6,287 matches
-
a ales să cânte piesa " Ochii tăi" a celor de la Holograf. Atunci când l-au auzit, aceștia au rămas impresionați și i-au propus să facă un duet, scrie . Așadar, Valentin va fi invitat luni, 16 mai, ora 20.00, la Cinema Patria din București, la concertul de lansare a albumului "Patria Holograf - Unplugged", realizat împreună cu Media Pro Music. Concertul va avea loc cu ocazia lansării primului DVD Full-HD românesc și a celui de-al doilea material unplugged al trupei după celebrul
Valentin Dinu, câştigătorul locului trei de la "Românii au talent", va cânta în duet cu Holograf () [Corola-journal/Journalistic/70050_a_71375]
-
al unei societăți rezidente în celălalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat. Articolul 18 Artiști și sportivi 1. Prin derogare de la prevederile art. 15 și 16, veniturile pe care profesioniștii de spectacole, cum sînt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune și interpreții muzicali, precum și sportivii, le obțin din activitatea lor personală desfășurată în această calitate, sînt impozabile în statul contractant în care acele activități sînt exercitate. 2. Cînd veniturile în legătură cu activitățile personale ale unor astfel
DECRET nr. 389 din 27 octombrie 1977 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106512_a_107841]
-
IEZI după Ion Creangă Adaptarea: Cristian Pepino Regia: Gabriel Apostol Scenografia: Cristina Pepino Muzică: Dan Bălan Distribuția: Ioana Chelaru Popovici/ Ilona Hrestic, Cristian Mitescu/Viorel Ionescu, Liliana Gavrilescu/Dora Ortelecan Dumitrescu, Mariana Zaharia/Roxana Vișan, Marin Fagu/ Florin Mititelu. Grand Cinema Digiplex - Băneasa Shopping City Sâmbătă 5 octombrie, ora 11:00 FAȚĂ BABEI ȘI FAȚĂ MOȘNEAGULUI Regia: Daniel Stanciu Scenografia: Daniela Drăgulescu Ilustrația muzicală: Vasile Mantă Distribuția: Simina Constantin, Alină Teianu, Dora Ortelecan Dumitrescu, Viorel Ionescu, Jou-Jou Dragan, Geo Dinescu Duminică
Pleiadă de spectacole la Țăndărică. Vezi programul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70154_a_71479]
-
a fost acela că nu a făcut mai multe pelicule. De asemenea, Geo Saizescu a fost un pedagog renumit și și-a dorit mereu să împărtășească arta cinematografică mai tinerilor săi colegi. A scris cărțile "Jurnalul unui bătrân lup de cinema" și "Păcală se întoarce și.. rămâne!". A primit numeroase premii și distincții, între care și premiul de excelență al Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj. Geo Saizescu s-a născut pe 14 noiembrie 1932, în comuna Prisăceaua, județul Mehedinți.
Cine a fost Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/70243_a_71568]
-
pe Dillinger? E foarte simplu. Pentru că publicul nu mai vede decât legenda și nimic altceva, proiecția supradimensionată a eroului și nu un bărbat încolțit, obosit, care simte gustul eșecului, care este terminat și a cărui ocupație a rămas mersul la cinema și frecventarea bordelurilor. Desigur, acesta nu poate fi Dillinger așa cum Dillinger nu poate fi un bătrânel simpatic care își ia reglat pensioara, pregătit să adoarmă definitiv în brațele iubitei lui septuagenare. Dillinger este emfaticul Clark Gable de pe ecran, este Johnny
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
pentru FBI nu toți procedează la fel. Unul dintre agenții care l-au doborât transmite mesajul ultim iubitei sale, și este aici o formă înaltă de respect pentru cineva care a sfidat poliția. Moartea sa la ieșirea din sala de cinema poate fi, la rândul ei, înșelătoare; cel care a ieșit pe porțile cinematografului era deja o umbră, Dillinger cel adevărat a rămas acolo, pe pânza pe care imaginile dansează veșnic în mințile noastre.
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
a unei societăți rezidență în celălalt stat contractant pot fi impuse în acest celălalt stat contractant. Articolul 18 Artiști și sportivi 1. Prin derogare de la prevederile art. 15, veniturile obținute de profesioniștii de spectacole, cum sînt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune și muzicienii, precum și sportivii, din activitatea lor personală desfășurată în această calitate, pot fi impuse în statul contractant în care aceste activități sînt exercitate. 2. Cînd venitul în legătură cu activitățile personale ale unui astfel de artist sau
DECRET nr. 61 din 2 martie 1978 privind ratificarea Convenţiei dintre R.S.R. şi Republica Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe avere şi a protocolului la aceasta, încheiate la Helsinki la 18 august 1977. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106522_a_107851]
-
de autodistrugeri, i-ar rămîne, conform lui Roland Barthes, trei soluții: ori să nu mai scrie deloc, "soluția lui Gribouille", "care se băga în rîu ca să nu-l mai ude ploaia", ori să adopte un alt semnificant, apucîndu-se bunăoară de cinema sau de teatru sau de pictură, ori să se facă savant, "teoretician intelectual, să nu mai vorbească decît dintr-o perspectivă morală, curățată de orice senzualitate a limbajului". Idei ce pot fi regăsite parțial și la Phillipe Sollers, care combate
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
și el, că măcar câteva zile. I-o dau. Patru ani n-am mai văzut-o. Omul meu plecase la facultate. Și dus a fost. Într-un fel, așa trebuia să fie. Căci și după ce citești cele zece povestiri din Cinema, tot cu aceeași senzație de vânare de vânt rămâi. Ce să spui despre ele? Că sunt configurate după un model compozit de decadentism postmodern? Mai bine lipsă. Să le contabilizezi meritele? N-ajunge o pagină de revistă. (Nu reușește asta
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
ca gazetăria către redacțiile revistelor. Nu-l zorește cu nici un chip. Oricât ar amâna-o, e bun amânată. Pentru onestul cetățean Mitchievici, ficțiunea reprezintă cam ceea ce însemna pentru opulentul cetățean Kane magia cuvântului ultim, Rosebud. Din toate bucățile care compun Cinema-ul, nu cred că vreuna e susceptibilă de realism. Nici chiar ultima, Niște gândaci, în care, sesizează îndreptățit Cernat, fraza devine mai alertă. Și, o dată cu ea, narațiunea ca atare. Să începem, dacă tot am făcut referire la ea, cu aceasta
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
a scăpat comentatorilor e deplasarea câtorva flash-uri vizuale în corpul textului și uneori dincolo de el. Teribila știre a unui viol petrecut în preajma cutărui apeduct e primul exemplu. Iată și un al doilea, ales la întâmplare: în chiar povestirea intitulată Cinema, un paragraf comută la distanță de câteva pagini: Mirosea a parfumuri ieftine, dar lui îi plăcea aerul călduț, mai ales când afară era frig și cizmele scârțâiau pe zăpada ca o ușă cu balamalele neunse. Vedea femei învelite în blănuri
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
e numită așa. La Mircea Cărtărescu, de pildă, ca să invoc unul din modelele cele mai apropiate, cu siguranță c-ar fi fost. În Nostalgia mai ales, acuitatea terminologică e maximă. Numai că așa zicând, decât să fie nostalgice, personajele din Cinema preferă statutul mai puțin stimabil de aiurite. Visătorilor nu li se oferă nici vreo șansă de care să profite, nici vreo lume în care să se refugieze. Rămân undeva între. Singurul dintre ei care creează iluzia că riscă totul (în
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
Măsurate bine, povestirile de aici trenează adesea pe zeci de pagini. Unele par să fi rezultat din împuținarea unor romane și-așa condensate. Altele se grupează singure în unități care fac cuprinsul de prisos. N-ar fi exclus ca, o dată Cinema-ul dat în folosință, să urmeze, în scurt timp, lungmetrajul lui Angelo Mitchievici. Nu știu cum stă cu scenariul. Dar peliculă are!
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
pe teme, idei și soluții prezente în mai toate producțiile din ultimul deceniu și discutînd despre nostalgie, modalități de socializare, emigrație, moarte, obsesia istoriei recente, relația părinți-copii, umor-dramă, prezența sau absența genurilor în accepțiunea lor tradițională, volumul abordează producțiile Noului cinema românesc, revelînd apropieri nebănuite între ele. Cele zece studii critice confirmă că noua generație de cineaști nu este una spontanee, apărută într-un pustiu cinematografic, și că Noul val nu este întîlnirea întîmplătoare a unor personalități care nu au nimic
Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu () [Corola-journal/Journalistic/68681_a_70006]
-
a fost redactor-șef al lunarului Caiet de documentare cinematografică și, ulterior, redactor-șef al revistei ProCinema (1995-1999). Colaboratoare constantă, din 1994, la International Film Guide (Londra), este coautoare a volumelor Secolul cinematografului (1989), 1234 cineaști români (1996), Dicționar de cinema (1997), Cinema... un secol și ceva (2002), Lumea filmului (2005), și coordonatoare a volumului Cele mai bune zece filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici (Polirom, 2010). Membră a Federației Internaționale a Criticilor de Film
Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu () [Corola-journal/Journalistic/68681_a_70006]
-
redactor-șef al lunarului Caiet de documentare cinematografică și, ulterior, redactor-șef al revistei ProCinema (1995-1999). Colaboratoare constantă, din 1994, la International Film Guide (Londra), este coautoare a volumelor Secolul cinematografului (1989), 1234 cineaști români (1996), Dicționar de cinema (1997), Cinema... un secol și ceva (2002), Lumea filmului (2005), și coordonatoare a volumului Cele mai bune zece filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici (Polirom, 2010). Membră a Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI). Magda
Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu () [Corola-journal/Journalistic/68681_a_70006]
-
românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici (Polirom, 2010). Membră a Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI). Magda Mihăilescu este critic de film. Absolventă a Facultății de Filosofie, secția Ziaristică (1960). Titular al rubricii de cinema în Flacăra, Informația Bucureștiului, Adevărul, Adevărul Literar și Artistic, Gîndul. Cărți publicate: Sophia Loren (1969); Aceste gioconde fără surîs. Convorbiri cu Malvina Urșianu (2006); François Truffaut. Bărbatul care iubea filmele (2009); Lucian Pintilie. Guardare in faccia il Male (în colab
Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu () [Corola-journal/Journalistic/68681_a_70006]
-
eșecul își găsesc o expresie cinematografică. În afara profesioniștilor cinematografului, Mateo și Judit, se află aspiranții, tânărul care utilizează voyeuristic camera furnizând tatălui gelos imagini compromițătoare ale trădării amantei, dar și Lena devenită actriță și intrând astfel în cercul magic al cinema-ului cu alchimia lui care transformă uneori tinicheaua în aur, iar pe lângă ei, magnatul care ajunge producător al filmului în care joacă amanta en titre. Pelicula nu numai că asistă, dar și schimbă destinul personajelor, împrumută amantei aureola divei, trăind
Cinema, mon amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6892_a_8217]
-
oamenii și bineînțeles Crăciunul. Cand vizitează Whoville și vede cum oamenii se pregătesc de sărbători, se gândește să strice toată sărbătoarea. Arthur Christmas, film apărut în anul 2011 și regizat de Barry Cook și Sarah Smith poate fi vizionat la Cinema. Vocile personajelor sunt interpretate de James McAvoy, Hugh Laurie, Bill Nighy, Jim Broadbent, Imelda Staunton și Ashley Jensen. Coloana sonoră a filmului include piesă "Santa Claus Is Comin' To Town" a lui Justin Bieber, de pe noul său album, "Under The
Află aici care sunt filmele de Crăciun pe care nu trebuie să le ratezi () [Corola-journal/Journalistic/67685_a_69010]
-
socialiste au influențat ani de-a rîndul „mainstream "-ul intelectual. De pe coperta celui mai recent număr al revistei lunare de cultură politică „Cicero", pe luna noiembrie, într-un portret realizat de un binecunoscut grafician austriac, specializat în arta afișelor de cinema,stabilit și el la Berlin, Herta Müller își privește drept în ochi cititorii...
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
Britney are cu siguranță motive să fie fericită: se va muta în curând într-o nouă vilă luxoasă, pe care familia plătește 25000$ pentru a o închiria. Conform Radaronline.com, vila de aproape 1000 m2 are o piscină infinită, un cinema propriu, sală de gimnastică si chiar propriul sau pub.
Staruri înăscute: Fii lui Britney Spears, alături de mama lor în ultima reprezentare din turneul "Femme fatale" () [Corola-journal/Journalistic/67874_a_69199]
-
persoane spun că viața le-a fost îmbogățită de tehnologie, iar 75% consideră că gadgeturile le salvează două ore pe zi. Lista cu primele 25 de activități și lucruri care nu mai sunt populare după apariția tehnologiei 1. Telefonul la cinema pentru a afla programul 2. Drumul la agențiile de turism pentru programarea unui concediu 3. Înregistrat emisiuni pe casete VHS 4. Căutatul prin directoare și nu prin motoare de căutare 5. Telefoanele publice 6. Rezervat bilete prin telefon 7. Printatul
25 de lucruri pe care nu le mai faci în ziua de azi () [Corola-journal/Journalistic/67872_a_69197]
-
să calculeze corect salariile angajaților din întreaga lume. Raportul se realizează o dată la șase luni. Prețurile dezvăulite reprezintă gamă de servicii și produse care sunt cerute oriunde în lume. 1. Tokyo, Japonia Locul 1 în 2010 Prețul unui bilet de cinema: $24.86 Prețul unui prânz în oraș: $21.05 Prețul unei cutii de suc carbogazos: $1.91 Prețul unei omlete într-un restaurant: $5.38 Prețul unei beri într-un bar: $10.56 2. Oslo, Norvegia Locul 6 în 2010
Topul celor mai scumpe oraşe din lume () [Corola-journal/Journalistic/67906_a_69231]
-
prânz în oraș: $21.05 Prețul unei cutii de suc carbogazos: $1.91 Prețul unei omlete într-un restaurant: $5.38 Prețul unei beri într-un bar: $10.56 2. Oslo, Norvegia Locul 6 în 2010 Prețul unui bilet de cinema: $19.36 Prețul unui prânz în oraș: $46.13 Prețul unei cutii de suc carbogazos: $3.01 Prețul unei omlete într-un restaurant: $8.68 Prețul unei beri într-un bar: $14.37 3. Geneva, Elveția Locul 8 în 2010
Topul celor mai scumpe oraşe din lume () [Corola-journal/Journalistic/67906_a_69231]
-
prânz în oraș: $46.13 Prețul unei cutii de suc carbogazos: $3.01 Prețul unei omlete într-un restaurant: $8.68 Prețul unei beri într-un bar: $14.37 3. Geneva, Elveția Locul 8 în 2010 Prețul unui bilet de cinema: $20.94 Prețul unui prânz în oraș: $38.89 Prețul unei cutii de suc carbogazos: $1.46 Prețul unei omlete într-un restaurant: $9.62 Prețul unei beri într-un bar: $10.58 4. Nagoya, Japonia Locul 3 în 2010
Topul celor mai scumpe oraşe din lume () [Corola-journal/Journalistic/67906_a_69231]