3,702 matches
-
mult mai puternic? dec�ț �n Fran?a ?i invers, discreditul �n propria lui ?ar?, Fran?a, �n care liberalismul politic ?i conservatorismul social n-au �ncetat niciodat? s? mearg? �mpreun? [Kalaora & Savoye, 1989]. ?coală liber? de ?tiin?e politice Catolicii nu s�nt singurii care vor s? scoat? ?ara din confuzia �n care intrase dup? dezastrul din 1871. Mai la centru pe e?ichierul politic, protestan?îi se �ntreab? ?i ei care s? fie cauzele �ignoran?ei franceze din spatele nebune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
scena intelectual? ?i ?tiin?ific? italian?: nici faimoasa criminologie pozitivist? de la sf�r?ițul secolului anterior, nici ?coală de sociologie a lui Pareto n-au avut posteritate �ntr-un univers ideologic fundamental ostil, dominat acum �ntrutotul de marxism. Doar inteligen?ia catolic? milanez? mai p?streaz? sociologia �n via??, iar apoi universitatea (laic?) din Torino ?i Funda?ia Olivetti. Pionierii contemporani ai disciplinei orientaser? sociologia, �n cursul anilor cincizeci, c?tre cercetarea empiric? a consecin?elor sociale ale progresului tehnologic (Ferravoti, 1958
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
luptă îndârjită, luptători, purtători de sabie, un număr de 90 de călugări, în frunte cu episcopul Teodoric. Atât catedrala, cât și cetatea, au fost apoi dărâmate din temelie. După aproape 40 de ani, papa Nicolae al III-lea scria episcopului catolic de Fermo, din Ungaria, în 7 octombrie 1279 că „Cetatea Milcovului” a fost distrusă nu demult de numiții tătari și nu se mai află acolo de vreo patruzeci de ani, nici episcopi și nici alți locuitori catolici. Știrea este confirmată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înalți și de-a curmezișul Ardealului și au ajuns la râul Mureș și au stat acolo”. Împotriva acestora, Ladislau Cumanul cheamă la arme și adună în Ungaria pe românii de credință ortodoxă, tocmai din Roma Veche = Bizanț = și pe aceia catolici din Roma Nouă = Italia =, din timpul lui papa Formosus (891-896) și cu o astfel de armată, la care s-au adăogat și „mulți oameni unguri”, el îi bate pe tătari pe Tisa. „Și netrecând multă vreme, a fost o luptă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ambele localități astăzi încorporate la U.R.S.S. Supărat, totuși, de pierderile mari suferite de românii transilvăneni și, mai ales, de pieirea locuitorilor catolici, pe care-i nimiceau schismaticii moldoveni unde-i întâlneau, Carol de Anjou se plânge Vaticanului că supușii „catolici au avut de suferit tot felul de maltratări din partea schismaticilor, tătarilor și păgânilor” (cumani). Probabil că va fi cerut și ajutor bănesc. Papa, însă, nu i-l poate da, dar recomandă, în februarie 1327, lui Toma voievodul Transilvaniei, lui Solomon
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Lubart. Potrivit unui testament secret, el lăsase tronul său regelui polon, care încă din anul 1337 a început să se intituleze „haeres ac dominus totius terrae Russiae”. Descoperit fiind de către boierii ruteni ortodocși, care mai erau nemulțumiți și de favorizarea catolicilor în timpul domniei acestuia, Gheorghe Troiden a sfârșit prin a fi otrăvit, pentru a fi chemat la tron Lubart. Acesta era socotit mai în drept să ocupe tronul, ca unul ce era fiul lui Gedymin, deci și el cumnat cu Gheorghe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Marele Pontif nu a ezitat să trimită din Avignon chiar o scrisoare noului han, în care să-l îndemne la convertire. Lucrurile păreau că merg spre bine, când deodată se ivi o întorsătură neașteptată. Adepții mahomedanismului urmăriseră îndeaproape activitatea “misionarilor catolici la Curtea hanului și când Tinybek plecă, în anul 1341, într-o campanie împotriva Horezmului, ei pun la cale asasinarea lui și-l înlocuiesc cu fratele mai mic, Gianibek (1341-1357). Uzbek lăsase un imperiu foarte bine organizat. De la granițele Banatului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care-i poartă numele și astăzi, dar prin concesiile făcute religiei creștine în interior, a avut pace la hotarul de sud și de apus. Gianibek, însă, a nesocotit această sănătoasă politică internă a tatălui său. Prin măsurile aspre, luate împotriva catolicilor, el a dus forțele mongole la un război de durată cu puterile maritime Veneția și Genova, în sud, pe coastele Mării Negre, și atras dinspre Apus pe uscat, intervenția regatelor catolice, Ungaria și Polonia, iar dinspre nord-vest, a ducatului Lituaniei, care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de o ceartă iscată în Tana, între venețianul Andreolo Civrano și tătarul Kodja Omar, care, degenerând în bătaie, s-a terminat cu uciderea celui din urmă. Acest eveniment a fost suficient pentru a ridica populația mongolă a cetății împotriva europenilor catolici și un prilej pentru marele han de a declara război Veneției și Genovei și de a angaja Ungaria și Polonia cu toate consecințele. Toți occidentalii din Tana, venețieni, genovezi, florentini și alții au fost omorâți sau luați prizonieri, mărfurile lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lucide. Capitolul II - Prezența franciscanilor în Țara Românească 1. În umbra franciscanilor de-a lungul timpului „Cine nu își cunoaște istoria, nu are nici un viitor”, spune o veche cugetare românească, invocată adesea și de către Mihail Kogălniceanu, marele apărător al drepturilor catolicilor în Moldova. „Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe”, ne amintește și Poetul. Dar din punctul de vedere al misionarului, istoria este o lecție obligatorie, de la care nu este permis să lipsești, deoarece numai ea oferă rădăcinile prezentului și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1239, prin care se acordă acestora anumite privilegii. Același papă, în 1238, a emis un document prin care le-a cerut dominicanilor și franciscanilor din Valahia să pornească o răscoală împotriva împăratului Asan al II-lea, care îi persecuta pe catolici. Regele Bela al IV-lea a trimis o scrisoare regelui Konrad al Germaniei, în care a descris nenorocirile înfăptuite de către tătari (în 1241) „...măcelărind venerabili arhiepiscopi, episcopi, monarhi, frați minori și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nemulțumiți de preoții unguri, și își doreau un episcop al lor, care să știe limba română. În 1374 papa i-a cerut arhiepiscopului de Strigoniu, să-l numească episcop pe franciscanul Antonio Spoleto (care cunoștea foarte bine limba română) pentru catolicii români. Sediul arhiepiscopiei a fost la Argeș. Dragoș, voievodul din Maramureș a venit („a descălecat”) în Moldova, în 1352, cu oamenii săi care erau toți catolici, din cauza politicii dure a ungurilor din Transilvania. În 1359 voievodul Bogdan I (1359-1365) a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-l numească episcop pe franciscanul Antonio Spoleto (care cunoștea foarte bine limba română) pentru catolicii români. Sediul arhiepiscopiei a fost la Argeș. Dragoș, voievodul din Maramureș a venit („a descălecat”) în Moldova, în 1352, cu oamenii săi care erau toți catolici, din cauza politicii dure a ungurilor din Transilvania. În 1359 voievodul Bogdan I (1359-1365) a întemeiat Principatul Moldova. Deși catolicii erau prezenți în acest teritoriu, totuși, populația era majoritar ortodoxă, și, voievodul Bogdan I, pentru a obține independența față de Ungaria, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost la Argeș. Dragoș, voievodul din Maramureș a venit („a descălecat”) în Moldova, în 1352, cu oamenii săi care erau toți catolici, din cauza politicii dure a ungurilor din Transilvania. În 1359 voievodul Bogdan I (1359-1365) a întemeiat Principatul Moldova. Deși catolicii erau prezenți în acest teritoriu, totuși, populația era majoritar ortodoxă, și, voievodul Bogdan I, pentru a obține independența față de Ungaria, a trecut la ritul grec (deși soția sa Maria a rămas catolică). Fiul lui Bogdan I, Lațcu, a fost voievod
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a obține independența față de Ungaria, a trecut la ritul grec (deși soția sa Maria a rămas catolică). Fiul lui Bogdan I, Lațcu, a fost voievod al Moldovei (1366-1375) și prin fratele Paul de Schweindnitz a solicitat unirea cu Roma a catolicilor din Moldova, precum și înființarea unei episcopii. Andrei de Cracovia, fost misionar pe aceste meleaguri, a fost numit de către papa Grigore al XI-lea la 9 martie 1371, episcop de Siret. Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar nu și în zona de activitate a franciscanilor observanți de la Bacău (care au activat aici între 1521-1580). Lipsa preoților a agravat și mai mult situația catolicilor din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
limbii și a poporului român, cultivând în suflete conștiința națională. Domnitorul Alexandru Basarab și soția sa Clara (catolică, ca și cea de a doua soție a sa) le-a oferit protecție, astfel multe familii de boieri s-au convertit la catolici. Papa Clement al V-lea i-a scris regelui Ludovic al Ungariei despre numărul mare de boieri care au trecut la catolicism. Papa Inocențiu al VI-lea și-a exprimat satisfacția pentru convertirile atât de numeroase ale românilor și chiar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Argeș au avut doar caracter onorific (până în 1590), ceea ce a contribuit la diminuarea prestigiului Bisericii Romano-Catolice în Valahia. „Episcopul ar fi fost sub protecția principilor țării, ce erau interesați, de multe ori, să se afle în relații bune cu catolicii și chiar să-i ajute”. Seria numirilor onorifice a episcopilor s-a întrerupt atunci când papa Iuliu al II-lea l-a numit episcop de Argeș pe Dionisie de Gilău (la 29 octombrie 1512), canonic al catedralei din Alba Iulia. După
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
astfel încât această episcopie nu a mai fost conferită nimănui. Misionarii franciscani conventuali și observanți maghiari au ținut piept cu dârzenie husiților, calvinilor, luteranilor și unor pseudopreoți schismatici, greci sau slavi, „vlădici necanonici”, după cum i-a numit N. Iorga. Mulți dintre catolici au trecut la Biserica Ortodoxă. Domnitorul Petru Șchiopu i-a solicitat papei un episcop pentru Moldova. La 7 ianuarie 1591 Bernardino Quirini a fost numit episcop de Argeș, cu reședința la Bacău. „El va dezvolta o activitate bogată în Moldova
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
iar în 1688 a fost eliberat Belgradul. Liga Sfântă era oficial sprijinită de către papalitate, și din ea făceau parte numai țări catolice (Imperiul Habsburgic, Veneția și Polonia), motiv pentru care turcii s-au răzbunat amarnic pe călugării franciscani și pe catolicii bulgari. Doar o treime din populația catolică bulgară și dintre călugări au reușit să se refugieze în Valahia, restul au fost omorâți cu cruzime. În Valahia domnea pe atunci Constantin Brâncoveanu (1688-1714), conducătorul luminat, căruia i se dusese vestea. O
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o treime din populația catolică bulgară și dintre călugări au reușit să se refugieze în Valahia, restul au fost omorâți cu cruzime. În Valahia domnea pe atunci Constantin Brâncoveanu (1688-1714), conducătorul luminat, căruia i se dusese vestea. O parte dintre catolicii bulgari s-au stabilit în localitățile catolice din Valahia, iar cealaltă parte a trecut munții, stabilindu-se în localitățile Sibiu, Deva, Vințul de Jos și Alba Iulia. 4. Mănăstirea franciscană din Târgoviște Târgoviște se afla pe drumul comercial dintre Transilvania
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a solicitat trimiterea câtorva frați de la Chiprovaz, pentru poporul de credincioși catolici. În 1625 episcopul de Sofia, Elia Marinich a înștiințat Congregația de Propaganda Fide că la mănăstirea din Târgoviște există un misionar franciscan conventual care păstorea opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au fost trimiși primii doi misionari: Pietro Paolo Bruni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vechea biserică Sfântul Francisc, alături de pășuni, păduri și vie să fie preluate de către observanți, iar biserica Sfânta Maria să revină fraților minori conventuali. Domnitorul George Ghica a mutat capitala la București, din porunca turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște. Episcopul Anton Stephani de Nicopole a fost mulți ani misionar franciscan conventual în Valahia și între 1660-1670 a fost paroh la Târgoviște. În calitate de vizitator apostolic a scris o istorie despre Biserica Catolică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost încorporată alături de conventele din Austria, Croația, Ungaria și sudul Transilvaniei în Provincia Sfântul Ioan de Capistrano, cu sediul la Viena. Din 4 octombrie 1863 Consiliul Provincial a renunțat la comunitățile din Valahia, cu aprobarea Congregației De Propaganda Fide. 5. Catolicii din Câmpulung „Între Târgoviște și Brașov se afla Câmpulung, un oraș al creștinilor, și acolo este locul de depozit al mărfurilor care sunt transportate de la Târgoviște în Transilvania”. (Sebastian Münster) Atât în Valahia cât și în Moldova, în secolele XIII-XIV
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
depozit al mărfurilor care sunt transportate de la Târgoviște în Transilvania”. (Sebastian Münster) Atât în Valahia cât și în Moldova, în secolele XIII-XIV s-au format comunități etno-religioase și lingvistice săsești la Târgoviște, Râmnic, Argeș și la Câmpulung. Acești oameni erau catolici într-o populație majoritar ortodoxă. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, sașii din Brașov au întemeiat această așezare comercială, bine plasată, pe drumul ce duce înspre Dunăre și Marea Neagră. Poziția strategică a orașului se situa în locul în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]