33,891 matches
-
amestecă: "oceane și nebuloase din nopțile mele de febră/ și de insomnie/ oceane și nebuloase, îndepărtate splendori, din/ nopțile mele de poezie,/ când aplecat asupra cuvintelor ca peste tăioase săbii/ le-am strâns, plin de nostalgie și de revoltă, în cântecul fecioarei galbene rudă cu/ marile/ cu îngrozitoarele dezastre ale dragostei." A treia cale, care le dă, vieții și morții, prin înțelegerea exploziilor ce răvășesc, deopotrivă, ființa și violenta ei amintire (fără de care dispariția nu-i decît o dulcegărie), neabătuta lor
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
de artiste în spațiul dansului contemporan de la noi, care reconfirmă, în același timp, prin creația ei și zicala că Ťomul sfințește loculť. În cu totul altă cheie s-a derulat, în altă seară, piesa Vavei Ștefănescu, Solo on-line, un adevărat cântec de jale al singurătății oamenilor contemporani, Ťcântatť de dansatoarea și coregrafa Vava Ștefănescu și de actrița Irina Wintze, fără muzică, pe ritmurile create de propriile lor mișcări sau ale obiectelor manevrate de ele. Cedând tentației, tot mai des întâlnite, de
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
sine. Critica este singura posesiune posibilă, prin contemplare". De adăugat că adevărata critică literară trebuie să fie comprehensivă, să se ferească de compromis, laude și "desființări" aranjate. Nichita dă exemplul soldaților din vechea Romă, care cântau în urma cvadrigii învingătorului și cântece de laudă, și cântece ironice ca să nu-l supere pe zeul gelos. Iată un truism care merită mereu amintit, căci repede se uită: Ideea de critic literar și de critică literară se confundă în mod trivial sau cu ideea de
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
posesiune posibilă, prin contemplare". De adăugat că adevărata critică literară trebuie să fie comprehensivă, să se ferească de compromis, laude și "desființări" aranjate. Nichita dă exemplul soldaților din vechea Romă, care cântau în urma cvadrigii învingătorului și cântece de laudă, și cântece ironice ca să nu-l supere pe zeul gelos. Iată un truism care merită mereu amintit, căci repede se uită: Ideea de critic literar și de critică literară se confundă în mod trivial sau cu ideea de lăudător, sau cu ideea
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
românești / și-a patriei cinstire", faimosul Testament, meșteșugul, esența poeziei căutată în limbă. "Temeneaua" la Anton Pann tot pe motivul "poveștii vorbei" se produce. Și al sincronismului. În anul de grație 1831, când s-au fost tipărite Poeziile deosebite sau cântece de lume ale mândrului și balcanicului "iubăreț", Goethe tipărea partea a doua din Faust, Edgar Allan Poe își publica poemele, Stendhal dădea la iveală Roșu și negru: "Tată de cuvinte, mult a mai suferit Anton Pann de pe urma inimii sale care
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
face și din inimă nu numai din cap. La fel, mărețe idealuri și fondator de limbă este și "Iliade, Heliade...", și Cârlova, "drag os de aur", și Bolintineanu, care se dedă mai abitir la meditații, și Alecsandri cel "născut din cântecele țării". Encomioanele pentru Eminescu, Caragiale, Bacovia Topârceanu, Tudor Arghezi, Marin Preda percep "miracole ale literaturii române".
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
Four Letter Word. Invented Correspondence From the Edge of Modern Romance"). Cei care cunosc sensul expresiei idiomatice "four-letter words" vor aprecia efortul de onorabilizare a unui spațiu semantic mult prea... permisiv. (A făcut-o, de altfel, înaintea lor, într-un cântec din 1965, "Love Is Just a Four-Letter Word", Bob Dylan!) Punctul de plecare al acestui text se află, totuși, în altă parte. Mă surprind, tot mai des, adresând întrebări prostești lumii înconjurătoare. E ca și cum n-aș mai fi în stare
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
longevivă dintre colportoarele de zvonuri, nu mai avea dinți deloc, "de-i stăteau obrajii numai ca prin minune". Câinele misteriosului străbunic, crescut cât un vițel și mai aprig decât un lup, "nu avea nume rostit", fiind chemat, mai degrabă după cântecul pe care i-l fluiera, la răstimpuri, stăpânul. Formația de matematician deprins cu intuiții de topologie a lui Suceavă răzbate clar într-o nefirească formulă a belșugului. Un cioban oarecare păscuse în tinerețe "turme atât de mari încât marginile li
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
Marina Constantinescu De o vreme bună am renunțat la mersul cu mașina. Ceva incredibil, ar spune cei care mă cunosc cît de cît. Mașina îmi este, de multe ori, însoțitorul. Cel care îmi acceptă tăcerile, plînsul, izbucnirile, revoltele, înjurăturile, bucuria, cîntecul. Nu mă judecă niciodată. Mă tolerează. Așa cum sînt. Fără nici o mască pe figură, departe de roluri și convenții, fardată sau nefardată, cu capul în nori sau lucidă. Este refugiul meu absolut într-o furtună existențială ce nu pare să se
Foto HAIKU by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8636_a_9961]
-
opune apoi romantismului victorios și spiritului european. El pleacă de la motive literare indiene, ajunse la noi prin intermediar grecesc, de la romane antice sau medievale (Paris et Vienne pentru Noul Erotocrit), de la istorii bizantine (Povestea poamelor) și turcești (Nastratin Hogea), de la cîntece goliardice medievale (în îndreptătorul bețivilor) sau de la Erasmus din Rotterdam (în Hristoitia, după o variantă grecească). Cînd e vorba de literatura română, preferințele i se îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu, spre Costache Conachi, din care reproduce și prelucrează
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu, spre Costache Conachi, din care reproduce și prelucrează, iar cînd se oprește totuși la cîte un romantic (de exemplu la Heliade), alege pentru prelucrare doar poezii neoclasice, precum Cîntarea dimineții (în Versuri sau Cîntece de stea). Pare alergic la romantism! în realitate, nu alergia la vreun curent literar îi guvernează comportamentul, ci o conștiință cu totul particulară a artei sale. Bulgar românizat, născut la Pleven, autodidact fără nici o diplomă recunoscută, Anton Pann a fost
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Consacrări=Dan CHIRIAC ANDREEA ANTONESCU. După un rol într-o producție de nivel hollywoodian, Andreea se reinventează. Dacă vara trecută ne invita în apele lagunelor malteze în clipul ”My Love”, acum ne îndeamnă să punem dragostea pe... repeat: cântecul ” Pune-o pe repeat”, cu refren catchy, versuri savuroase îmbinate cu ritmuri ușor orientale. Andreea Antonescu este deja un artist cu vechime în industria muzicală, fiind primul artist care a primit Discul de Diamant pentru vânzările unui album cu duo
Consacrări by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83861_a_85186]
-
o semnalează, de altminteri, și Françoise Thom. Ce dovadă mai bună a eficienței mobilizatoare a poeziei transformate în marș și a mecanismului propagandistic comun, transideologic, al celor două regimuri politice decît preluarea, de către naziști, cu minime modificări, a unui binecunoscut cîntec comunist, Tînăra Gardă? Iată cum suna acesta în varianta inițială, cea a stîngii: "Noi sîntem în primul rînd, / Noi mergem direct la țintă, / Noi sîntem Tînăra Gardă, / Noi atacăm, atacăm. // Cu fruntea scăldată de sudoarea muncii, / Stomacul gol de nemîncare
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
Muzicieni români din diaspora (II) Doru IONESCU În fiecare sâmbătă seara, de la ora 20.30, emisiunea „Lumea și noi” (prin edițiile zise „O poveste... cu cântec!”) pune în undă la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu reușiți să le urmăriți la difuzare, acestea rămân postate pe site-ul tvrplus.ro. Gabriel Nacu (Stevenage, Marea Britanie) a dobândit o anumită celebritate din copilărie, cu
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
investighează subiecte ale comunității românești (care în zona sa de interes numără 50 000 de persoane), nu în ultimul rând muzicieni. Astfel, emisiunea a bifat, mulțumită filmărilor sale, personalități precum Cristian Cigolea, Gia Ionesco și FFN (subiectele altor povești cu cântec), iar în cazul de față discul solo al lui Raul, în curs de apariție! Alina Chelaru (Roma, Italia) este mai cunoscută ca Iamalina în peninsulă, mai cu seamă din iunie 2013, de când a lansat într-un concert cu ștaif CD
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
unei colaborări între Delia, solista Antarctica, si Raku a apărut în urmă cu mai mulți ani. Alături de ei au lucrat Tudor, Mircea, Joco și Mirko, ceilalți membri ai trupei Antarctica, „Singurătatea în mulțime pe un fundal sonor optimist - acesta este cântecul orașului”, spune Delia. Ea nu este la prima apariție alături de un artist de hip-hop, fiind vocea care a cântat binecunoscutul refren al piesei „2 în 1” alături de R.A.C.L.A. Versurile și compoziția piesei „Singurătate urbană” aparțin Deliei și lui
Nume noi by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83965_a_85290]
-
septembrie 1987. Ionel Perlea a dirijat-o în 23/24 septembrie 1969. Antonin Ciolan a dirijat Suita extrasă din baletul „Nunta în Carpați” la 22 februarie 1948 în Sala Teatrului Național „Sf. Sava (vezi Foto nr. 29a. 40. TITLUL LUCRĂRII: Cântecul Miresii (fragment din „Nunta în Carpați) pentru pian ANUL TERMINĂRII: nedatat UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: 839M DESCRIERE: 3 pagini de manuscris în cerneală, semnate la început și sfârșit. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Dirijor Erwin Acel, Solist: Szabo Geza; ECE 03974-1991, Orchestra Simfonică a Filarmonicii ,,Moldova” din Iași, Dirijor: Cristian Mandeal; Solist: Alexandru Moroșanu. DISTINCȚII: FORMAȚIA: 2 corni, gong, arpa, coarde. PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 45. TITLUL LUCRĂRII: 12 arii naționale române (balade, cântece de păstori, arii de dans etc.) culese și transcrise pentru pian de Carol Miculi (tipărite după 1850) prelucrate și orchestrate de Paul Constantinescu. Apare în unele izvoare bibliografice sub titlul de Suită bucovineană I. Hora II. Focu la mine, focu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
citată. footnote>. ISTORIC: OBSERVAȚII: P I : tema este regăsibilă în I. D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală, 1967, p. 73. P a II-a, idem, nr. 353. P. a III-a, Studii de paleografie muzicală, vol. II. 47. TITLUL LUCRĂRII: Patru cântece pe versuri de Radu Gyr (Radu Demetrescu) Bate vântul vinerea La poartă la Ștefan Vodă Doi voinici trec peste Jii De trei ori potcovii calul DURATA APROXIMATIVĂ: 10 minute ANUL TERMINĂRII: 1940 Bate vântul vinerea: 20 mai 1940 La poartă
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
25 iunie 1940; De trei ori potcovii calul , 3 pagini de manuscris semnat, datat: 21 mai 1940. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: Paul Constantinescu, 4 Cântece - voce și pian - Versurile de Radu Demetrescu. Ed. Muzicală 1973 ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: voce și pian PRIMA AUDIȚIE: 1941, la Radio<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 5, rubrica Prima execuție. footnote> ISTORIC: Liedul Doi Voinici a fost interpretat
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Victoria (pagina 39); Totul se calmează (pagina 40); Dor de acasă (pagina 41); Întoarcerea. Marșul marinei (pagina 44). PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: comandă Marele Stat Major<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 20, poziția 2. footnote> 53. TITLUL LUCRĂRII: Cântecul pescarilor pe versuri de I.U. Soricu ANUL TERMINĂRII: 1943 (face parte din muzica pentru filmul Paradisul pescarilor) vezi nr. 8 din Catalogul Muzica de Film UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2727 DESCRIERE: manuscris în creion, foarte
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Ziua Bucureștiului, Centenar Maria Tănase Spectacolul “ Sărbătoarea cântecului românesc ”, în Parcul Titan, a fost prilejuit de celebrarea a două evenimente reper în viață locuitorilor Capitalei. Bucureștiul a sărbătorit 554 de ani de la atestare, iar pe 25 septembrie s-au împlinit o sută de ani de la nașterea Mariei Tănase
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
din România pentru piesele compuse de Jolt Kerestely “Anii mei flori de tei”, “Covor de lacrimi “, “Prințesa mea” și “De câte ori iubesc”, pe versuri de Carmen Aldea Vlad, încă un “Disc de Aur” (pentru vânzările record ale albmului “O lacrimă de cântec”) și un alt loc I în clasamentul național radiofonic al lunii august “Top Românesc” (cu piesa “Iubire” de Eugenia Carabut Andrieș )... Acestea sunt doar câteva dintre cele mai recente repere ale activității sale. În această perioadă, Fuego se află pe
FUEGO, un nou ?Disc de aur? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83959_a_85284]
-
Sunt onorat că am primit un astfel de premiu, cu atât mai mult cu cât el este destinat unui volum de cinste pentru memoria și opera mentorului meu, nenea Grig, o lucrare de artă înnobilată cu poeme de lumină, un cântec pentru cei nesinguri, dezvăluind Taina care mă apără , poezia muzicii și muzica poeziei ”. Anul acesta, la Festivalul Internațional de Poezie “Grigore Vieru”, ediția a IV-a, artistul a primit “Premiul pentru cea mai sensibilă interpretare a versurilor maestrului Grigore Vieru
FUEGO, un nou ?Disc de aur? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83959_a_85284]
-
național dedicat lui Dan Spătaru, care se va numi “Serenada mea“. Recent, lui Paul Surugiu, Artist al Poporului în Republica Moldova, i s-a decernat “Discul de Aur” de către Casa de discuri „Euromusic”, pentru vânzările record ale albumului „O lacrimă de cântec”, un dublu CD lansat în luna aprilie. Ar fi multe, foarte multe de povestit despre Fuego... Că din cauza mulțimii care nu l-a mai lăsat să ajungă la scenă a fost nevoit să cânte urcat pe un scaun înconjurat de peste
FUEGO, un nou ?Disc de aur? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83959_a_85284]