2,061 matches
-
imperative: "Te duci / Ai să te duci imediat!" = "Du-te imediat!" Avându-se în vedere frazei, indicativul se poate găsi în propoziție principală și în orice tip de propoziție subordonată necircumstanțială. Prezintă resticții de folosire numai în cazul unor subordonate circumstanțiale. Astfel, nu poate fi predicatul unei propoziții circumstanțiale de scop și al unor subtipuri de alte circumstanțiale. În subordonate, indicativul este cerut mai ales de verbe regente care exprimă: În cazul unor verbe regente există concurență între indicativ și conjunctiv
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
Du-te imediat!" Avându-se în vedere frazei, indicativul se poate găsi în propoziție principală și în orice tip de propoziție subordonată necircumstanțială. Prezintă resticții de folosire numai în cazul unor subordonate circumstanțiale. Astfel, nu poate fi predicatul unei propoziții circumstanțiale de scop și al unor subtipuri de alte circumstanțiale. În subordonate, indicativul este cerut mai ales de verbe regente care exprimă: În cazul unor verbe regente există concurență între indicativ și conjunctiv. Este vorba de verbe care exprimă:
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
se poate găsi în propoziție principală și în orice tip de propoziție subordonată necircumstanțială. Prezintă resticții de folosire numai în cazul unor subordonate circumstanțiale. Astfel, nu poate fi predicatul unei propoziții circumstanțiale de scop și al unor subtipuri de alte circumstanțiale. În subordonate, indicativul este cerut mai ales de verbe regente care exprimă: În cazul unor verbe regente există concurență între indicativ și conjunctiv. Este vorba de verbe care exprimă:
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
identitate: jurnalistul Jerôme Fandor, care a fost angajat la ziarul "La Capitale". Juve l-a arestat ulterior pe Gurn și, la procesul său, a adus un argument convingător că Gurn și Fantômas erau unul și același, deși dovezile erau prea circumstanțiale pentru a face un caz real. În ajunul execuției sale, Gurn/ Fantômas a evadat din arest, fiind înlocuit de un actor care își schimbase fața după cea a personajului și a fost ghilotinat în locul lui. Lady Beltham a rămas permanent
Fantômas () [Corola-website/Science/325454_a_326783]
-
acestei teorii, grenadele antiblindat de tip 73 utilizate în atac au fost modificate pentru a conține toxină botulinică. Această poveste provine din comentariile lui Paul Fildes, un cercetător în domeniul botulismului de la Porton Down. Autorii spun că există numai dovezi circumstanțiale care să susțină această afirmație (arhivele SOE din acea perioadă au rămas secretizate). Acuzațiile rămân neverificate, întrucât comentariile lui Fildes sunt păreri personale și s-au păstrat doar câteva documente medicale referitoare la criza lui Heydrich. Printre dovezile generice citate
Operațiunea Anthropoid () [Corola-website/Science/322015_a_323344]
-
mitropolitane provenind din faptul că unii mitropoliți și-au petrecut o perioadă mai îndelungată în una din aceste localități, fără ca aceasta să însemne și o schimbare a reședinței oficiale a scaunului mitropolitan. Până în prezent nu există nici un izvor direct sau circumstanțial care să certifice faptul că jurisdicția Mitropoliei Proilaviei s-ar fi întins și asupra celorlalte raiale turcești din Țara Românească, cu excepția raialei Brăilei. Nicolae Iorga menționa la 1928 acest fapt ca o posibilitate: "„Ismailul, unde veniseră boierii și clericii moldoveni
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
C. Giurescu, pe care îl citează ca sursă, astfel încât în prezent există o cvasiunanimitate că jurisdicția Mitropoliei Proilaviei s-a întins și asupra raialelor Giurgiu, Turnu și Orșova, deși, așa cum a mai fost menționat, nu există nici un izvor direct sau circumstanțial care să certifice acest lucru. O descoperire recentă aruncă o nouă lumină asupra acestui aspect. Astfel, Catagrafia bisericilor bucureștene pe anul 1810 amintește și de "„preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vladica Cerveno chir Chiril, pe biserica din
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
nowiki>***</nowiki> Verbele de tipul "attendre" au la persoana a III-a singular desinența zero și în scris. În general, indicativul prezent francez are aceleași valori ca cel românesc. O diferență este că această formă se folosește în propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale introduse prin conjuncția "si" inclusiv pentru exprimarea unei acțiuni viitoare. Exemplu: "Si tu finis tes études même dans dix ans, tu trouveras un emploi chez moi" „Dacă îți vei termina studiile chiar și peste zece ani, vei găsi un
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
negația "ne": "en ne me promenant pas" „neplimbându-mă”. Verbul la gerundiv nu are niciodată subiect propriu, acțiunea pe care o exprimă este o împrejurare a acțiunii verbului regent, iar cele două sunt totdeauna simultane. În principal are funcție de complement circumstanțial de mod, de timp, de cauză sau condițional, care uneori se împletesc. Exemple: Le client est sorti du bar en titubant „Clientul a ieșit din bar clătinându-se”, "Ils ont eu un accident en rentrant de vacances" „Au avut un
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Din punctul de vedere al formei se pot deosebi mai multe categorii de adverbe. Că în limba română, sunt adverbe franceze care sunt moștenite din limba latină (de exemplu > "bien" „bine”, > "hier" „ieri”) sau a caror formare a avut loc
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
se folosesc mai frecvent decât în română. Patru adverbe au grade de comparație neregulate, în sensul că formele lor de comparativ de superioritate sunt cuvinte aparte, moștenite din latină: Observații: În principal, funcția adverbului este sintactica, si anume de complement circumstanțial: Alteori, asemenea cuvinte sunt în propoziție, dar nu cu funcție sintactica, ci că modalizatori, adică modifică sensul propoziției prin exprimarea atitudinii vorbitorului față de conținutul acesteia. Exemplu: "Îl est mort, naturellement „A murit, firește” (vs. "Îl est mort naturellement, unde același
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
singure propoziții neanalizabile în dialoguri, deci intra în categoria cuvintelor propoziții (în franceză "mots-phrases"), de exemplu "oui" „da”, "non" „nu”, "bien sûr" „sigur” "bien" „bine”, "éventuellement" „eventual”, "peut-être" „poate”, "volontiers" „bucuros, cu plăcere”. Sunt cuvinte care nu pot fi complemente circumstanțiale, ci numai modalizatori, conectori sau cuvinte propoziții (de exemplu "bien sûr", "peut-être", "certes"), și altele, care pot fi și unul și altul, uneori cu sensuri lexicale diferite. Un exemplu de astfel de cuvânt este "naturellement", amintit mai sus. Alte exemple
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
Adverbe și prepoziții). Există și perechi prepoziție - conjuncție cu sens asemănător. Primele introduc complemente exprimate prin infinitiv sau/și grup nominal, ultimele introduc propoziții subordonate corespunzătoare. Exemple: Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale franceze sunt alcătuite analog cu cele românești: În subordonatele circumstanțiale, si conjuncția determina modul verbal la care este predicatul, mod care poate fi diferit de cel cu care se folosește conjuncția corespunzătoare din română:
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
ale propoziției, în funcție de intențiile lor. De exemplu, un vorbitor poate determina, punând o întrebare, ce parte a răspunsului va fi temă, respectiv remă. O întrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", pentru că informația conținută în această secvență este deja cunoscută, apărând în întrebare, iar rema
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
din lagărele de concentrare, raportând lui Himmler că nu s-a descoperit nimic în acest sens. S-a afirmat că Himmler însuși nu excludea această posibilitate, din moment ce ordonase o investigație. Joachim Neander a afirmat că această scrisoare este o dovadă circumstanțială că naziștii hotărâseră să se abțină de la procesarea cadavrelor, datorită faptului că doreau să ascundă numărul deportaților decedați. În timpul Proceselor de la Nuremberg, Sigmund Mazur, un laborant asistent de la Institutul Anatomic din Danzig (Gdansk), a depus mărturie că a participat la
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
mai puternic decât frații lui 1/ pe care i-a lovit.2/ - complement indirect (în acuzativ): Am citit cartea 1/ despre caremi-ai vorbit. 2/ - complement indirect (în dativ): El a chemat elevul 1/ căruia i-a dat caietul. 2/ - complement circumstanțial de loc: Admirăm munții 1/ spre care ne îndreptăm pașii.2/ - complement circumstanțial de timp: Mi-am amintit ziua1/ în care am primit vestea. 2/ - complement circumstanțial de cauză: Știam 1/ din cauza caruiam-am supărat.2/ Pronumele relativ care la cazul
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
indirect (în acuzativ): Am citit cartea 1/ despre caremi-ai vorbit. 2/ - complement indirect (în dativ): El a chemat elevul 1/ căruia i-a dat caietul. 2/ - complement circumstanțial de loc: Admirăm munții 1/ spre care ne îndreptăm pașii.2/ - complement circumstanțial de timp: Mi-am amintit ziua1/ în care am primit vestea. 2/ - complement circumstanțial de cauză: Știam 1/ din cauza caruiam-am supărat.2/ Pronumele relativ care la cazul genitiv așezat la începutul propoziției este atribut al substantivului și este precedat de
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
dativ): El a chemat elevul 1/ căruia i-a dat caietul. 2/ - complement circumstanțial de loc: Admirăm munții 1/ spre care ne îndreptăm pașii.2/ - complement circumstanțial de timp: Mi-am amintit ziua1/ în care am primit vestea. 2/ - complement circumstanțial de cauză: Știam 1/ din cauza caruiam-am supărat.2/ Pronumele relativ care la cazul genitiv așezat la începutul propoziției este atribut al substantivului și este precedat de articolul posesiv: Am curățat pomul 1/ ale cărui ramuri s-au uscat.2/ masculin
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
adverbiale. Sunt două asemenea pronume, "y" și "en". Al doilea este omonim cu prepoziția "en". Sunt cuvinte cel mai adesea neaccentuate, în afară de cazul când sunt subordonate unui verb la imperativ, forma pozitivă. Pronumele "y" poate avea două funcții sintactice. Complement circumstanțial de loc. În această calitate poate înlocui un grup nominal cu orice prepoziție, în afară de "de". Exemple: Complement indirect. În această calitate, "y" poate înlocui mai multe construcții, cu limitarea că în ele trebuie să fie prezentă prepoziția "à": "Y" mai
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
În majoritatea lor, elementul comun este că înlocuiește construcții în care este prezentă într-un fel sau altul prepoziția "de". În mod excepțional, se poate referi și în limba standard la o persoană, când are funcția de complement direct. Complement circumstanțial de loc. În această calitate, "en" poate înlocui numai grupuri nominale cu prepoziția "de": "- Tu vas à Bordeaux ? - Non, j’en viens" (subînțeles "Je viens de Bordeaux") „- Mergi la Bordeaux? - Nu, de acolo vin”. Complement indirect. În această calitate înlocuiește
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nouă pentru destinatar) ("mange une pomme") este pe locul al doilea, iar vorbitorul nu face niciun efort pentru că acesta să fie rolul părților logice ale propoziției. Predicatul poate avea două sau trei feluri de complemente în același timp: direct, indirect, circumstanțial. Dacă are complement direct, acesta stă înaintea celorlalte, iar dacă are câte unul din toate cele trei feluri de complemente, ordinea acestora este complement direct + complement indirect + complement circumstanțial: "Leș enfants ont acheté des fleurs à leur maman à l
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
două sau trei feluri de complemente în același timp: direct, indirect, circumstanțial. Dacă are complement direct, acesta stă înaintea celorlalte, iar dacă are câte unul din toate cele trei feluri de complemente, ordinea acestora este complement direct + complement indirect + complement circumstanțial: "Leș enfants ont acheté des fleurs à leur maman à l’occasion de la fête des Mères" „Copiii i-au cumpărat flori mamei lor cu ocazia Zilei mamelor”. În franceză nu există propoziție fără subiect exprimat prin cuvânt aparte, în afară
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
privite din punct de vedere gramatical depinde de situație și de intențiile vorbitorului sau ale scriitorului. De aceea tema nu este totdeauna subiectul. O intrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", iar rema - "demain", accentuat mai puternic decât cuvintele "vais" și "poste". Dacă însă întrebarea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
la poștă”, dar aici "Demain" a devenit tema prin plasarea la începutul propoziției și cu pronunțarea pe un ton mai înalt a ultimei silabe, cea accentuată, în timp ce "je vais à la poste" a devenit remă. Complementul indirect și oricare complement circumstanțial poate fi tema, ba chiar pot exista și două teme într-o propoziție, exprimate cu două complemente diferite, dintre care cea mai importantă este pe primul loc: "En Laponie, en été, îl y a beaucoup de moustiques" „În Laponia, vara
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
într-o propoziție, exprimate cu două complemente diferite, dintre care cea mai importantă este pe primul loc: "En Laponie, en été, îl y a beaucoup de moustiques" „În Laponia, vara, sunt mulți țânțari”. Mai ales în limba scrisă, cănd complementul circumstanțial este pe locul întâi, iar subiectul este exprimat printr-un cuvânt accentuat, acesta poate ajunge după predicat: "Une heure plus tard se produisit un évènement imprévu" „Cu o oră mai târziu se produse un eveniment neprevăzut”, "Ensuite seront désignés leș
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]