2,287 matches
-
(germană: "Kanton Graubünden"; retoromană: "Chantun Grischun"; italiană: "Grigioni"; franceză: "Grisons"), uneori denumit și Cantonul Griurilor, este cel mai mare și cel mai estic din cele 26 de cantoane ale Elveției. E și singurul trilingv (retoromană, germană, italiană). Suprafața cantonului este de 7.105 km². Doar o treime din această zonă este considerată teren productiv. Pădurile acoperă circa o cincime din întreaga zonă. Cantonul este aproape în întregime muntos și cuprinde părțile superioare ale văilor râurilor Rin și Inn. Există
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
estic din cele 26 de cantoane ale Elveției. E și singurul trilingv (retoromană, germană, italiană). Suprafața cantonului este de 7.105 km². Doar o treime din această zonă este considerată teren productiv. Pădurile acoperă circa o cincime din întreaga zonă. Cantonul este aproape în întregime muntos și cuprinde părțile superioare ale văilor râurilor Rin și Inn. Există mai multe vârfuri importante în Alpii Grisuni, printre care Tödi cu 3.614 m și Piz Bernina cu 4.048 m. Multe dintre lanțurile
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Inn. Există mai multe vârfuri importante în Alpii Grisuni, printre care Tödi cu 3.614 m și Piz Bernina cu 4.048 m. Multe dintre lanțurile muntoase prezintă ghețari mari, precum Adula, Albula, Silvretta și Rhätikon. Văile părții centrale ale cantonului sunt foarte adânci, unele dintre acestea fiind chiar cele mai adânci din Europa. Aceste văi au fost la origine locul de unde trăiau inițial "raeti" ("rhaeti"), o populație probabil de origine celtică, care conserva ca limbă retoromana, formată după crearea provinciei
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Aceste văi au fost la origine locul de unde trăiau inițial "raeti" ("rhaeti"), o populație probabil de origine celtică, care conserva ca limbă retoromana, formată după crearea provinciei romane Raetia. Retoromana (cu varianta ei romanșa) este una din limbile actuale din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și sud-est, Cantonul Sfântul Gall și Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
trăiau inițial "raeti" ("rhaeti"), o populație probabil de origine celtică, care conserva ca limbă retoromana, formată după crearea provinciei romane Raetia. Retoromana (cu varianta ei romanșa) este una din limbile actuale din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și sud-est, Cantonul Sfântul Gall și Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri la vest și Cantonul Ticino la sud-vest. Capitala
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
varianta ei romanșa) este una din limbile actuale din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și sud-est, Cantonul Sfântul Gall și Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri la vest și Cantonul Ticino la sud-vest. Capitala sa este Cuira (germană: Chur cu pronunție aproximativă hhur; italiană: Coira). Tot în se mai află stațiunile de renume mondial Davos și St
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
una din limbile actuale din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și sud-est, Cantonul Sfântul Gall și Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri la vest și Cantonul Ticino la sud-vest. Capitala sa este Cuira (germană: Chur cu pronunție aproximativă hhur; italiană: Coira). Tot în se mai află stațiunile de renume mondial Davos și St. Moritz (prescurtare de la Sankt
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și sud-est, Cantonul Sfântul Gall și Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri la vest și Cantonul Ticino la sud-vest. Capitala sa este Cuira (germană: Chur cu pronunție aproximativă hhur; italiană: Coira). Tot în se mai află stațiunile de renume mondial Davos și St. Moritz (prescurtare de la Sankt Moritz; în română: Sf.
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și sud-est, Cantonul Sfântul Gall și Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri la vest și Cantonul Ticino la sud-vest. Capitala sa este Cuira (germană: Chur cu pronunție aproximativă hhur; italiană: Coira). Tot în se mai află stațiunile de renume mondial Davos și St. Moritz (prescurtare de la Sankt Moritz; în română: Sf. Mauriciu). Mare parte din teritoriul
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Ticino la sud-vest. Capitala sa este Cuira (germană: Chur cu pronunție aproximativă hhur; italiană: Coira). Tot în se mai află stațiunile de renume mondial Davos și St. Moritz (prescurtare de la Sankt Moritz; în română: Sf. Mauriciu). Mare parte din teritoriul cantonului a făcut parte în antichitate din Provincia Romană Raetia, scris uneori și Rhaetia, fondată în anul 15 î.Hr.. Aceste zone au devenit mai târziu parte din dieceza Cuirei. În 1367 este fondată Liga Casei Domnului ("Cadi", "Gottes Haus"), pentru a
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
erau îmbrăcate de populație. O a treia ligă este fondată în 1436 de oamenii celor zece jurisdicții ale fostului județ Toggenburg, deoarece dinastia Toggenburg nu mai avea urmași. Liga se chema Liga celor zece jurisdicții ("Zehngerichtebund"). Primul pas în constituirea Cantonului Grisunilor se face când Liga celor zece jurisdicții se aliază cu Liga Casei Domnului, în 1450. În 1471 cele două ligi se aliază cu Liga Gri. În 1496 Habsburgii au moștenit propietățile dispărutei dinastii Toggenburg. Această situație a dus la
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Gri. În 1496 Habsburgii au moștenit propietățile dispărutei dinastii Toggenburg. Această situație a dus la alianța dintre ligile grisune și Confederația Elvețiană. Habsburgii au fost învinși la Trecătoarea Calven și la Dornach. Aceasta a ajutat Confederația, iar ligile aliate ale Cantonului Grisunilor au fost recunoscute. Ultimele urme ale jurisdicției Episcopatului de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
grisune și Confederația Elvețiană. Habsburgii au fost învinși la Trecătoarea Calven și la Dornach. Aceasta a ajutat Confederația, iar ligile aliate ale Cantonului Grisunilor au fost recunoscute. Ultimele urme ale jurisdicției Episcopatului de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Dornach. Aceasta a ajutat Confederația, iar ligile aliate ale Cantonului Grisunilor au fost recunoscute. Ultimele urme ale jurisdicției Episcopatului de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată de vită numită în germană "Bündnerfleisch". Agricultura și turismul sunt
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
ligile aliate ale Cantonului Grisunilor au fost recunoscute. Ultimele urme ale jurisdicției Episcopatului de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată de vită numită în germană "Bündnerfleisch". Agricultura și turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazează
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată de vită numită în germană "Bündnerfleisch". Agricultura și turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazează pe silvicultură și pe pășunatul estival în munte, în special de oi și
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvețiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveției devine canton elvețian abia în 1803. Constituția cantonului este dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată de vită numită în germană "Bündnerfleisch". Agricultura și turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazează pe silvicultură și pe pășunatul estival în munte, în special de oi și capre. Turismul este
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
cantonale. Agricultura se bazează pe silvicultură și pe pășunatul estival în munte, în special de oi și capre. Turismul este concentrat în munți, în special în jurul orașelor Davos, Arosa, Laax și St. Moritz/Pontresina. Există, totuși, și câteva stațiuni în interiorul cantonului. În schimb la Cuira se produce vin. Cuira este și un centru industrial. În văile Mesolcina/Misox și Poschiavo se cultivă porumb și castane comestibile. Localități mai importante, cu peste 5000 de locuitori la recensământul din 2009: Limbile vorbite în
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
În schimb la Cuira se produce vin. Cuira este și un centru industrial. În văile Mesolcina/Misox și Poschiavo se cultivă porumb și castane comestibile. Localități mai importante, cu peste 5000 de locuitori la recensământul din 2009: Limbile vorbite în Cantonul Grisunilor sunt: germana în nord-vest (54%), limba retoromană, numită și rumância sau romanșa în Engadina, Valea Monastero și în apropiere de Disentis/Mustér (31%), precum și italiana în văile Mesolcina/Misox, Calanca, Bregaglia/Bergell, și Poschiavo/Puschau (15%). Populația romanică reproșează
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Mesolcina/Misox, Calanca, Bregaglia/Bergell, și Poschiavo/Puschau (15%). Populația romanică reproșează autoritaților că nu fac nimic pentru a se evita extincția limbii retoromane, predominantă dealungul secolelor. Statisticile indică un flux constant, în special după 1850, al populațiilor germanofone spre Cantonul Grisunilor, altădată practic în întregime romanic. Cele două confesiuni principale sunt catolicismul și protestantismul refomat calvin, adus ulterior de populațiile germanofone. Din punct de vedere al apartenenței religioase populația de astăzi este practic împărțită în două.
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
Republica și este numele celui mai vestic canton sau stat confederal al Elveției, împrejmuit pe aproape toate părțile de Franța și centrat în orașul Geneva. Numele oficial al acestui canton este "République et Canton de Genève". La fel ca alte cantoane elvețiene (Ticino, Neuchâtel) acest canton se autoproclamă
Cantonul Geneva () [Corola-website/Science/297533_a_298862]
-
Republica și este numele celui mai vestic canton sau stat confederal al Elveției, împrejmuit pe aproape toate părțile de Franța și centrat în orașul Geneva. Numele oficial al acestui canton este "République et Canton de Genève". La fel ca alte cantoane elvețiene (Ticino, Neuchâtel) acest canton se autoproclamă o republică, ca parte a Confederației Elvețiene. se găsește în colțul sud-vestic al Elveției. Mulțumită capitalei sale, este una dintre zonele cele
Cantonul Geneva () [Corola-website/Science/297533_a_298862]
-
Republica și este numele celui mai vestic canton sau stat confederal al Elveției, împrejmuit pe aproape toate părțile de Franța și centrat în orașul Geneva. Numele oficial al acestui canton este "République et Canton de Genève". La fel ca alte cantoane elvețiene (Ticino, Neuchâtel) acest canton se autoproclamă o republică, ca parte a Confederației Elvețiene. se găsește în colțul sud-vestic al Elveției. Mulțumită capitalei sale, este una dintre zonele cele mai cosmopolite ale națiunii. Ca centru al Reformei Caliviniste, capitala, Geneva
Cantonul Geneva () [Corola-website/Science/297533_a_298862]
-
mai vestic canton sau stat confederal al Elveției, împrejmuit pe aproape toate părțile de Franța și centrat în orașul Geneva. Numele oficial al acestui canton este "République et Canton de Genève". La fel ca alte cantoane elvețiene (Ticino, Neuchâtel) acest canton se autoproclamă o republică, ca parte a Confederației Elvețiene. se găsește în colțul sud-vestic al Elveției. Mulțumită capitalei sale, este una dintre zonele cele mai cosmopolite ale națiunii. Ca centru al Reformei Caliviniste, capitala, Geneva, exercită o influență semnificativă asupra
Cantonul Geneva () [Corola-website/Science/297533_a_298862]
-
se autoproclamă o republică, ca parte a Confederației Elvețiene. se găsește în colțul sud-vestic al Elveției. Mulțumită capitalei sale, este una dintre zonele cele mai cosmopolite ale națiunii. Ca centru al Reformei Caliviniste, capitala, Geneva, exercită o influență semnificativă asupra cantonului, care consistă în principal din Geneva și hinterlandul său. Suprafața Cantonului Geneva este de 282 km². Cantonul este izolat de celelalte cantoane elvețiene. Granițele actuale ale cantonului au fost stabilite în 1815. În 2002 populația cantonului era de 414.300
Cantonul Geneva () [Corola-website/Science/297533_a_298862]