180,202 matches
-
cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa spune sabia care cerea să nu pătrundă nici-un străin prin peretele de lumină ce înconjura cetatea nu există nimic nu există nimic din cele existente. nu există nici primul nu există nici ultimul unicul e cauza tuturor dumnezeu se află în fiecare om. înainte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar fiind iarnă, focul se stinsese demult în sobe, s-a făcut frig, contractează o congestie galopanta de plămâni, si este găsit mort în zorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care trebuia să conduc și supraveghez peste 20 de vietnameze. Având o afecțiune încă din Los Angeles pentru Netuța (Netty), care tocmai divorțase, si cum efortul pe care trebuia să-l depun în New Orleans m’a depășit, i-am cerut să mă ajute cu adminis trarea companiei. Deși după standardele de astăzi modul în care aceasta mergea pe atunci lasă mult de dorit, succesul nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Lupta finală este împotriva desfrânării cu gândul. Sfinții Părinții stăruie, în general, asupra aplicării tratamentului în partea sufletească a bolii; ei au înțeles că înfrânarea trupului nu e suficientă, ci e nevoie de zdrobirea inimii, adică de smerenie, prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârșitei neprihăniri și a adevăratei curății, de nu se va adăuga și zdrobirea inimii și rugăciunea întinsă către Dumnezeu și citirea deasă a Scripturilor, și osteneala, și lucrul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
luptele decât aceea de a înăbuși mai întâi ademenirile dorințelor cărnii<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 172. footnote>. Primul pas în această luptă este îndepărtarea imediată de obiectul pasiunii<footnote Georges Habra, op. cit., p. 248. footnote>, iar apoi se cere ca toate eforturile să se depună doar într-o singură direcție, desfrânatul trebuind să se înarmeze pe sine numai împotriva patimii de care se simte cuprins. Cel robit de patimă are nevoie de exerciții zilnice, continuă preocupare<footnote Sf. Ioan
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de viețuire: fecioria, căsătoria și desfrânarea. Fecioria poate fi acceptată alegând monahismul sau celibatul și păstrarea ei obține cunună, căsătoria o laudă moderat, iar desfrânarea corecție și pedeapsă<footnote Georges Habra, op. cit., p. 175. footnote>. Pentru a evita pedeapsa se cere ca fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cumpătare în psalmodie, pentru că în situație de asimetrie se ațâță senzualitatea<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă continuare și dezbateri -, Traducere din limba greacă: prof. Ion Diaconescu și prof. Nicolae Ionescu, Edit. Sofia, București, 2001, p. 83. footnote> și se cere să se facă o deosebire a plăcerii în timpul cântărilor religioase din harul și puterea aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vedere omenesc pentru a birui vrăjmașul. În privința aceasta, Sfinții Varsanufie și Ioan oferă următoarea recomandare: În privința dracului curviei, e bine să-i închizi intrarea. Dar dacă te răpește și intră, luptă cu el aruncând neputința ta înaintea lui Dumnezeu și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acoperi și apăra pe noi<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 36. footnote>. Astfel este subliniată valoarea rugăciunii către Dumnezeu prin care cerem întărirea puterilor noastre slăbite într-o astfel de luptă, de violența ei. Prin curățirea trupului și a sufletului de patimi, în adâncul lor lucrează Hristos, Care ne este în această luptă duhovnicească Frate, Ajutor și Țintă spre care să urcăm
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vrea să se căiască<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze..., p. 82. footnote>. Același autor filocalic, pentru a arăta cât de important era ca Adam să se pocăiască, spune că dacă acesta și-ar fi recunoscut păcatul și ar fi cerut iertarea de la Dumnezeu atunci ar fi rămas în rai și ar fi fost scutit atunci printr-un singur cuvânt de tot cercul acela de zeci de mii de lucruri rele cărora li s-a supus fiind surghiunit și zăcând în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
evident, dispune de mijloacele necesare; dacă nu, să dea pomeni, să facă milostenii și să roage pe Dumnezeu din tot sufletul să o ierte, ca prin aceasta să facă să înceteze strigătul pe care-l înalță cel ucis și care cere răzbunare, ca să împiedice înfricoșătoarele pedepse care îi sunt pregătite, atât pe cele veșnice, cât și pe cele vremelnice.<footnote Pr. Prof. Dr. P. Semen, Atitudinea Bisericii față de pruncucidere, divorț, abandonul de copii, droguri și homosexualitate, justificată de Sfânta Scriptură, în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
păcatele sunt înscrise în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin dă un îndemn foarte folositor: Vrei să afli ce anume ai putea să oferi lui Dumnezeu pentru tine? Oferă-te pe tine însuți. Căci, ce cere de la tine Domnul, dacă nu pe tine însuți? Pentru că, în toată creația de pe pământ, n-a făcut nimic mai bun decât pe tine<footnote Fer. Augustin, Sermo 48, 2, P.L., XXXVIII. footnote>. Duhovnicilor li se cere să nu-i arunce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
tine însuți. Căci, ce cere de la tine Domnul, dacă nu pe tine însuți? Pentru că, în toată creația de pe pământ, n-a făcut nimic mai bun decât pe tine<footnote Fer. Augustin, Sermo 48, 2, P.L., XXXVIII. footnote>. Duhovnicilor li se cere să nu-i arunce pe oameni în deznădejde, ci să se folosească de forța argumentului și a iubirii în combaterea acestei odioase crime. Pe de altă parte, intensitatea pocăinței trebuie să fie pe măsura gravității crimei. în locul criticării și condamnării
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
te înțelegi cu ei; acum vorbeau dintr-o dată tot felul de limbi. Teama de o eventuală invazie a României în Ardeal, îi făcea deodată poligloți în cel mai strict sens al cuvântului. La București mare fierbere și întrunirti politice. Țara cerea intrarea în război contra ungurilor. Cu greu ținea piept furtunii, întocmai ca un vechi stejar, bătrânul și înțeleptul rege Carol, care nu vedea o intrare posibilă decât alături de puterile centrale. Din trecut învățase să fie prudent și să n-acorde
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
acelor prefesori care în timpul ocupației s-au manifestat artisticește, cântând în orchestre sau concerte. Avui neplăcuta impresie să-mi aud invocat și numele meu, pentru că am cântat într-un concert simfonic și de 2 ori la spitalul răniților germani. Se cerea „pedepsirea”mea, a prof. de vioară ceh Hans Skohutil și prof. Hans Hoerath, prof. de clarinet, un mare artist în felul său. Acest Livescu care mai târziu a trebuit să ispășească multe lucruri urâte la închisoarea de la Văcărești și care
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
acest sens (lucru inexplicabil până azi)! Totuși se găsiră voci pline de indignare la adresaacestui individ răuvoitor. Dimitrie Dinicu, violoncelistul de seamă se ridică în picioare apărându-mă cu cuvintele: „unui executant de talia d-șoarei Cionca nu i se poate cere să stea cu mâinile încrucișatedoi ani de zile sau trei, și să numai cânte în public. Aceasta nu înseamnă că a pactizat cu inamicul, dacă a cântat muzică, ce e un ceva universal.” Suprinderea mea a fost foarte mare când
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
bietul Skohutil, ca supus străin, trebui să părăsească țara cu familia lui. Hoerat obține dcetățenia română, iar eu îmi văzui de lucru înainte. Mai târziu veniră regreteleacelor care au îndrăznit a face această faptă urâtă. Chiar și acel Livescu își ceru iertare pentru ce a făcut, însă aceasta după mulți ani mai târziu. Catedra de vioarăa lui Skohutil fu ocupată de C. Nottara, fiul marelui artist, însă care din păcate nu moșteni niciunul din darurile atât de bogate artistic ale părintelui
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Vedem aici un paradox, dar unul fidel experienței spirituale. Fiecare împărtășire este o împărtășire reală, și putem să ne simțim realizați sau împliniți; și totuși, nu ne putem opri. Există atât satisfacție, cât și dorință din ce în ce mai mare. Când Moise a cerut să-L vadă pe Dumnezeu „față în față”, Sfântul Grigorie explică mai întâi că cererea sa a fost (într-un sens) satisfăcută și totuși Moise a fost adus la disperare pentru că i s-a spus că ceea ce a cerut este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a cerut să-L vadă pe Dumnezeu „față în față”, Sfântul Grigorie explică mai întâi că cererea sa a fost (într-un sens) satisfăcută și totuși Moise a fost adus la disperare pentru că i s-a spus că ceea ce a cerut este imposibil vieții umane. Mai îndrăzneț încă, dumnezeiescul Grigorie rezolvă ulterior paradoxul satisfacției și dorinței printr-un alt paradox: „Vocea divină a satisfăcut ce i s-a cerut prin ceea ce a fost refuzat”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
fost adus la disperare pentru că i s-a spus că ceea ce a cerut este imposibil vieții umane. Mai îndrăzneț încă, dumnezeiescul Grigorie rezolvă ulterior paradoxul satisfacției și dorinței printr-un alt paradox: „Vocea divină a satisfăcut ce i s-a cerut prin ceea ce a fost refuzat”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404A. footnote>. Lui Moise i s-a permis să-L vadă pe Dumnezeu („din spate”), dar nu i s-a promis încetarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mult la filosofie. Chiar ticălos, avea șarm, era povestibil, șarjabil, găseai, adică, în el vînă de personaj. Asemenea portrete, cu tot contrastul dintre peniță și baros, dintre a migăli îngerește și a sfărma crud, cu duritatea pe care o poți cere numai unui stil de poet, strînge Ioachim Botez în Însemnările unui belfer, volumul din 1935, de la Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II". Orice este personajul lui, pe care-l cheamă ca pe autor, numai un lesne mîncător de
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
fi simțit parfumul arhaic din slova cronicarilor noștri, ca o livănțică moartă între chilimuri bătrînești?... La filosofie, iarăși, definiții, formule și clasificări în vid. Un candidat sau o candidată poate diserta mulțumitor despre judecăți sau sentimentul estetic, dar dacă-i ceri să le aplice la un text ce-l are sub ochi, tace ori răspunde cu anul și locul unde s'a născut autorul... La latinește, lucrul merge tot așa greu: rar candidat să poată tâlmăci limpede și cu accent proză
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
Zaciu. Mai publicăm un memoriu pe care vrednicul editor și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar. Ajuns sărac în anii bătrâneții, după o viață de sacrificii făcute în beneficiul culturii românești, Miron Neagu cerea sprijin pentru îmbunătățirea situației sale. Nu știm ce răspuns i s-a dat. Îi mulțumim d-lui Tudor Giurgiuca pentru documentele oferite. (Red.) 4-10-1938, Br. Mult iubite domnule Giurgiuca, nu știu nici eu cum am putut întârzia cu trimiterea materialului
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]