3,278 matches
-
cu oile în cotloanele munților de teamă să nu fie prins și acuzat de un omor pe care nu el îl săvârșise. Era cu un băiat, un frate mai mic, care nu înțelegea de ce fugeau din moment ce nu erau vinovați. Și ciobanul îi dă, dus pe gânduri, următorul răspuns.: "dacă te prinde, îți face proces!"" " Da, strigă Petrini, așa este, semăn cu acest cioban. Proces înseamnă condamnare..." O gândire disperată! Bineînțeles că nu-i spusei acest lucru și nici că nu pierdusem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Era cu un băiat, un frate mai mic, care nu înțelegea de ce fugeau din moment ce nu erau vinovați. Și ciobanul îi dă, dus pe gânduri, următorul răspuns.: "dacă te prinde, îți face proces!"" " Da, strigă Petrini, așa este, semăn cu acest cioban. Proces înseamnă condamnare..." O gândire disperată! Bineînțeles că nu-i spusei acest lucru și nici că nu pierdusem până atunci nici un proces și că, dimpotrivă, pentru mine proces înseamnă judecare și eliberare de sub acuzație, și numai dacă... Aici până și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o divizie de milițieni ca să caute un om care a pierit în cine știe ce văgăună inaccesibilă." "Acuma nu, îi răspunsei, dar când se va topi zăpada da, și fără să fie nevoie de o divizie de milițieni, ci de un simplu cioban, sau tăietor de lemne, sau unul din acei excursioniști cărora tocmai asta le place, să cotrobăiască prin toate cotloanele munților. Și pe urmă, te întreb și eu: accepți să..." Da, știu ce vrei să întrebi. Doamna Culala are remușcări și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
subțiri și lipicioase. Săream cât-colo când auzeam de Goga, Blaga sau Labiș, iar numele lui Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune, cu țara noastră mare și minunată, condusă prin veacuri de bătăuși cronici și ciobani luminați și populată cu fete sfioase, flăcăi harnici și băbuțe demne și milostive, mă năuceau. Poate, cine știe?, chiar erau adevărate, dar, auzite de-atâtea ori și-n atâtea feluri, dădeau pe-afară, ca mâncarea de bame a bunicii Aneta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că orice Domn bun întîlnește în cale e reacționar, e turcofil, iar oricare taie capetele boierilor e național și liberal. Presimțisem că și Mihai Viteazul și Matei Basarab vor fi trecuți în registrul negru, iar Mihnea cel Rău și Mircea Ciobanul, descendenții armașului Dracea, vor fi schimbați în martiri ai libertății poporului. {EminescuOpXII 44} De la moartea lui Neagoe Basarab până la Mihail Bravul - zice "Romînul" - sunt aproape optzeci de ani și vedem că douăzeci de Domni s-au pus pe tron și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întreabă pe un târgoveț, ce culegea mere într-o grădină, de când sta orașul acela? - De când lumea, răspunse omul culegând mai departe. Peste cinci sute de ani omul pururea tânăr trece iar prin acel loc, dar de oraș nici urmă. Un cioban singur își păștea oile, cântând din fluier. - De când s-a risipit orașul de aci? întrebă el. - Ce oraș? i se răspunse. N-a fost niciodată, tot câmp limpede, bun de pășune a fost aci. - Într-alt rând omul pururea tânăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fluierul? - Dar cine să-i răspunză la toate întrebările acestea? Fiecine în piață era preocupat de trebile lui proprii, de sine însuși, de ceea ce se petrecea împrejurul lui. Omul pururea tânăr, când trecuse pe lângă acel oraș, făptuise multe lucruri bune. Ciobanului [î ]i răpeau tatarii din turmă și el a alungat tatarii, cărbunarului îi urlau lupii pe lângă casă, el a stârpit lupăriile, și-n adevăr într-o piață a noului oraș el a văzut o statuă călare c-o elebardă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la politica de partid. Dar asupra tuturor acestora judecata ar fi prematură. [11 aprilie 1881] ["ȘI IARĂȘI BAT LA POARTĂ... "] Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vorbește și grecește, care limbă, adoptată fiind în scriere și în negoț, au suplantat în multe părți pe cea autohtonă. Astfel lângă Arta superioară, mai cu seamă în partea de nord - vest a regatului elin. Albanezul îl numește pe român cioban, căci majoritatea românilor locuitori în Albania de nord și de sud e păstorească și pururea în migrațiune. În timpul verei mai nu rămâne suflet de om pentru păzirea caselor neîncuiate, a căror prădare ar și fi cam ingrată. Satele bine construite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o compare cu un cap de om, să nu ne spuneți pe nume. Când le-am spune însă că scorbura mică și găunoasă e a unui om de stat din România, iar craniul al doilea, larg și încăpător, a unui cioban de oi și-ar face cruce oamenii, ar înțelege de ce neamul românesc, numeros și inteligent, muncitor și îndrăzneț, nu poate ajunge în lume la poziția ce i se cuvine. Cum să și ajungă când oceanul cel turbure de 'mprejurul insulei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Portugalia prin unul. Unde s-ar întroluca socialiști, ateiști, comunarzi or oameni tot de mâna aceasta, acolo veți vedea răsărind câte un Caligari, Horia și Mircea Rosetti, ori altă seamă de tinerime fanariotică sub numirea specioasă de reprezentanți ai rasei ciobanilor de la Rucăr ori a moșnenilor din Câmpulung. Dar la ocazii în adevăr serioase, cum e bunăoară un congres geografic, cum sunt manevrele militare ale unei nații consângene cu noi, la ocazii în care Apusul înrudit ar putea să fie interesat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecutul meu ca într-un cufăr vechi o haină albă. Zarea e cu brazi și pe sânul munților oile - salbă. Peste priveliște, sufletele au să ni se apropie ca peste aceeași carte două frunți. Vom asculta cântecul buruienilor. O să întâlnim ciobani. Sprinteni și cu soare în trup, vom alerga prin pădure. Aerul ne va deschide pieptul, ca o secure. Și viața o să treacă simplu, ca un râu peste bolovani. (Gânduri pentru Soveja) Cu asemenea date, prima carte a lui Voronca arată
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
reale existente. În special alteritatea religioasă, alăturată diferențelor culturale și de civilizație materială, de mod de trai și de habitat - toate acestea au contribuit la conturarea unor stereotipii etnice solide Încă din Evul Mediu. Așa este cazul identificării românilor cu ciobanii, crescătorii de oi, clișeu care implică și alte conotații, relative la deplasarea lor perpetuă cu turmele, opusă caracterului statornic al maghiarilor, făuritori ai unei civilizații de tip occidental, feudală și citadină. Indiferent de realitatea economică și socială care stă sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Resentimentele lor mărturisesc rezistența În timp și forța emoțională a acestei imagini, dezvăluie complexele de respingere sau chiar de inferioritate mascată pe care ea le generează. Ce ar putea fi rău În faptul că strămoșii românilor ar fi fost (și) ciobani, istoricii respectivi ezită să ne mai spună. Când este vorba de Miorița și de speculațiile Îndoielnice pe marginea baladei lui Alecsandri XE "Alecsandri" , totul este În regulă. Dar când aceleași idei sunt vehiculate de vreun istoric maghiar (quod licet Iovis
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ar fi preotul Rubán Tódor, Aufklärer de provincie care predică necesitatea ridicării națiunii sale prin școală și cultură, prototip al intelectualului român fidel cauzei naționale; tânărul Makkabeszku Pável, Întreprinzătorul activ din lumea unui sat Încorsetat Încă În prejudecăți și tradiții; ciobanul Iuon Táre, adversar tenace al lui Față Neagră, Întruchipând simplitatea, curajul și cinstea omului din popor, așa cum o fac și Onuc, Anica, Marioara, personaje de aceeași factură. În general, romanul este plin de referiri la viața cotidiană a țăranilor români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ursitorii sau Ursitoarele) și acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca destin implacabil. Motivul testamentului ciobanului există În toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la Întâmplare. Astfel, baladele devin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca destin implacabil. Motivul testamentului ciobanului există În toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la Întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării omului cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În ziua aceea s-a copt și, când au venit jidanii să Întrebe, omu li-a spus că a trecut pe acolo când damana, și jidanii s-au Întors, iar Maica Domnului a scăpat. O narațiune intitulată Soarele, luna, stelele. Ciobanul, mielul pune În legătură nașterea lui Hristos cu lumina și cu un mieluț. Maica Domnului s-a ascuns Într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lui Hristos cu lumina și cu un mieluț. Maica Domnului s-a ascuns Într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au venit la rodini. Da un cioban era aproape și a văzut toate aceste. El a alergat toată ziua după un mieluț și, cum l-a prins, l-a adus Maicii Domnului. De aceea se vede pe icoană lângă dl Iisus Christos un mieluț. Dacă bobul de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se Înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. Lazăr Șăineanu arătă că, În basmele noastre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
multor tipuri de narațiuni În care apar ursitoarele constituie o etapă importantă În tabloul reprezentărilor destinului În proza populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele Îi menesc astfel copilului: prima: ani mulți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care poruncea să fie omorât. Baba, carel salvase la naștere, Îi iese din nou În cale și schimbă scrisoarea Împăratului; astfel, Împărăteasa Îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află În centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se Întâmplă și În Ursitul sau În Menirea ursitoarelor se Împlinește. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
recunoaște, fără să și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se Încheie Însă cu nunta celor doi. Ciobanul Își Întreabă nevasta cu care Între timp făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul , de unde provine numele de nord ( care era totodată și un vestit magician, de vreme ce știa dinainte tot ce avea să se petreacă ), când fiul său era
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]