54,187 matches
-
vor rezista un număr redus de supraviețuitori pentru perpetuarea speciei, așa cum în Sodoma și Gomora s-au găsit și câțiva oameni drepți pe care să-i salveze Dumnezeu. Las piatra filozofală a existenței s-o dăltuiască metafizicienii, și revin la „chestiune”, pentru că iubesc viața la fel de mult pe cât o urăsc, vorba Apostolului Pavel: „dacă dragoste nu e, nimic nu e”. Nu sunt un înger pe pământ, ci o ființă normală totuși, care în evoluția dramatică și uneori controversată, n-am devenit un
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
publicurile apatice acestea sunt puțin active; 3. publicurile unei singure probleme acestea sunt active numai în ceea ce privește un număr limitat de teme, apropiate între ele; 4. publicurile problemelor fierbinți acestea devin active numai după ce presa a transformat o problemă într-o chestiune de maximă actualitate"14. Ca orice sistem, și relațiile publice promovează anumite valori și au menirea de a rezolva diferite probleme. Valorile promovate de sistemul de relații publice, în viziunea lui Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruckeberg, sunt
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
mentalului individual și al celui colectiv. Sunt totuși situații complexe în care, în cadrul aceluiași tot unitar, se propun dezbaterii mai multe teme, deoarece o singură temă a respectivei situații nu ar reuși să descrie în toată complexitatea sa evenimentul în chestiune. În acest sens, campania de PR va conține etape care vor face referire fiecare la câte o temă și la totul unitar al situației, altfel spus, fiecare etapă va promova o singură temă și informații despre evenimentul-nucleu ca tot unitar
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
puteți acorda câteva minute? - De ce nu, poftim în birou. Abia păși în încăpere că tânărul își și începu depoziția: - Domnule inginer, numele meu e Tony Bostaca, lucrez în turism. - Dar de ce nu iei loc!? De vreme ce eu m-am așezat... - Mulțumesc! Chestiunea care m-a adus la dumneavoastră e destul de delicată, dar nu ține nici de profesia mea, nici de a dumneavoastră, e o problemă de suflet. Alex asculta și nu se putu abține să nu exclame: - Nu mai spune!? - Vă rog
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se face frică atunci când aude zgomot de tunete, iar pe cer e senin. Celălalt vecin a încercat s-o liniștească, dar ea ne amenință că vrea să iasă. Noi nu o lăsăm, ce se petrece la etajul nostru e o chestiune pentru toți. Atunci se hotărăște să se mute. Nu o putem împiedica, dar, până își găsește ceva, va trebui să vegheze ori de câte ori îi vine rândul. Până la urmă s-a învoit. Ne petrecem zilele în două ture, mergem pe palier ca
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
seara. Vă rog să mă iertați că vă deranjez. Presupun că sunteți Vera. — Dar cine sunteți dumneavoastră? Și cum de vă permiteți să ne faceți o vizită atât de târzie? — Mi-am permis să vin la dumneavoastră pentru că este o chestiune foarte importantă. — Importantă pentru cine? Poate pentru dumneata? — Aș înclina să cred că și pentru dumneavoastră. — Cum așa? Vedeți, și eu l-am cunoscut. Și încă de foarte mult timp, înainte ca dumneavoastră să-l fi întâlnit pentru prima oară
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
deosebită responsabilitate juridico teoretică sunt următoarele: 1. Criza Statului și critica „mitului” statului; 2. Statul de drept și „Societatea Statelor”, probleme de mare actualitate, atât În macrosistemul națiunilor (Statul unitar național) cât și În megasistemul Europei. Încă Immanuel Kant pusese chestiunea dacă, În istorie, se va putea opta: pentru o „asociere de state” sau, dimpotrivă, pentru un „stat de state”?! Vanda Vlasov și-a constituit analiza și hermeneutica proprie Întemeindu-se pe două exigențe: 1. analiza fidelă a operei lui Giorgio
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să fie exterioară obiectului, În sens de obiect abstract al gândirii, ci să-i dea temeiurile, structura și valabilitatea. Între orientările, șapte la număr, ale Școlilor neokantiene „metafizica critică” reprezentată de Otto Liebmann și Friedrich Paulsen, se axează pe chestiunea kantiană fundamentală - esența și condițiile valabilității. Friedrich Paulsen (1846 1909) a creat o operă fundată pe ideea centrală a filosofiei moderne: antagonismul dintre religie și știință. Al. Boboc a văzut - mai accentuat decât alți interpreți neokantieni, În filosofia kantiană fundamentele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
varsă În politică; Îndrumarea spre realizarea vieții desăvârșite, pentru individ, continuă și se completează În mod necesar, În Îndrumarea spre realizarea statului perfect (vezi Aristotel - Statul atenian) al cărui bun sunt cetățenii desăvârșit de capabili și de activi, statul În chestiune devenind, prin aceasta chiar, binele supraordonat”. Fr. Paulsen și-a construit etica drept o deontologie, În completarea Metafizicii moravurilor și a Criticii Rațiunii Practice ale lui Kant. Deontologia sa este orientată către Aristotel - ca un complement funciar, organic al formalismului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
diverse părți, adică limita pretențiilor reciproce posibile ale lor. Din cauză că limita se găsește obligatoriu În natura fizică, Dreptul se preocupă Înainte de toate de elementul fizic al acțiunilor umane și chiar pleacă de la acel punct adică, de la elementul intern și psihologic. Chestiunea atât de discutată a raporturilor dintre drept și morală găsește aici, cu teama de a nu abuza, o soluție definitivă: ea nu constă, după cum admit mulți filosofi - chiar și unii dintre creatorii de sisteme filosofice -, În faptul că morala nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o autorizare, legitimitate care există În absența puterii sau forței fizice propriuzise necesare respingerii tendinței de Împietare sau pentru restabilirea dreptului violat. Dreptul și facultatea de a Împiedica violarea dreptului sunt, din punct de vedere logic, o singură și aceeași chestiune, Întocmai cum În domeniul moralei există obligația de a efectua un lucru determinat, dar și obligația de a se abține de la ceea ce este incompatibil cu acest comportament. Cele două forme universale ale Eticii (o a treia formă nici nu poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
individ, continuă și se completează În mod necesar În Îndrumarea spre realizarea statului perfect, al cărui bun Îl constituie cetățenii activi și capabili În mod desăvârșit, statul acesta devenind, prin urmare, binele supraordonat. Paulsen urmărește cronologic concepțiile relative la aceste chestiuni. Ideilor aristotelice le succed cele ale filosofiei elenistice, cu o arie destul de lărgită dincolo de spațiul atenian reprezentat de Stagirit. Cu creștinismul, apoi, se infiltrează conceptul unității omenirii cu ardoarea sentimentului religios. Imaginea Împărăției cerești ca reprezentare a binelui suprem a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
primare pentru ca individul uman să nu cedeze prea ușor dorinței și să intre În contradicție cu normele morale. Aceasta oferă baza, În jurul căreia se conturează problemele fundamentale ale eticii: probleme referitoare la originea, temeiul valabilității sau obligativității normelor constrângătoare! Acestor chestiuni li se găsesc o serie de răspunsuri În filosofia morală kantiană. Dacă etica aristotelică este În Întregime o teorie a valorilor, filosofia morală kantiană este deontologie. Voința are valoare morală, spune Kant, numai dacă nu este determinată de scopul, de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
realității absolute, În care Dumnezeu este și legislator și căpetenie” (Fr. Paulsen). Legea morală, pe care omul o recunoaște În sinea sa, este propriu-zisă legea lumii, ordinea morală este ordinea relației În sine, Însăși ordinea divină a lumii, În afara unor chestiuni de amănunt, filosofia morală kantiană rămâne și astăzi, pentru foarte mulți, construcția definitivă a lumii morale. Totuși, Paulsen nu este convins că În etica lui Kant se poate găsi desăvârșita cunoaștere a esenței și originii datoriei, sau o ultimă fundamentare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vesti dreptatea lui Dumnezeu contra dreptății și reglementării omului. Predica de pe Munte este exemplul cel mai Înalt al unei asemenea transformări a cerințelor morale, fundamentată pe ideea unei morale superioare a unei dreptăți divine. Fără Îndoială, nu putem aborda această chestiune decât urmărind opoziția existentă și instaurată În construcția lumii morale, opoziție care străbate Întreaga istorie a filosofici. Este Înfățișată prin opoziția concepțiilor privind relația dintre normele și scopurile morale, dintre datorii și valori morale (Güter). Decizia este dată În cele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
subordonată. «A fi conform dreptului» Înseamnă ceva mai mult și mai diferit decât a exista, sau putința de a exista fizicește: criteriul juridic este un criteriu super-existențial. Desfășurarea unei acțiuni dovedește numai că ea e posibilă fizicește, dar lasă neatinsă chestiunea posibilității juridice a acțiunii Înseși. Faptul, În mod logic, este subordonat Dreptului, iar dreptul schițează o ierarhie de valori. Adevărul Dreptului nu depinde deci de realizarea sa, de verificarea sa, În ordinea fenomenelor. Dreptul continuă să existe din punct de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
recunoscuți, produc efectele lor, În chip egal, vis-à-vis de minoritate, totdeauna sub condiția ca să fie respectate drepturile fundamentale, Între care trebuie În special socotit dreptul la libertatea muncii. Filosoful recunoaște că aceste criterii de principiu nu dau soluția la toate chestiunile particulare, materia acestora fiind extrem de complexă (schimbări de situații, conflicte de interese, diferențe de opinii etc.), chiar și asupra criteriilor principale Înseși. Important este să nu se repete greșelile comise anterior. În cele privitoare la Corporații, Giorgio del Vecchio amintește
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu complicațiile și contrastele care derivă din ele, aparțin, la propriu, ordinii naturale a lucrurilor, pe care știința și filosofia trebuie să le cerceteze și să le clarifice, fără a fi apriori dogmatice”. Cu alte cuvinte, nu trebuie identificată o chestiune pur științifică, „cu o chestiune de ortodoxie politică”. Adică: „recunoașterea și demonstrarea originii parțial extra statale a Dreptului, nu conține, nicidecum, intenția de a diminua unitatea și autoritatea Statului”. În argumentarea sa foarte strânsă, Giorgio del Vecchio abordează tema Crizei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
derivă din ele, aparțin, la propriu, ordinii naturale a lucrurilor, pe care știința și filosofia trebuie să le cerceteze și să le clarifice, fără a fi apriori dogmatice”. Cu alte cuvinte, nu trebuie identificată o chestiune pur științifică, „cu o chestiune de ortodoxie politică”. Adică: „recunoașterea și demonstrarea originii parțial extra statale a Dreptului, nu conține, nicidecum, intenția de a diminua unitatea și autoritatea Statului”. În argumentarea sa foarte strânsă, Giorgio del Vecchio abordează tema Crizei Statului pornind, cu exemplificarea istorică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Stat absolut” sau „Stat de poliție”. În loc de concluzii: statul și societatea statelor Ca și Immanuel Kant În lucrarea Spre Pacea eternă care la influențat, ca peste tot, Giorgio del Vecchio tratează, și el, problema raportului dintre Stat și Dreptul internațional, chestiune tratată anterior și de către Montesquieu, Vico, dar și de Codul lui Napoleon (Des Justices de paix, p. 671 725). El apreciază că, la urma urmei, „tot Dreptul În esență nu e decât un sistem de limite și de constrângeri ale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
categoric necesară și etic inviolabilă de societate”. Este, la urma urmei, „societatea genului uman și mai ales societatea Statelor”. Pe același adevăr rațional - apreciază Giorgio del vecchio - se Întemeiază, de asemenea, și validitatea acordurilor Încheiate Între State, chiar și asupra chestiunilor particulare și cu caracter ocazional; „Întotdeauna el Însă desemnează limitele condițiilor subiective, În care consimțământul poate fi dat În mod valabil, ca și limitele conținutului posibil sau al obiectului unui consimțământ”. Dar, trebuie subliniat că: În domeniul dreptului public (nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pronunț cuvintele din adâncul inimii: prefer mai degrabă să mă întrețin cu cineva pe care-l iubesc sau pe care-l cunosc, decât cu un Dumnezeu omnipotent și sublim. Dumnezeu mă depășea! Când eram culcat în patul meu jilav, toate chestiunile astea își pierdeau importanța. Nu mai țineam să știu dacă Dumnezeu există cu adevărat sau dacă e creația propriei imagini a stăpânilor pământului, neliniștiți să-și confirme prerogativele sacre, ca să-și jefuiască mai ușor supușii - proiecție în ceruri a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
viață. Dacă Însă Ion Luca a avut parte, ulterior, de succese scenice autentice, autorul Doamnei Bovary se va resemna să exerseze scriitura cu voce tare a lui Roland Barthes sau teatrul crud al scriiturii”p.205). În final, după ce elucidează chestiunea bovarică În literatură, cum ne și așteptam, actrița propune aplicații ale conceptului În viața teatrală, exemplificînd cu teorii și concepții regizorale ale unor mari practicieni precum Jouvet, Artaud, Barba, Grotowski, Brook ș.a. Și o definiție sinteză ar fi aceea propusă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
perverse lupte. Dar... „I-au lipsit ironia și autopersiflarea de tip Bond. I-a lipsit zîmbetul lui Bond sau măcar al lui Gagarin. L-au tras pe sfoară posomoreala și trenciul strîmt!”... Ipoteza cucerește prin temeritate & amărăciune. Ne ocupăm de chestiunea rîsului cu multă superficialitate. Sau disprețuim pur și simplu rîsul, de parcă acesta s-ar obține ușor. Găsesc un studiu mai vechi În care citesc, cu plăcere, cît de importantă este această chestiune În, spre exemplu, limbi necunoscute nouă, cum ar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Ipoteza cucerește prin temeritate & amărăciune. Ne ocupăm de chestiunea rîsului cu multă superficialitate. Sau disprețuim pur și simplu rîsul, de parcă acesta s-ar obține ușor. Găsesc un studiu mai vechi În care citesc, cu plăcere, cît de importantă este această chestiune În, spre exemplu, limbi necunoscute nouă, cum ar fi marathi - idiom vorbit de 40 de milioane de oameni, În India; aici există onomatopee care delimitează tipurile de rîs : veselia bebelușilor se cheamă huduhudu (cînd e gingașă), ori ha dahada(cînd
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]