2,739 matches
-
804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronică (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian.-febr.martie 2010, pp.19-23: Și la Vaslui trăiesc Dalile (Dumitru V. Marin, Zăpadă pe flori de cireș, în spațiul pentru iubire, Vaslui, 1999). Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui Bârlad) Axă Cultural Informațională, O carte document de istorie culturală, sâmbătă, 10 oct. 2009, Bârlad „Biblioteca”, pag. 9. Mihaela Zărnescu (Apariție
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Monet, mi s-a rupt pur și simplu filmul. Ce să spun? Căci nici dac-aș fi Dimitrie Anghel n-aș birui să descriu sutele de culori și miresme care țâșneau din mii de zambile, narcise, lalele, camelii, trandafiri, azalee, cireși japonezi, pansele, sălcii, leandri. Cum să dau glas extazului? M-am așezat ca năucă pe-o bancă lângă lacul cu nuferi, am închis ochii să țin minte pururi tabloul, i-am deschis ca să fiu sigură că nu-i vis și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
în mărime naturală atârnată pe perete. Nicidecum. Pur și simplu, un John Doe, așa cum există în fiecare oraș american (și nu numai) a inventat într-o zi tradiția unor chitări minuscule sculptate din lemn de nuc sau din lemn de cireș și expuse în veranda locuitorilor din Tomato. Dar chitara cu pricina, prima - vreau să spun -, nu a rămas solitară. De câte ori cineva se plictisea, sculpta o chitară pitică de atârnat în verandă, precum prinzătorii de vis (cu pene), acele obiecte dreamcatcher
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
acolo? Păi în primul rând folk american, muzică country (cu cacofonie cu tot), dar și Jimmy Hendrix ori alți ași ai chitării, chiar dacă respectivul instrument era, devenise deja, electric, și nu mai era simplu, din lemn de nuc ori de cireș. Concertul chitărilor minuscule a intrat, după cum bine presupune oricine, în Carea Recordurilor. Ei, bine, ce mi-a trecut mie prin minte, nu știu de ce, după ce am citit de pățania din orășelul Tomato? Mi-a trecut prin minte un astfel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cu atenția cuvenită. Din timpul fostelor CAP-uri a rămas o livadă la Vatra de 18 ha și una la Mlenăuți de 2,5 ha. La Vatra livada cuprindea 11 ha cu meri, 1 ha cu peri, 2 ha cu cireși, 2 ha cu pruni, 2 ha cu vișini. Livezile de pruni sunt dezvoltate în gospodăriile individuale care folosesc prunele pentru compoturi, magiunuri și marmeladă, dar și pentru fabricarea țuicii care este preferată de localnici, dar și de vizitatori. Pe lângă casele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri, peri și cireși altoiți din care n-a mai rămas nimic. în acest parc se găsește și o scenă pe care din timp în timp se prezintă anumite spectacole. Parcul este administrat de Primăria comunei Hudești și ar trebui să poarte numele celui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
D. Toader, la Mlenăuți era dirijat de maistrul Brahă Corneliu, iar la Alba de maistrul Beșliu Constantin. La Alba exista și circularul particular a lui Azâzoaie care prelucra, în general, lemnul de stejar, dar și de tei, plop și chiar cireș. Mai recent, au fost aduse mașini mai moderne de tăiat și de prelucrat lemnul. Așa e cazul fraților Chiriac D. Dănuț și Chiriac D. Tică, dar și a lui Chiriac Gh. Cristi care posedă ateliere de prelucrare industrială a lemnului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în primul rând să fie plantate cu pădure locurile care sunt în pantă și slab productive, cum de fapt au început câțiva locuitori prin Poiană să planteze aceste terenuri cu salcâm la început și apoi cu carpen, paltin, frasin, fag, cireș, stejar. Apoi locurile pe care înainte au existat păduri și nu în ultimă instanță poienile din interiorul pădurii. Lemnul e un material prețios și trebuie valorificat superior. Pădurea înseamnă pentru noi, nu numai o mare bogăție, dar și un puternic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rudenie: mamă, tată, părinte, soră, frate, cumnat, văr, nepot, bunic; anotimpurile anului: iarna, vara, primăvara, toamna; zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminecă; numele aștrilor: soare, lună, stele; denumiri de plante și de arbori: grâu, secară, orez, mei, cireș, pin, măr, păr, fag, frasin, etc.; animale și păsări sălbatice și domestice: cal, iapă, bou, vacă, oaie, capră, porc, lup, urs, vultur, găină, iepure, etc. ; diverse activități: a ara, a semăna, a culege, a merge, a alerga, aprinde, a sări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Elisabeta, Florica în loc de Floarea, Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
început să capete industria mobilei. Această dezvoltare are loc datorită suprafeței mari de păduri de pe teritoriul comunei Hudești, având în vedere existența unor arbori de diferite specii care se pretează pentru fabricarea unui mobilier de mare valoare din lemn de cireș, stejar, frasin etc. Aceste ateliere se află la Vatra la S.C. Mobil SRL unde lucrează tinerii Chiriac Dănuț și Chiriac C-tin, având o gamă largă de mașini. Aici mai lucrează Cristi Vicol și Gheorghiță Mereuți. Mai există un atelier
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în odaia curată. Piesele vechi prezentate mai sus le mai poți vedea doar prin casele bătrânilor-mărturie a unor vremuri de mult apuse. Casele în general sunt mobilate cu garnituri de mobilă de la Darabani sau confecționate în comună din lemn de cireș sau de stejar: birouri pentru computere, biblioteci etc. f. Podoabele La Hudești podoabele n-au prea avut căutare, spre deosebire de alte zone ale României. Fiind apanajul femeii, produsele de podoabă erau puține. Singurul lux ce și l-au permis femeile din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una pentru nu știm cât timp. Lângă parc este amenajat un teren sportiv pe care se desfășoară întrecerile la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
scriitori"; "Și Stroie Orheianu când îl văzu pe Tudor Șoimaru își zise în gând: Pe unde o scot, vere??!!!"; "Și când Petre Petre o văzu pe Nadina dezbrăcată începu gâdilătura la tălpi"; Din lumea satului țâșnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei"; "Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus"; "Și bietul Eminescu, scârbit de bișnița societății sale și că Veronica Micle îi făcea fițe, intră într-o altă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
-l supăr tare. Am sărit gardul în dosul casei lui el stătea la fereastră și privea în grădină din camera sa -, m-am urcat pe scară și, de acolo, pe acoperiș. Am coborât tiptil pe cealaltă parte să ajung la cireșul din față. Mâncam liniștit cireșe nu tocmai coapte din crengile aplecate și așteptam cu nerăbdare să apară bunicul să mă alunge. Furios că nu mai vine, loveam cu picioarele în tabla sunătoare, care se îndoia și se dezdoia cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
haotică - este evocată și fixată, chiar în debutul rememorării, de două asemenea amintiri. Prima, circumscriind paradisul copilăriei cu hățișurile vegetale de adevărată junglă, constituie, de fapt, o transparentă metaforă a inconștientului: „...o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
comun apáca „călugăriță“). Azi, strada Argeș (n. ed.). o curte vastă, cu un rond mare de flori în mijloc, curte despărțită, la dreapta cum intrai pe poartă, printr-un gard, de o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
curtea oferind destul teren pentru construcții viitoare, o curte adumbrită de castani grandioși, lepădând la vremea lor fructele sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și sutele de cărăbuși în anotimpurile de invazie. Grădina era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
al neastâmpărului reticent. 3.9. John Mole: Lirismul atașant John Mole (n. 1941) e un poet al tandreții. Scrie o poezie precisă și bine lucrată, dar tehnica lui ascunde de fapt un miez de căldură umană: Bine ați venit la cireș Așa de ne-echivoc, Așa de plin De el însuși, de altfel Decât tine, decât mine, decât noi, cu aceleași Întrebări, Jocul cu vorbe Al pietrelor de demult De anul acesta Anul trecut La anul Niciodată... De Mă iubești Tot
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Anul trecut La anul Niciodată... De Mă iubești Tot atât cât..? Ori Cine era El ori ea? Ori Mă iubești mai puțin Decât eu pe tine? Ori Spune-mi ceva nou. N-am mai auzit asta? Bine ați venit la cireș, La tăcerea lui albă, Bunul lui simț Tihna lui. (Cireșul) Doi îndrăgostiți dorm și oftează după "ce nu-i niciodată acum" ( Când), se foiesc "între vise", și e ca și când Se scoală morții Și văd că e chiar adevărat de data
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cât..? Ori Cine era El ori ea? Ori Mă iubești mai puțin Decât eu pe tine? Ori Spune-mi ceva nou. N-am mai auzit asta? Bine ați venit la cireș, La tăcerea lui albă, Bunul lui simț Tihna lui. (Cireșul) Doi îndrăgostiți dorm și oftează după "ce nu-i niciodată acum" ( Când), se foiesc "între vise", și e ca și când Se scoală morții Și văd că e chiar adevărat de data aceasta Deși zac la întâmplare Unii lângă alții și aproape
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi funciare. Astfel, profitându-se de vidul legislativ creat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cazul sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul nr. 18 si fig. nr. 18 se observa ca numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a livezilor predomină
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
observa ca numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a livezilor predomină merii (cca. 44% din numărul total de pomi fructiferi) și prunii ( cca.30%), urmați de cireși și vișini (cca.6%), apoi de peri (cca.5%), caiși și zarzări (cca.4,5), nuci (cca.4%), piersici (cca. 3%) și alți pomi (cca. 1,5%). Producția de fructe stă sub semnul aceleiași dependențe de varietatea pomilor fructiferi și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]