e o mică japoneză. Am iubit-o atât de mult, că o lună de zile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mi-a reușit, până acum! A.V. Și totuși, cărui tip de public vă adresați? Vreți să vă-nțeleagă toți, vreți să vă-nțeleagă "galeria, sau o "elită"? R.G. Am dat exemplul ăsta tot timpul, mi se pare realmente important. Cântăreața Mariana Nicolescu organizează în fiecare an la Brăila festivalul "Hariclea Darclée. Darclée a fost o fiică a Brăilei care a ajuns o mare solistă de opera. La acest festival, care este un festival-concurs de canto, unde se cântă o muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cântând muzică populară. Dar este o altă calitate a succesului. A.V. Chiar asta voiam să vă întreb: în momentul când ați "gustat" succesul, înainte de a începe canto clasic, a fost încă un motiv pentru care ați dorit să deveniți cântăreață de operă? L.V. Nu neapărat. Mai degrabă, dorința de descoperi opera, și muzica clasică, în general. Am fost atrasă spre această lume a muzicii după ce am vizionat un film despre Johann Strauss, m-au încântat așa de mult valsurile, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Massenet. Dar totul a fost o conjunctură fericită, și o surpriză. Nimic nu a fost premeditat. A.V. Dumneavoastră, doamnă Donose, de ce puteți juca multe roluri în travesti? R. D. Pentru că sunt actriță. A.V. Dar nu există prea multe cântărețe și actrițe de operă capabile să joace astfel de roluri... R. D. Dacă joc pe oricine altcineva decât sunt eu însămi, depun același efort. Dacă trebuie să joc o femeie în vârstă, un copil, un băiat sau un bărbat, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fie insuflat tinerilor. A.V. În încheiere, v-aș ruga să vă definiți, ca om și ca artist, într-un singur cuvânt. A.Ș. ...Căutător. 1 Repetiția în afara scenei, fără costume, cu soliștii și corepetitorul. 2 Mirella Fregni (n.1935): cântăreață italiană de operă, al cărei repertoriu de succes a cuprins opere de Mozart, Puccini, Verdi, Ceaikovski 3 Achim Stoia compozitor, profesor. Rectorul Conservatorului "George Enescu" din Iași între anii 1960-1973 4 Dumitru Tăbăcaru regizor la Opera Națională Română din Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și anul premierei 1 Referire la tragedia de la 11 septembrie 2001, când două turnuri "gemene" din New York s-au prăbușit în urma unor atacuri teroriste aeriene sinucigașe 2 I.A.T.C. (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică). 3 Arta Florescu (1921-1998): cântăreață de operă (soprană) și profesoară de canto. 4 Ella Urmă (n. 1920): solistă (membră fondatoare) a Operei Naționale Române din Iași din 1956; profesoară de canto la Conservatorul "George Enescu" 5 Anghel Ionescu Arbore regizor, profesor 6 Opera "Don Pasquale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]