3,053 matches
-
zaharuri, adică o treime cât adăpostește sfecla de zahăr; bașca și ceea ce n’are cartoful anume fibrele, atât de necesare tranzitului intestinal, mai ales că le-am eliminat Încetul cu Încetul din toate celea, à propos, de pildă, de făina cernută de tărâțe... Nu ești iepure, dar poți să fierbi acel cotor, În loc de cartoful pe care l’ai amintit; o face la fel de repede. Ești În schimb dracu’ mai știe ce: biolog, chimist, inginer, geograf, istoric, eseist... Într’un cuvânt integrator, ecolog
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deplin justificat al cuvântului". Sigmund Freud, Psihologia colectivă și analiza eu-lui, Editura Mediarex, 1995, pp. 5-6. 1223 Friedrich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 269. 1224 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p LI, I. Cernea, "Studiu introductiv". 1225 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, pp. 32-33. 1226 Adrian Paul Iliescu-co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 9-27. 1227 Ibidem, p. 9. 1228 Claude Lévi- Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
asociați cu administrația publică se încadrează în aceeași linie a dezbaterilor care pornesc mai mult de la prejudecăți decât de la evidențe empirice. Durabilitatea sau sustenabilitatea este punctul critic al multor proiecte de dezvoltare care par să fie de succes pe moment (Cernea, 1993, pp. 11-13). Șansele de a asigura o viabilitate de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
and participatory rural appraisal”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Centeno, M. (1994), „Between rocky democracies and hard markets: Dilemmas of the double transitions”, în Annual Review of Sociology nr. 20, pp. 125-147. Cernea, M.M. (1993), „The sociologist’s approach to sustainable development”, în Finance and Development, decembrie. Coleman, J.S. (1990), Foundations of social theory, The Belknap Press of Harvard University, Cambridge, Massachusetts. Cotgrove, S. (1982), Catastrophe or cornucopia: The environment, politics and the
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la unison. Steluța se făcuse covrig În pat și ieșeau aburi din respirația ei. Mi-am luat din nou pe mine canadiana lui Hansi. Aș fi vrut să fug, să fug iarăși. Atunci am văzut la fereasctră ninsoarea din ce În ce mai deasă, cernându-se În Întuneric, estompând zgomotul Împușcăturilor ce se auzeau tot mai slab, și m-am Întins Îmbrăcat În pat lângă Steluța. Astfel am dus-o câteva zile, și Încă nu aflasem și nu ne frământa chiar deloc, până ce Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
boierului Îi plac mobilele diverse, cu adevărat trebuincioase, chiar dacă nu se leagă ca model și lucrătură Între ele. În masiva oglindă din față se reflectă un colț al pianinei din partea opusă, ce pare un fel de fronton cerat În lumina cernută prin perdelele frumos croșetate, cumpărate acum vreo cinci ani de la Viena. Însoțitoarea noastră iese puțin din casă, fiind strigată de o servitoare, timp În care Începem precipitat să ne facem poze cu aparatul nostru digital În diferite ipostaze: cu fiică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
serii de studenți și au constituit un model viu pentru o pleiadă de colaboratori, doctorii unii deveniți profesori Marius Mișca, din Piatra Neamț, Mihai Bobulescu (Galați), Sergiu Buiuc, Petru P. Vancea (Nuțu, fiul, și el eminent profesor), A. Harnagea (Bârlad), Paul Cernea și, desigur, alții pe care, probabil, îi omit involuntar. Am scris deja adjectivul "neastâmpărat": Petru Vancea era un neastâmpărat, un om de o hărnicie puțin obișnuită; din câte am auzit, o energie cu care era greu să ții pasul. Ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
organizare și accesare a documentelor astfel Încât să poată fi găsite cu ușurință pe Internet - a fost dezvoltat de informaticianul britanic Tim Berners-Lee. Berners-Lee este una dintre persoanele care au ajutat cu siguranță la aplatizarea lumii. În timp ce lucra În calitate de consilier pentru CERN, adică Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare din Elveția, el a creat World Wide Web-ul și a făcut primul site Web În 1991. Era vorba de parte a unui efort de a dezvolta o rețea de calculatoare care să ajute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ca să nu mai vorbim de cunoștințe și inteligență!), dar nu prea vor să fie nevoiți să se priceapă la computere și cabluri“. Primul site pe care l-a creat Berners-Lee (adică primul site creat vreodată) a fost HYPERLINK "http://info.cern.ch" http://info.cern.ch și a fost afișat prima dată pe 6 august 1991. El explica cum funcționează World Wide Web-ul, cum poți deține un browser sau cum să procedezi ca să-ți instalezi un Web server. Revista Time
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de cunoștințe și inteligență!), dar nu prea vor să fie nevoiți să se priceapă la computere și cabluri“. Primul site pe care l-a creat Berners-Lee (adică primul site creat vreodată) a fost HYPERLINK "http://info.cern.ch" http://info.cern.ch și a fost afișat prima dată pe 6 august 1991. El explica cum funcționează World Wide Web-ul, cum poți deține un browser sau cum să procedezi ca să-ți instalezi un Web server. Revista Time (14 iunie, 1999), numindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
școli noi, care ar reduce pe termen lung listele de șomeri. Cu toate acestea, contractul, semnat de democrații de orientare laburistă, a fost anulat sub presiunea exercitată de republicanii susținători ai unei piețe libere. Vă las pe dumneavoastră să (dis)cerneți. În lumea veche, În care valoarea era creată mai ales pe verticală, de obicei În cadrul unei singure companii și de sus În jos, era ușor de stabilit cine era sus și cine era jos, cine era exploatatorul și cine exploatatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
conversații dintre șefi sau angajați Încep cam așa: „Știu asta deja. Am căutat pe Google. Întrebarea este ce trebuie să fac În continuare?“. TULBURĂRI DE PERSONALITATE MULTIPLĂ Nu numai comunitățile și companiile, ci și indivizii au identități multiple care trebuie cernute Într-o lume plată. Într-o astfel de lume, tensiunile dintre identitățile noastre de consumatori, angajați, cetățeni, contribuabili și acționari se vor acutiza din ce În ce mai mult. „În secolul XIX“, afirmă consultantul de afaceri Michael Hammer, „marea luptă se dădea Între mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dacă nu obligatoriu, atunci subvenționat de guvern, pentru o perioadă de măcar doi ani, indiferent de instituția de Învățământ: universitate de stat, colegiu regional sau școală tehnică. Învățământul superior capătă o importanță capitală pe măsură ce lumea se aplatizează, deoarece tehnologia va cerne vechile locuri de muncă și va da naștere altora noi, mai complexe, Într-un interval de timp mult mai rapid decât trecerea de la economia agrară la cea industrială. Educarea unui număr tot mai mare de cetățeni la nivel de Învățământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
vezi și Google optimizatori de motoare de căutare (SEO) CBS CCI Cecenia Cehă, Republica cercetare și dezvoltare (R & D) finanțarea universitățile și Celestica celulare, telefoane acces la Internet prin ieftine Centrul pentru Progres American Central Intelligence Agency (CIA) Cerf, Vint CERN Chambers, John Chanda, Nayan Chaplin, Charlie Chen, Vicki Chen Shui-bian Cherukuri, Satyam Universitatea din Chicago Chicago Sun-Times Chile Chi Mei Optoelectronics China Banca Centrală a baschetul În boli din Camera de Comerț Americană În clasa de mijloc din competiția pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
, Constantin (6.I.1942, Turnu Severin - 27.I.1991, Drobeta-Turnu Severin), folclorist. Urmează școala primară și liceul la Turnu Severin (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1960-1965). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Cerneți, azi cartier al orașului Drobeta-Turnu Severin (1968-1990). Obține titlul de doctor în filologie al Universității din Timișoara (1979). A editat între 1975 și 1986, la Turnu Severin, revista „Școala Mehedințiului”. Colaborează la „Buletinul Societății de Științe Filologice”, „Limba și literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
Aceasta și-a exprimat dorința „să puie” un obstacol puternic în calea expansiunii celei mai cunoscute organizații de dreapta din România. Noua organizație avea în frunte pe Constantin Popescu, în timp ce teoreticienii mișcării au fost identificați în persoana lui Randa și Cernea, care și-au propus să atragă în partid „toate elementele negativiste, toți nemulțumiții vieții sociale”, indiferent dacă au fost legionari sau comuniști. Datele au convers spre ideea că atragerea comuniștilor „cu o pregătire ideologică și doctrinară sistematică și serioasă” va
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Diogenide, Eduard (Iași). 2 1903-1904 Armașu, Constantin (Bârlad); Fortunescu, Constantin (Buzău); Tăușanu, Grigore (București). 3 1904-1905 Puriscescu, Alexandru (București). 1 1905-1906 Herovanu, Eugen (Piatră Neamț); Marinescu, Traian (Galați); Panaitescu, Ioan (Puțeni). 3 1906-1907 Arghirescu, Gheorghe (București). 1 1907-1908 Stăncescu, Iulian (Cerneți). 1 1908-1909 Morocanu Leon (București). 1 1909 Kirschen, Emil (Iași)10. 1 Anul dobândirii titlului de doctor Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1909-1910 Scradeanu, Emil (Scradă); Tudiri, Ioan (Bârlad). 2 1910-1911 Caranfil, Constantin (Huși); Dan, Aurel (Constantă); Filotti, Constantin
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Nicolae (Galați). 1 Dintre cei 1213 doctori în drept inventoriați, 77 sunt români din București (20), Iași (nouă), Galați (opt), Brăila (cinci), Craiova (patru), Bârlad (trei), Ploiești (trei), Turnu Severin (trei), Buzău (doi), Caracal (doi), Constantă (doi), Calafat, Călărași, Câmpulung, Cerneți, Crevenic, Crompoia, Fălticeni, Focșani, Huși, Giurgiu, Piatra Neamț, Puțeni, Roșcani, Scradă, Târgu Jiu și Tecuci (câte unul); statistică mai reținea și numele unui român din Basarabia (Moise Nicolae Pacu, care devenea doctor în drept în 1895-1896)11. Cinci dintre cei enumerați
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie și litere), Ocna (drept), Ozolești (drept), Pitești (filosofie și litere
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
grîu, ca ele să nu crape, iară cu rămășița muruielii se ung pomii din grădină, ca ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame cum este încărcată masa cu mîncări. în zilele ajunurilor Crăciunului și Bobotezei nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor. Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un copil și i se dă peste prag o strachină cu făină, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe pat sau divan, crezînd că dacă ar face acest lucru acolo ar avea mulțime de copii. Ca să nu mai facă femeia copii, se ia buricul nou născutului și, îm preună cu cămeșa pătată a femeii și cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plînge. Noaptea pă mîntul doarme și nu trebuie să-l lucrezi. (Gh.F.C.) Pămîntul se sprijină pe stîlpi de ceară sau de lemn. O zgripțuroaică roade stîlpii, și pămîntul se cutremură. Ea se hrănește cu mălaiul care se spulberă cînd femeia cerne și bea din apa cu care femeile clătesc donițele la fîntînă. (Gh.F.C.) Unii cred că pămîntul stă pe un urs, iar alții, că stă pe un măr roșu, care stă pe un pește. (Gh.F.C.) Pămîntul este drept ca fața unei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]