3,515 matches
-
caleștii. Au sosit ajutoarele. L-au eliberat pe sărmanul conte de sub greutatea caleștii. Gamba dreaptă era dublu fracturată: tibia și peroneul rupte. Cele două surori, din fericire, și-au revenit după numai câteva îngrijiri. Francesco a fost internat în spital. Chirurgul a încercat să apropie cele două capete de oase. După vindecare, contele Francesco s-a regăsit cu o gambă mai scurtă cu doi centimetri. În timpul îndelungii sale convalescențe, Francesco și-a maturat convingerea că ceea ce i se întâmplase ar fi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spitalul civil a fost bombardat. Autoritățile sanitare nu știau unde să-i pună pe cei internați. I-au cerut lui don Calabria să-i primească pe cei bolnavi în spitalul din Negrar. Și așa pe 8 mai 1944 și medicul chirurg Bartolomeo Zanuso, reîntors de pe frontul militar, putea să practice prima sa intervenție chirurgicală, o hernie ștrangulată inghinală dreapta. Congregația a obținut construcția de la Casa Rurală. În continuare, necesitatea separării bolnavilor de bătrânii cronici a determinat Congregația să realizeze o nouă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că finalitățile acestei Asociații corespundeau idealurilor sale. A scris la Verona și a intrat în legătură cu don Desenzani. A decis să plece în India cu el. Și-a regularizat contractul său cu Spitalul civil din Recanati, unde lucra ca ajutor de chirurg și a ajuns la Verona. Era seara zilei de 20 decembrie 1937. Don Desenzani a rămas încântat să audă cuvintele entuziaste și pline de ardoare ale acestui medic tânăr, dar nu s-a simțit să-l ia cu el în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
n-a voit să iasă pe teren, de unde a rezultat că a trebuit să ies eu. Martorii mei ereau Vintilă Rosetti și Constantin Mille, martorii lui Xenopolu: C. Calligari și d. Corneliu Manolescu-Râmniceanu. și mai eram asistați de cei doi chirurgi ai zilei: doctor Demetrescu Severeanu și Asachi. Ne-am bătut la Hipodrom. Un număr de prieteni: Nicu Filipescu, Alecu Balș, Henri Cazes, Alexandru Davila etc., cari cunoșteau locul și ora întâlnirii au venit pe câmp, s-au cățărat pe uluci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. știrbei-Vodă, 32; Demarat, Z., profesor, str. Antim, 45; Demetrescu, Angel, profesor, str. Regală, 4; Densusianu, N., avocat, licențiat în Drept, Calea Victoriei, 105; Dianu, Gr., publicist, Calea Plevnei, 10; Dimitrescu, I. Procopie, avocat, director la Banca Națională, F. Altarului, 6; Dimitrescu-Severeanu, chirurg, str. Batiște, 4; Dimitriade, C., artist dramatic, str. Vântului, 3; Dissescu, C., avocat, profesor la Facultatea de Drept, membru al Consiliului municipal, str. Luterană, 9; Djuvara, Tr., magistrat, Hotel Petersburg, Calea Victoriei, 140; Dobriceanu, judecător de Instrucție, str. Tudor Vladimirescu, 9
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
N., grefier la Curtea de Conturi, str. Măgureanu, 15 bis; Tocilescu, G. Gr., profesor la Facultatea de Litere, secretar general al Ministerului Instrucției Publice, str. șelari, 11; Török, M., proprietar, Calea Victoriei, 37; Triandafil, Gr., avocat, str. Fântânei, 3 bis; Turnescu, chirurg, profesor la Facultatea de Medicină, Calea Moșilor, 55; Urechia, V. Alexandrescu, profesor la Facultatea de Litere, fost ministru, senator, str. știrbei-Vodă, 66; Uziel, I., medic, str. Olteni, 43; Văcărescu, M. (Claymoor), Calea Victoriei, 176; Văcărescu, Th., ministru plenipotențiar la Bruxelles, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ferlendis (profesor de pian); F. Ferlendis (profesor de vioară) (pp. 346- 347). Case de sănătate: Caritas, ospiciu, Calea Buzești; Caritatea, casă de sănătate și ospiciu de alienați, str. Plantelor, 1; Casa de sănătate, str. Teilor, 31 (p. 348). Medici și chirurgi: Alexianu, G., medic legist al Capitalei, profesor la Facultate; ore de consultații, în fiecare zi, de la ora 1, str. Colței, 62; Alinescu, I., str. Principatele Unite, 26; Anastasievici, Leonte, str. Domnița Anastasia, 3; Andrițianu, Nichita, str. Pescăria-Veche, 2; Antonescu-Remuș, C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
consultații de la 4 la 5 1/2, str. Renașterii, 3; Cuciu, A., str. Bibescu-Vodă, 6; Cuțarida (domnișoara), doctor în medicină, str. Cosma, 16; Darvari, str. Calomfirescu, 7; Demosthene, A., str. Regală, 9; Dimitrescu, A., Calea Călărași, 3; Dimitrescu Severeanu, C., chirurg, profesor la Facultate, str. Batiștea, 4; Dimitrescu, șt., str. Apolodor, 10; Drăghiescu, D., medic la addenda 307 Maternitate, str. Victoriei, 119; Drasch, A., str. Bibescu-Vodă (hotel Avram); Fichenbaum, S., str. Corbu, 12, Erdreich, H., str. șelari, 9; Felix, I., profesor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
5, str. Popa Herea, 11; Stăuceanu, C., str. Piața Amzii, 2; Steiner, B. (senior), str. Spaniolă, 4; Steiner, S. (junior), str. știrbeiVodă, 14; Stoicescu, G., medic-șef al Spitalului Colentina, doctor laureat al Facultății din Paris, fost medic internist și chirurg al spitalelor din Paris, consultații de la 2 la 4 și de la 4 la 6, str. Corabia (lângă Episcopie); Suțu, A., str. Plantelor, 1; Theodorescu, Dim., Calea Călărași, 13; Theodorescu, Florea, str. Scaunele, 38; Theodori, I., doctor în medicină al Facultății
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regele și Regina, profesor la școala de Medicină, inspector general al Serviciului Sanitar al celui de al treilea Corp de armată, consultații de la 5 la 6 seara, intrarea Rosetti, 7; Trandafirescu, M., str. Olari, 5; Turnescu, N., profesor la Facultate, chirurg, Calea Moșilor, 55; Uziel, I., str. Olteni, 43; Vasilescu, P., str. știrbei Vodă, 74; Whertheimer, M., Calea șerban-Vodă, 42; Westfried, Fr., str. Lipscani, 78; Ziteos, C., str. șelari, 2 (pp. 349-350). Monetăria Statului: șoseaua Kisseleff. Director: M.C. Pilidi (p. 353
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mediul exclusivist al cancelariei în care lucra și în societatea vieneză. Într-o listă de cheltuieli, de la sfârșitul șederii sale în Viena, printre furnizorii săi se aflau maistrul peruchier și frizer Josef Zeiff, bărbierul Josepf Karl Spitznagel, care era și chirurg orășenesc, sau cizmarul Mihael Anhamer 89. III.6. Implicarea în reorganizarea bisericii ortodoxe din Bucovina Una din problemele cele mai calde ale momentului era cea privitoare la continuarea procesului de reorganizare a bisericii ortodoxe bucovinene și, mai ales, la definirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un procent destul de mic, de doar 4,85%157, ceea ce indică prezența în continuare a preponderenței populației rurale și de aici, o anumită structură economico-socială de tip agrar a Bucovinei. Odată cu acest spor numeric, apar profesiuni noi, precum cea de chirurg, maistru lăcătuș, berar, fabricant de cordovan 158 etc., producându-se totodată și unele schimbări de natură calitativă, în privința meșteșugarilor și a produselor lor. Situația de provincie de graniță a Bucovinei era în opinia autorităților imperiale un atu demn de luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și umplător, pentru unul ca acela va fi pedeapsa morții"214. Deși dispunea de un personal medical fără o pregătire înaltă, în condițiile în care în provincie nu exista nici un doctor în medicină, redus la un medic de circumscripție, un chirurg șef și un chirurg, Vasile Balș a reușit prin măsurile luate să prevină extinderea epidemiei în Bucovina. Pentru acțiunea sa, căpitanul districtual a fost lăudat de profesorul von Schraud. Însă, pe de altă parte, Balș a intrat în conflict, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca acela va fi pedeapsa morții"214. Deși dispunea de un personal medical fără o pregătire înaltă, în condițiile în care în provincie nu exista nici un doctor în medicină, redus la un medic de circumscripție, un chirurg șef și un chirurg, Vasile Balș a reușit prin măsurile luate să prevină extinderea epidemiei în Bucovina. Pentru acțiunea sa, căpitanul districtual a fost lăudat de profesorul von Schraud. Însă, pe de altă parte, Balș a intrat în conflict, în primăvara anului 1798, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
căutarea unei imposibile perfecțiuni fizice. Dar aceste practici nu trebuie să ascundă alte demersuri al căror scop nu ține de obsesia performanței. După cum notează Jean-Claude Hagège, nu lipsesc nici cererile „rezonabile” și precise, rare fiind femeile care, adresându-se unui chirurg, vor să semene cu un top-model sau să întinerească cu douăzeci de ani. Obiectivele sunt mai modeste: nu-i vorba de a atinge perfecțiunea estetică, ci de a corecta un defect prea vizibil, a avea un obraz mai neted, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dezamăgesc. Dacă ar ști că beau cola mi-ar spune că e nocivă și alte chestii. Doar e medic. N-o fi specialitatea lui, dar în mod sigur știe ce nu e OK să bagi în tine. Chiar și un chirurg de reputație mondială mai știe câteva proverbe și zicători de prin Formula As. Iar el e cu adevărat un chirurg apreciat de toată planeta asta. După un sfert de oră, nu mă pot abține și-l întreb dacă s-a
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
o fi specialitatea lui, dar în mod sigur știe ce nu e OK să bagi în tine. Chiar și un chirurg de reputație mondială mai știe câteva proverbe și zicători de prin Formula As. Iar el e cu adevărat un chirurg apreciat de toată planeta asta. După un sfert de oră, nu mă pot abține și-l întreb dacă s-a însurat, în sfârșit. (Subiectul e foarte delicat. Mama lui e o tipă chiar de treabă, dar îl bate la cap
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
a luat legătura cu generalul David Popescu, comandantul Diviziei a 15-a. După ce a inspectat podul de peste Prut, generalul a vizitat Spitalul comunal din Huși, unde a constatat lipsuri în ceea ce privește ordinea și curățenia, numărul mic de medici (de exemplu, un chirurg la 250 de răniți !). La 9 iulie, orele 19,00, generalul Antonescu inspecta terenul de aviație al C. A. 3 de la Huși. În a doua jumătate a lunii iulie, trenul, în care s-au aflat generalul și colaboratorii săi, a staționat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făcut omul și ce devine după ce dă ortul popii." "Pari dezabuzată..." "Eu? Câtuși de puțin, îmi iubesc meseria. După mine, nu există nimic în afară de trup și eu fac efortul, pe măsura posibilităților mele, să-i alin suferințele. Soțul meu era chirurg, și credincios. Deschizi în fiecare zi un organism omenesc, îi spuneam, ai găsit ceva care să aducă a suflet? Până la urmă am divorțat, de altfel familia lui mă detesta. Nici mama nu aproba căsnicia mea, deși acum o regretă. Din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
unui loc de unde curge un firișor de lichid slab colorat. I s-a pus un pansament mic pe care îl poate schimba singură, dimineața, după duș. Se întoarce la spital pentru chimioterapie, ocazie cu care cere să-l vadă pe chirurgul care a operat-o. Acesta e un astru în ascensiune și, ca atare, foarte ocupat. Promite să treacă s-o vadă și nu trece. În ultima zi a spitalizării, soțul ei reușește in extremis să-l aducă pe asistentul medicului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai tare: "O să vă operez imediat." Pentru început, o recoltare de sânge, evident. Se așteaptă rezultatul. Vine Georges. Acum sunt aici amândoi, băieții ei, la fel de preocupați să-și ascundă neliniștea. Dimineața la 2, patul ei e dus la blocul operator. Chirurgul așteaptă în fața ușii. Are părul cărunt și un mic zâmbet trist. Câtă omenie în omul ăsta! Urmează un mare gol negru și se trezește în serviciul de chirurgie. E patru dimineața. Somnolează până când începe ritualul cotidian: temperatură, tensiune, toaletă. Fără
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să poată profita la maximum de vacanță. În zilele următoare, febră, pusee de tensiune și dureri pe care numai morfina le calmează. O infirmieră, care vine să-i schimbe pansamentul, se miră când îi vede cicatricea: Știți ce-a făcut chirurgul?" Nu, de unde să știe? "A refăcut toată cusătura, dar trecând firul prin vechile găuri, fără să mai împungă din nou." Haute couture, în fond. Măcar să afle cum îl cheamă pe medicul ăsta... Doctorul R., excelent chirurg și bărbat chipeș, care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Știți ce-a făcut chirurgul?" Nu, de unde să știe? "A refăcut toată cusătura, dar trecând firul prin vechile găuri, fără să mai împungă din nou." Haute couture, în fond. Măcar să afle cum îl cheamă pe medicul ăsta... Doctorul R., excelent chirurg și bărbat chipeș, care face precis ravagii prin partea femeiască, dar e mereu grăbit, îi prescrie o centură de susținere abdominală pentru a evita un nou accident. Chimioterapia caldă, peritoneul care nu mai există, sau prea puțin, toate astea i-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin clare, momentul terapeutic al stenozei carotidiene fiind anterior, concomitent sau posterior BAC, în funcție de particu laritățile cazului și preferința chirurgului (8). Evoluție postoperatorie Riscul operator asociat afectării carotidiene implică doi factori: risc de AVC și risc cardiac, fiecare cu o contribuție importantă în termeni de morbiditate și mortalitate. Complicațiile perioperatorii includ AVC, IMA sau deces (14) (caseta 38.1). Ghidul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
morbiditate și mortalitate. Complicațiile perioperatorii includ AVC, IMA sau deces (14) (caseta 38.1). Ghidul AHA sugerează că limita maximă a ratei AVC/mortalitate după EAC pentru AIT este de 5% (17). Monitorizarea specifică din cadrul fiecărei clinici și al fiecărui chirurg cardiovascular în parte este o necesitate în recomandarea revascularizării chirurgicale. Trialurile clinice nu par să citeze creșterea dramatică a riscului operator în grupul pacienților vârstnici, ceea ce pledează în favoarea EAC la acești pacienți (18). Există și alți factori de risc care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]