36,539 matches
-
clerului obligat la celibat și numeroasele scandaluri de pedofilie, mii de parohii fără paroh și vânzarea în masă a bisericilor, fuziunea forțată a parohiilor în "unități parohiale" și tot mai puține botezuri, mai puțini participanți la activitățile liturgice, mai puține căsătorii, exodul din Biserică al femeilor emancipate, dezinteresul tinerilor... Mă întreb dacă urgența crescândă și diminuarea intrărilor derivate din "taxa ecleziastică" percepută de Biserica Germană vor conduce la reforme. Nu sper într-o Biserică unificată, nu țintesc fuziunea aspectului confesional, regional
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu avea permisiunea de a renunța la drepturile și responsabilitățile ce-i reveneau în raport cu proprii copii în favoarea altcuiva. Prin urmare drepturile și responsabilitățile părintești erau inalienabile. De asemenea de notat este și sancționarea ilegitimității, caz în care copilul născut în afara căsătoriei și tatăl acestuia erau deprivați de drepturile legale, în timp ce mama era supusă oprobiului public. Toate acestea implicau constrângeri de status serioase, mai ales în ceea ce privește dreptul la succesiune 10. Într-o astfel de situație, în Common Law, nu este recunoscută adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
închisă părea că servește intereselor tuturor. Astfel, mama biologică, de cele mai multe ori mult prea tânără pentru a-și asuma responsabilitatea creșterii unui copil, evita riscul de a fi stigmatizată pentru faptul de a fi dat naștere unui copil, adeseori în afara căsătoriei, și apoi de a fi căutată de acesta și de a-i pune sub semnul întrebării trecutul; copilul era protejat împotriva riscului de a fi stigmatizat pentru faptul de a se fi născut dintr-o relație promiscuă sau într-un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
despre persoanele care vor adopta copilul/copiii lor. De asemenea, tot în această perioadă un număr mare de copii adoptați după primul război mondial, ajunși adulți, încep să-și caute originile, împinși de o nevoie, adeseori precipitată de evenimente precum căsătoria, nașterea și creșterea propriilor copii, de a-și cunoaște părinții. Acum apar și primele rapoarte ale studiilor realizate preponderent de psihologi începând cu anii 1930, care demonstrau că o serie de copii/tineri adoptați au eșuat în a-și construi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al practicii adopțiilor închise, confidențiale, care limitau accesul părinților biologici, dar și al copiilor adoptați la informație 20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu efecte depline, care au fost introduse în 1951 prin Decretul nr. 182 privitor la înfiere. Prima formă de adopție se caracteriza prin aceea că, ... înfiatul are față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care le are copilul din căsătorie față de părinții săi, iar descendenții înfiatului au față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care descendenții copilului din căsătorie le au față de ascendentul acestuia. Înfiatul și descendentii săi păstrează toate drepturile și obligațiile izvorâte din filiație față de părinții firești
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se caracteriza prin aceea că, ... înfiatul are față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care le are copilul din căsătorie față de părinții săi, iar descendenții înfiatului au față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care descendenții copilului din căsătorie le au față de ascendentul acestuia. Înfiatul și descendentii săi păstrează toate drepturile și obligațiile izvorâte din filiație față de părinții firești și rudele acestora 51. Mai mult, Înfierea nu dă naștere rudeniei între cel înfiat și rudele celui înfiat și rudele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu rudele celor care înfiază, ca un copil firesc al acestora din urmă, iar drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel înfiat și părinții săi firești și rudele acestora încetează. Și în acest din urmă caz, se menține interdicția căsătoriei între adoptat și rudele sale firești, până la gradul IV, prin articolul 6. Capitolul al III-lea, al Codului Familiei care face referire la adopție, se menține în vigoare până în 1997, când este abrogat de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost asociați în diferite studii cu reușita în procesul de adopție. Dintre aceștia amintim: motivația pentru care s-a recurs la adopție, vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul educațional (al mamei în special), stabilitatea și durata căsătoriei anterioare adopției, prezența copiilor biologici asociată cu experiența în creșterea unui copil etc. Ce rezultate indică studiile și care este mai precis asocierea dintre acești factori și reușita adopției sunt aspecte pe care le vom prezenta în rândurile care urmează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital 87, în condițiile în care ambele studii au fost efectuate asupra părinților care au adoptat prin intermediul Holt. O posibilă explicație ar fi aceea că, orientarea de a avea copii în afara căsătoriei se aplică treptat și în ceea ce privește adopția. Date mai recente, obținute de Oficiul Român pentru Adopții într-o anchetă pe bază de chestionar la care au participat 304 persoane/familii adoptive, arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice importanța pe care o are durata căsătoriei anterior adopției și compoziția familiei în raport cu rata desfacerii adopției. Westhues și Cohen 88 arătau că există o corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale s-a constatat o mai mare implicare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului. Potrivit lui Bowlby 278 comportamentul parental are puternice rădăcini biologice fiind răspunzător de emoțiile profunde asociate lui. Formele specifice in care se manifesta țin însă în mare măsură de experiențele părintelui din timpul propriei copilării, a adolescenței, dinainte și de după căsătorie. Alți specialiști în domeniul adopției au utilizat această teorie ca bază pentru explicarea adaptării la adopție a copiilor cu nevoi speciale 279, a copiilor care au fost instituționalizați o perioadă semnificativă de timp280, a copiilor abuzați în istoria lor socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul 4.2. Experiența maritală a părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul 4.2. Experiența maritală a părinților adoptatori Număr de ani de căsătorie Frecvențe relative sub 5 ani 12,4 intre 5 si 9
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul 4.2. Experiența maritală a părinților adoptatori Număr de ani de căsătorie Frecvențe relative sub 5 ani 12,4 intre 5 si 9 ani 14,2 intre 10 si 14 ani 34,5 intre 15 si 19 ani 21,2 intre 20 si 24 ani 10,6 peste 24 7,1 Total
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani 21,2 intre 20 si 24 ani 10,6 peste 24 7,1 Total 100,0 Dintre părinții căsătoriți/recăsătoriți 22,6% au unul sau mai mulți copii biologici. Mai precis, 17,5% dintre aceștia au copii biologici din căsătoria actuală, 5,1% au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani 10,6 peste 24 7,1 Total 100,0 Dintre părinții căsătoriți/recăsătoriți 22,6% au unul sau mai mulți copii biologici. Mai precis, 17,5% dintre aceștia au copii biologici din căsătoria actuală, 5,1% au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parte din noua familie. "...dorim să fim o familie unită și copilul soțului să simtă că face parte în toate privințele din familia noastră..." Un alt fenomen care capătă amploare este cel al adolescentelor care aduc pe lume copii în afara căsătoriei. Datele statistice ale Organizației Mondiale a Sănătății 297 situează România pe locul 25 în Europa, respectiv 68 in lume, cu o rată a fertilității în rândul adolescentelor (cu vârstă cuprinsă între 15-19 ani) de 35‰, pentru anul 2009. În multe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asumă responsabilitatea creșterii copiilor sunt bunicii, care uneori aleg să-i adopte. În ansamblul eșantionului nostru aceștia au reprezentat 2,5%. "Am dorit să adoptăm copilul pentru că este nepotul nostru. Fiica noastră este elevă încă...nu s-a pus problema căsătoriei niciodată, copilul nu a fost recunoscut de tatăl lui și ne-am dorit să-i ajutăm. Ei să-i oferim posibilitatea să-și continue și să-și termine liceu, copilului să-i oferim un cămin permanent". Un alt motiv care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
profesională sau mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu prezintă probleme medicale care să le împiedice procrearea dacă și-o doresc (2,16*) Status marital Căsătoriți cu copii (2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Această accentuare a importanței legăturilor de sânge în interiorul familiei se răsfrânge negativ și asupra copiilor adoptați, supuși în aceeași măsură stigmatizării. Stigmatizarea copiilor adoptați reflectă deopotrivă, atitudinea negativă față de mamele care-și abandonează copiii, cât și față de copiii născuți în afara căsătoriei, din relații întâmplătoare. O altă sursă a stigmatizării sociale a copiilor adoptați o constituie centrarea pe problemele exteriorizate de copiii adoptați și dezvoltarea unor modele teoretice considerate de specialiști ca fiind patologice 366. 7.1.3 Opinii și atitudini față de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tată, ca urmare a faptului că, majoritatea acestor copii nu au paternitate recunoscută. În cele mai multe cazuri această relație este declarată de mamă. 295 Datele INS arată o creștere ușoară, dar continuă a ratei recăsătoririlor persoanelor divorțate sau văduve în totalul căsătoriilor înregistrate: de la 11,4% în rândul bărbaților și 10,69 în rândul femeilor, în 1990, la 15,7% în rândul bărbaților și 14,97% în rândul femeilor, în 2006. 296 Datele disponibile în baza Eurostat arată o creștere continuă a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în rândul bărbaților și 10,69 în rândul femeilor, în 1990, la 15,7% în rândul bărbaților și 14,97% în rândul femeilor, în 2006. 296 Datele disponibile în baza Eurostat arată o creștere continuă a ratei copiilor născuți în afara căsătoriei, de la 18,3% în 1994, la 29,3% în 2004, când a intrat într-o ușoară scădere, în 2008 înregistrându-se 27,4%. 297 ***World Health Organization, World health statistics, WHO Press, Geneva, 2009, citat în 01 noiembrie 2010, disponibil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
însuși. În 1928, Calinic Popp Șerboianu publica un articol în Cultura Poporului despre diverse obiceiuri "din satul meu Șerboieni"19. Mai aflăm din acest articol cum că arhimandritul avea o soră numită Elena Gr. Grigorescu (probabil numele fiind schimbat în urma căsătoriei). În orice caz, Șerboianu demonstra în acest articol că era mândru de locurile sale de origine, el menționând diverse doine, ghicitori, porecle de femei și bărbați, descântece, credințe și superstiții sau elemente de medicină populară. Însă aceste preocupări etnografice nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]