3,300 matches
-
deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a reținut patru categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de „sociologiile parțiale”, unde apariția cauzei este întotdeauna urmată de producerea efectului, modelul cauzal gustian este conceptualizat în termeni de condiționare, în care cauza clasică apare sub ipostaza de virtualități, indeterminare, probabilitate, fascicul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cauzală e numai acțiunea concomitentă a tuturor condițiilor, în măsura în care realizează o unitate în act, o totalitate vie, dinamică: voința socială. De unde nevoia de a cerceta acțiunea paralelă a acestora și contopirea lor într-o singură unitate” (Vulcănescu, 1932, 218). Formula cauzalității sociologice, la care ajunge autorul, este surprinzător de originală și rezistentă la proba timpului: numai împreună, voința socială (cu întreaga ei morfologie intimă) și cadrele sale naturale și sociale alcătuiesc cauzalitatea sociologică sau, codificat, V + C = M (Voință + Cadre = Manifestări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lor într-o singură unitate” (Vulcănescu, 1932, 218). Formula cauzalității sociologice, la care ajunge autorul, este surprinzător de originală și rezistentă la proba timpului: numai împreună, voința socială (cu întreaga ei morfologie intimă) și cadrele sale naturale și sociale alcătuiesc cauzalitatea sociologică sau, codificat, V + C = M (Voință + Cadre = Manifestări). Cât de actuală este viziunea gustiană asupra principiului cauzalității sociale se poate vedea cu ușurință din felul cum l-a aplicat în cercetarea satului românesc. D. Gusti a tratat cu superioară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
originală și rezistentă la proba timpului: numai împreună, voința socială (cu întreaga ei morfologie intimă) și cadrele sale naturale și sociale alcătuiesc cauzalitatea sociologică sau, codificat, V + C = M (Voință + Cadre = Manifestări). Cât de actuală este viziunea gustiană asupra principiului cauzalității sociale se poate vedea cu ușurință din felul cum l-a aplicat în cercetarea satului românesc. D. Gusti a tratat cu superioară înțelegere agricultura ca valorizare a cadrului natural (climă, sol, relief) și social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a avut în vedere doar un singur tip de acte infracționale), putem să conchidem că pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele explicative, unul vizând criminalitatea în general și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
umane”, fiind reluată de Jaspers, Heidegger, Gadamer, Ricouer, etc.Ă. Freud scoate la suprafață această întreagă recuzită romantică și o livrează sub un ambalaj de obiectivitate științifică, prin ascultarea atentă a pacientului și supralicitarea - în teorie - a unor principii ale cauzalității. Aspectul original al tehnicii de investigare a lui Freud a fost analiza afirmațiilor spontane ale subiectului (rezultate din asociații libere prelungiteă, analiza și interpretarea viselor prin folosirea unor metode de interpretare hermeneutică. Acest proces se desfășoară în cadrul unor situații și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asupra evoluției istoriei și a timpului. Predoslovia la Mineiul pe octombrie, apărut în 1776, reamintește biruințele în ordine cultural-religioasă (traducerea cărților de cult) și anunță renașterea națională a secolului următor, prin noul sens dat cuvintelor „patrie” și „patriot”. Pentru cărturar, cauzalitatea divină și voința oamenilor conlucrează, după vechiul concept bizantin al „sinergiei”, la mersul evenimentelor istorice. Mineiul pe noiembrie, tipărit în 1778, conține o încercare de periodizare a istoriei românilor, începând cu romanizarea Daciei. A doua etapă are în centru întemeierea
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
supraom dominând vital și spiritual această comunitate. Descripția este minuțioasă, aproape în maniera „artei flamande”, dar evocarea istorică se reduce la atât: pictură a moravurilor ca simplă pictură a moravurilor. Evenimentele, caracterele rămân oarecum disparate, neimplicând o determinare și o cauzalitate strictă, nici opțiuni sau accente din unghiul structurilor sociale. În plan istoric, așadar, lectura se dovedește incertă și insuficientă. În plus, citită „realist”, o bună parte din materia romanului rămâne inaccesibilă și poate părea bizară, când, de fapt, tocmai în
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
O analiză multivariată / 23 p Cosima Rughiniș „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative / 14 p Marin Constantin Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) / 12 p Ioana Petre Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale / 10 p Simona Ionela Stănică Definirea conceptului brain drain și categoriile de migrație highly skilled / 24 p Nicoleta Tufan Consecințe sociale ale fenomenului migrațional după anul 1990, în România /20 p VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Internațională „Populația României
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se fac afaceri. (44) Prietenul la nevoie se cunoaște. (45) Mai bine sărac curat, decât negustor încurcat. (45) Hoțul neprins, negustor cinstit. Primit la redacție: iunie, 2007 Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale Ioana Petre Institutul de Sociologie „Dimitrie Gusti” This study synthesizes the main features of the health of the population in the villages of today’s Romania. Almost all the conclusions of the present study lean towards outlining
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un șir de povești cu tâlc, la calm, rațiune, echilibru, la "calea lineștii"? În mare, concepția sa este că nu poate nimeni să controleze viitorul, că destinul se joacă în sfere intangibile pentru muritori și că există o înlănțuire a cauzalităților după care lumea se conduce, indiferentă la eforturile caraghioase ale unora de a o deturna de la ale sale. Teorie veche, atitudine tipic medievală, din care lipsește însă sâmburele explicit creștin. Este, printre altele, una dintre cele mai coerente pledoarii etice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
procesului apar informații explicative care iau locul hazardului. în ciuda progresului permanent al omenirii, probabil cât timp vom putea vorbi despre ființe umane va trebui să vorbim despre hazard, căci o determinare precisă, completă este imposibilă, într-o viziune arborescentă asupra cauzalității evenimentelor (Bateson, 1980). în vreme ce violența domestică, maltratarea copilului, războaiele sau conflictele între grupuri sociale reprezintă un „imprevizibil previzibil”(Killen, 2003), în care contextul are o pondere ridicată în producerea evenimentului, în cazul catastrofelor naturale sau artificiale, evenimentele sunt în mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a naturii sau a omului, clasificările internaționale ateoretice, pragmatice, ale bolilor mentale descriu și pun în discuție consecințele violenței asupra dezvoltării și funcționării umane. Pe de altă parte, majoritatea orientărilor teoretice cunoscute din domeniul sociouman se preocupă și de explicarea cauzalității și a consecințelor violenței în viața omului. Mai mult încă, conștientizarea riscurilor și a pierderilor provocate de violență în viața individului și a grupurilor sociale, a generat un nou curent (deși având o continuitate ideologică încă din Antichitate), în orientările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
studii ce pun accentul pe rolurile de gen și fenomenele culturale; 4. studii ce reliefează rolul limitării resurselor și ai unor factori sociali structurali în comportamentele violente ale partenerului intim; 5. încercări teoretice de integrare a abordărilor. 1.7.4. Cauzalitate, factori de risc, diferite abordări teoretice în violența domestică funcționează o cauzalitate complexă, multidimensională și adesea dificil de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului de factori de risc în locul celui de cauză. încercând să descifrăm cauzalitatea complexă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
studii ce reliefează rolul limitării resurselor și ai unor factori sociali structurali în comportamentele violente ale partenerului intim; 5. încercări teoretice de integrare a abordărilor. 1.7.4. Cauzalitate, factori de risc, diferite abordări teoretice în violența domestică funcționează o cauzalitate complexă, multidimensională și adesea dificil de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului de factori de risc în locul celui de cauză. încercând să descifrăm cauzalitatea complexă a fenomenului suntem obligați să plecăm de la recunoașterea diferenței ereditare între femei și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
7.4. Cauzalitate, factori de risc, diferite abordări teoretice în violența domestică funcționează o cauzalitate complexă, multidimensională și adesea dificil de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului de factori de risc în locul celui de cauză. încercând să descifrăm cauzalitatea complexă a fenomenului suntem obligați să plecăm de la recunoașterea diferenței ereditare între femei și bărbați cu privire la înclinațiile spre manifestări violente. La nivelul grupurilor sociale, biologia diferită, dotând bărbatul cu forța fizică, susține apariția unor reprezentări sociale patriarhale, în care femeile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de abilitatea educatoarelor de a controla grupul de copii, rămânând empatice față de copii. După Pat Crittenden (2005), în jurul vârstei de 6 ani, copiii dobândesc o modalitate mai fină de comprehensiune a cauzalității, a efectelor pe care comportamentele lor le au asupra celorlalți și asupra emoțiilor proprii ce le acompaniază comportamentele. Modalitățile lor de a cunoaște lumea se diversifică. Toate cunoștințele pe care le acumulează sunt efectul și sunt acompaniate de reprezentări ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vedere afectiv, iar dacă la baza acestei inițiative se plasează considerente medicale, impactul lui dureros poate persista îndelung. Portretul supraviețuitorului unui avort a fost realizat din perspectiva unei noi grile interpretative, de C. Sonne (2000), din dorința de a decripta cauzalitatea subtilă a sângerosului masacru, care s-a consumat în data de 20 aprilie 1999, la Liceul Columbine din Littleton (SUA), când doi adolescenți (David Harris și Dylan Bennet Klebold) au ucis cu arme automate, în cantina școlii, la o oră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să participe la maraton, fără nici un antrenament prealabil. Concomitent, este necesar să se asigure experiențelor aferente matricilor I și IV, alura lor pozitivă, solară și securizantă care ar trebui să le fie funciară. Prin urmare, decriptarea profundă și subtilă a cauzalității unor afecțiuni psihiatrice și psihosomatice reclamă adesea accesarea nu doar a psihismului biografic (așa cum procedează știința convențională), ci și a palierului perinatal și chiar a celui transpersonal (Grof, 2002). Spre exemplificare, în consens cu descoperirile epocale grofiene, menționăm că multe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în conformitate cu valorile evangheliei, chiar dacă societatea actuală înglobează numeroase valori "ne-prietene" Bisericii, precum: individualismul, egoismul, consumismul etc.98. La toate problemele contemporane, Biserica a oferit modele și seturi de valori, răspunsuri și exemple. Preocuparea manifestată pentru mass-media are o dublă cauzalitate: în primul rând, deoarece fenomenul mass- media 99 care are multiple implicații și influențe în toate planurile vieții umane a reprezentat în sine o realitate a modernității față de care Biserica a trebuit să se pronunțe, să o definească și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
deopotrivă la nivelul intimei și mediei, cu o foarte bună reprezentare cantitativă și intensitate moderată/crescută. Aceste rezultate susțin implicarea matricei extracelulare amorfe, prin modificările la nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele de adeziune) cu rezultat în proliferare excesivă, în cauzalitatea bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul de consolidare a matricei extracelulare care, odată produsă în exces, modifică histologia peretelui venos. 7.4. EVALUAREA ELEMENTELOR MICROVASCULARE
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rezultate științifice fructuoase. în demersul de acest tip, justificator, trebuie căutate neapărat cauzele, aproape obligatoriu externe (vecinii hrăpăreți, interesele marilor puteri, fatalitatea istoriei etc.), care explică evenimentele, mai ales pe cele considerate „stânjenitoare” pentru orgoliul național. Funcția acestui tip de cauzalitate este de a atenua realele, dar deloc „stânjenitoarele”, controverse care sunt prezente în istoria României: „Apariția și notorietatea târzie în lumea europeană a culturii române s-au datorat unei istorii grele, de amare vicisitudini. Abia cu Cantemir, la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]