4,620 matches
-
eforturilor angajate de întreprindere (resurse umane, materiale și bănești) în raport cu rezultatele (efectele), respectiv performanțele economicofinanciare ce se realizează. Analiza statistică microeconomică constă într-un ansamblu de metode, tehnici și modele specifice de investigare a activității economico-financiare a întreprinderii, a legăturilor cauzale dintre fenomenele și procesele economico-financiare care se desfășoară în cadrul acesteia. Prin intermediul analizei statistice a fenomenelor și proceselor economicofinanciare din cadrul întreprinderii se obțin informațiile economico-financiare necesare conducerii în fundamentarea deciziilor operative, dar și pentru realizarea de lucrări previzionale, de strategii de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
o demarcație între ceea ce tel-quel-iștii numesc scriitură textuală (caracterizată ca "rețea literală cu mai multe dimensiuni, ca șiruri de generări și transformări reciproce, sume vide de distrugere a limbajului prin articularea sa"265) și scriitura non-textuală, care este "lineară, expresivă, cauzală, neînscrisă și nelegată de "spațiul scris""266. Putem aici observa ideile lui Derrida (care, de altfel, a fost asimilat grupului, în special în anul 1960) ce ne trimit atât la teoretizările din De la grammatologie, cât și la experimentele practice (precum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cum Houdebine, susținând teza intertextualității, consideră că, de fapt, un text se semnează cu un alt text, și nu cu un simplu nume. Baudry, pe de altă parte, dezvoltă un nou concept pornind de la situația autorului, cel de scriitură a-cauzală, "caracterizată mai întîi prin dispariția unui semnificat care i-ar fi în același timp origine (autorul cauză) și scop (adevărul, legea, expresivitatea)"298. Această scriitură nu mai este un instrument al reprezentării exteriorității și nu se mai referă, chiar și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
slabă calitate, fie politicii micro și macroeconomice, confuze și ofensive; * Bursa de Valori București și RASDAQ nu publică periodic lista dividendelor distribuite. * Societățile cotate la bursă nu au obligativitatea publicării rapoartelor lor financiare. Aceste aspecte au ca efect următoarea succesiune cauzală: Băncile dețin un rol preponderent în ansamblul instituțiilor de intermediere financiară, dar dezvoltarea lor nu are loc exclusiv pe baza economiilor, ci și în mod artificial, prin cheltuieli guvernamentale sporite, finanțate prin inflație internă și o datorie externă în creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
inovațiile de proces alături de inovațiile de produs (reprezentând diversificarea și modernizarea produselor financiare existente pe piețele de capital) constituie vectori ai liberalizării financiare. Efectele scontate ale inovațiilor financiare urmăresc, în general, creșterea economică. Eficiența acestora poate fi apreciată în relație cauzală directă, măsurând variațiile indicatorilor de creștere respectivi. Inovația financiară este, de fapt, un mod de diversificare a posibilităților de plasament al resurselor financiare în economia reală. Trebuie însă să ținem cont și de o verigă importantă a "lanțului cauzal", globalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
relație cauzală directă, măsurând variațiile indicatorilor de creștere respectivi. Inovația financiară este, de fapt, un mod de diversificare a posibilităților de plasament al resurselor financiare în economia reală. Trebuie însă să ținem cont și de o verigă importantă a "lanțului cauzal", globalizarea financiară, care poate fi percepută ca un filtru poziționat, fie în amontele rezultatelor (când se manifestă un efect de amplificare), fie în avalul acestora, făcând greoaie judecățile de eficiență a inovației financiare folosite (efect de diluare). Inovația financiară poate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
condiționarea unui nou comportament (crearea unui reflex condiționat), fie la eliminarea celui nedorit (procedeul constă în eliminarea unuia din stimulii asociați, și se numește extincție). Adepții teoriei behavioriste au ca metodă principală paradigma învățării comportamentului. În esență, este o secvență cauzală care poate fi descrisă astfel: la prezența unui stimul exterior, organismul are o reacție (comportament), însoțită de o anumită consecință. Dacă este o consecință plăcută, schema comportamentală este fixată. Fig.V.5 Paradigma învățării comportamentului În acest punct este de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
the Shatt al-Arab Boundary Dispute” (1986) și “Unfinished Business: Iran, the U.A.E., Abu Musa and the Tunbs” (2003). d. Universitatea Southampton - profesorul emeritus John Malcolm Wagstaff s-a preocupat de geopolitica stărilor conflictuale din regiunea Levantului și resorturile cauzale ale acestora, subiect asupra căruia a lucrat în colaborare cu Gerald Blake, Peter Beaumont și Sarah Searight. e. Universitatea Sussex - profesorul de relații internaționale Jan Selby a abordat aspectele economice ale conflictului israelo-palestinian, respectiv accesul la sursele de apă și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
irakianului Tareq Ismael, referitoare la raporturile statelor arabe în secolul XXI și la fostele relații ale mișcărilor comuniste arabe cu statele ex-comuniste. Palestinianul Halim Barakat a analizat problema identității și autorității în statele arabe, iar Tawfic Farah a studiat resorturile cauzale și consecințele geopolitice ale panarabismului în lucrarea “Pan-Arabism and Arab Nationalism” (1987). Mohamed Riad și Khalid al-Zamat din Qatar, au analizat consecințele spațiale ale diferendelor frontalier-marine dintre Qatar, Bahrain și Arabia Saudită. 4.17. În România - interese generate de contextul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Paley și alți creaționiști de factură tradițională nu vedeau nici o alternativă la proiect și intenție, Darwin a reușit, sub influența stimulatoare reprezentată de contactul cu ideile lui Malthus și ale economiștilor clasici, să imagineze o explicație pe baza unui mecanism cauzal orb. Selecția celor avantajați în lupta pentru existență poate explica tot ceea ce explică proiectul, poate explica adaptarea, dar deschide totodată perspectiva explicării acelor fapte pe care nu le poate explica proiectul, a imperfecțiunilor adaptării viețuitoarelor la condițiile în care trăiesc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și de animale, cât și cele făcute în natură evidențiază că indivizii care provin din aceiași părinți și trăiesc în aceeași ambianță prezintă un spectru larg de variații ale caracterelor. Acestea sunt variațiile pentru care Darwin nu găsea o explicație cauzală, variații pe care le-a calificat de aceea drept nedefinite sau întâmplătoare. Cele mai multe dintre acestea sunt dezavantajoase sau neutre din punctul de vedere al necesităților de adaptare ale indivizilor. Unele, mai puține, creează însă avantaje adaptative. Descoperirea decisivă pentru formularea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-o în primul rând sub influența operei științifice a lui Lyell, a favorizat descoperirea principiului selecției naturale, se poate spune, pe de altă parte, că gradualismul său reprezintă o consecință necesară, de neevitat, a recunoașterii selecției naturale drept principalul factor cauzal a cărui acțiune a dus la apariția unor noi specii și la dispariția altora, în diferite ere geologice. Și aceasta deoarece selecția naturală nu poate să acționeze decât în mod lent și treptat. Iar dacă se admite că selecția naturală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la rangul unei dogme, era că selecția naturală, ca mecanism al producerii și accentuării varietăților (raselor), acționând în imensitatea timpului geologic, este capabilă să genereze uriașa biodiversitate care a populat de-a lungul timpului planeta noastră. Selecția naturală, ca mecanism cauzal, ar fi fost nu numai necesară, dar și suficientă pentru a explica istoria vieții pe pământ. Era contestată în acest fel orice distincție dintre mecanismele microși macroevoluției, ceea ce conducea la punctul de vedere al gradualismului filogenetic. Gould prezintă multe informații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
propunerile sale de reelaborare și de revizuire cu referire la trei direcții, și anume prin raportare la susținerile că acțiunea selecției naturale se exercită, în primul rând sau în mod exclusiv, la nivelul organismelor individuale, că selecția este singurul mecanism cauzal și că variațiile de caractere care sunt promovate de selecția naturală pot să explice, prin extrapolare în imensitatea timpului geologic, întreaga biodiversitate. În prima direcție, Gould propunea o teorie ierarhică a selecției, iar în a doua direcție, luarea în considerare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evoluției și crearea omului nu se contrazic, dar ele nu trebuie nici armonizate.“ Dacă Dumnezeu nu poate și nu trebuie să fie gândit în acei termeni care sunt adecvați pentru descrierea experienței, rezultă că orice descriere a Creației în termeni cauzali este lipsită de sens. Nu mai suntem îndreptățiți să vorbim de „cauze prime“, nici de „cauze secundare“. Credința în Creație nu ne spune ceva despre lumea care constituie obiectul cercetării științifice. Înțeleasă în semnificația ei existențială, ideea Creației nu va
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturii este ca acestea să ajungă la formularea unor explicații ale fenomenelor de același gen cu cele din științele fizico-chimice este exprimat, de obicei, spunându-se că ele trebuie să tindă spre elaborarea unor explicații reducționiste. Sunt numite astfel explicațiile cauzale ale caracteristicilor unui întreg prin interacțiunea părților lor componente. Presupoziția de la care au plecat și pleacă cei care promovează acest punct de vedere este aceea că, dacă caracteristicile oricărui întreg sunt rezultatul interacțiunii părților, atunci singura explicație satisfăcătoare din punct
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicațiilor teleologice Una din expresiile tipice ale tezei unității metodologice a științei este aceea că procesul maturizării științifice a disciplinelor biologice se exprimă, între altele, prin aceea că explicațiile structurilor și comportării ființelor vii prin scopuri sunt înlocuite cu explicații cauzale. Această temă a fost dezvoltată, de exemplu, în lucrări ale filozofului Ernst Nagel. În cartea sa The Structure of Science, Nagel examinează critic punctul de vedere după care obiectul specific de studiu al disciplinelor biologice - viața - ar atrage după sine
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
disciplinelor biologice - viața - ar atrage după sine particularități metodologice ale acestor discipline, care le disting de științele fizico-chimice. Primul argument în favoarea acestui punct de vedere este acela că specificul vieții ar cere să se acorde prioritate explicațiilor teleologice în raport cu cele cauzale, iar al doilea este că un anumit tip de holism, de integrare a părților în întreg, propriu materiei vii, ar limita aplicarea în biologie a demersurilor analitice caracteristice științelor fizico-chimice. Nagel se concentrează asupra examinării critice a primului argument, pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aplicarea în biologie a demersurilor analitice caracteristice științelor fizico-chimice. Nagel se concentrează asupra examinării critice a primului argument, pe care îl socotește drept cel mai puternic. Teza lui este că pe măsură ce progresează cercetarea biologică explicațiile teleologice sunt înlocuite cu explicații cauzale, și aceasta fără o pierdere semnificativă în ceea ce privește puterea explicativă. O asemenea evoluție este o evoluție spre maturitate științifică, deoarece explicațiile cauzale ar fi mult mai satisfăcătoare din punctul de vedere al imperativelor metodei științei. Chiar dacă mai persistă un timp explicații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
socotește drept cel mai puternic. Teza lui este că pe măsură ce progresează cercetarea biologică explicațiile teleologice sunt înlocuite cu explicații cauzale, și aceasta fără o pierdere semnificativă în ceea ce privește puterea explicativă. O asemenea evoluție este o evoluție spre maturitate științifică, deoarece explicațiile cauzale ar fi mult mai satisfăcătoare din punctul de vedere al imperativelor metodei științei. Chiar dacă mai persistă un timp explicații familiare prin scopuri ale diferitelor caracteristice și procese care disting ființele vii, ele sunt înlăturate treptat prin explicații cauzale, explicații supuse
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deoarece explicațiile cauzale ar fi mult mai satisfăcătoare din punctul de vedere al imperativelor metodei științei. Chiar dacă mai persistă un timp explicații familiare prin scopuri ale diferitelor caracteristice și procese care disting ființele vii, ele sunt înlăturate treptat prin explicații cauzale, explicații supuse controlului faptelor, care sunt dezirabile din punctul de vedere al cerințelor cunoașterii științifice. Nagel apreciază astfel că o explicație cum este cea a dezvoltării organismelor de la naștere la maturitate ca evoluție într-o direcție predeterminată, spre un scop
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a susține că disciplina cere o logică a cercetării radical distinctă. “ Un punct de vedere diametral opus a formulat, câțiva ani mai târziu, geneticianul Francisco J. Ayala. Explicațiile teleologice, argumentează Ayala, sunt explicații care nu pot fi reformulate ca explicații cauzale fără pierderi semnificative în ceea ce privește capacitatea explicativă. Celor care susțin, cum face Nagel, că nu putem exclude în principiu posibilitatea ca orice explicație teleologică să fie înlocuită cu o explicație cauzală, Ayala le răspunde că modul în care s-ar putea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]