2,460 matches
-
precum: Splendoarea și mizeriile mitocanului, Armata, Ce fel de bârfe bârfim, Violența, A fi sau a nu fi independent, Exilul românesc, Kitsch, Serialomania, Lumea interlopă, Vin americanii, Locul comun, Disciplina de partid, Modă și mode, Laic și religios, Subculturi, Scrisul & cititul, Specific național, identitate națională etc. Semnează, pe lângă membrii consiliului editorial sau ai redacției, Mircea Iorgulescu, Pavel Șușară, Nicolae Manolescu, Horia Bernea, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici, Neculai Constantin Munteanu, Irina Nicolau, Teodor Baconsky, Mihai Zamfir, Costache Olăreanu, Mircea Dinescu, Stelian
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
a creației sale este proza pentru cei mici, scrisă în stil folcloric, sub formă de ghicitori, șarade, numărători ghidușe, poezii hazlii, care se integrează firesc narațiunilor adunate în Cartea cu minuni (1986), Bunicuța cu povești sau Carte pentru ochi de citit și urechi de ascultat (1988), Coiful magic (1990), Enciclopedia cu zâmbete (1991). SCRIERI: Roua sufletului, Chișinău, 1977; Vrei să-ți spun o poezie?, Chișinău, 1980; Folclor, Chișinău, 1981; Alt pământ pe lume nu-i, Chișinău, 1983; Greul pământului, Chișinău, 1986
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
Roua sufletului, Chișinău, 1977; Vrei să-ți spun o poezie?, Chișinău, 1980; Folclor, Chișinău, 1981; Alt pământ pe lume nu-i, Chișinău, 1983; Greul pământului, Chișinău, 1986; Cartea cu minuni, Chișinău, 1986; Bunicuța cu povești sau Carte pentru ochi de citit și urechi de ascultat, Chișinău, 1988; Coiful magic, Chișinău, 1990; Enciclopedia cu zâmbete, Chișinău, 1991; Copii și păpădii, Chișinău, 1992; Toată lumea face baie, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 173-175; Gheorghe Mazilu, „Alt pământ pe lume
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
ținut În bibliotecă. Nu din alt motiv a fost ea concepută. Este o carte de muzeu, apărută ca obiect de muzeu. De la bun Început, cititorul o pune bine. N-o așază la căpătîi - nu Încape, oricum. Acolo stau cărți de citit - o carte de pe noptieră, un clasic, o autoficțiune, un Beigbeder, sau un Platon, sau Biblia. Sau ziarul, sau o fotografie, În sfîrșit: nu Revue de littérature générale. Intenția ei e limpede, În orice caz: literatură nu e ceea ce citește toată lumea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
personologic - două profile care încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să atragă atenția anturajului: unul hiperexpresiv, captativ, de factură histrionică, și unul riguros și perfecționist, de factură anankastă. Sunt evidente instabilitatea psihomotorie și dificultățile de învățare a scrisului și cititului. Se conturează „fobii de școală” ca expresie a tulburărilor de atașament sau a unor inițiale experiențe negative în mediul școlar. Devin dominante jocurile constructive și cu reguli care dezvoltă autocontrolul și colaborarea. Normele noi disciplinare vizează și ritmul achizițiilor, precum și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îngerul (1977), publicate de autor în versiune franceză și, respectiv, italiană. Este vorba de utopii dramatice, dezbatere de idei, expunere poematică a visului și mai puțin sau aproape deloc de confruntare de tipologii, spectacol de existență. Prin urmare, teatru de citit, și nu de reprezentat. Atrage de asemenea atenția colindul dramatic în „două nopți”, O, ce veste minunată! (apărut în „Jurnalul literar”, 1997), amintind, prin tendința de cosmicizare a mesajului dramatic, un text precum Învierea al lui Lucian Blaga, dar punând
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
care acționează asupra organelor de simț poate fi așadar considerat a fi modalitatea cea mai sigură de previziune a comportamentelor. În legătură strânsă cu răspunsurile, ca mișcări specifice, există răspunsuri specifice în plan organic, care contribuie la posibilitatea acțiunii. Scrisul, cititul, vorbitul, ridicatul în picioare, așezatul etc. afectează presiunea sângelui, aprovizionarea cu oxigen, glicemia sau tonusul muscular; cele din urmă sunt răspunsuri specifice „corelate” (in addition) cu răspunsurile propriu-zise. Două tipuri de emoție joacă aici un rol fundamental: excitarea și depresia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vii, însoțind actualmente calculatorul și instruirea asistată de calculator pe care le-a anticipat marele utopist al tehnologiei. În 1954, Skinner a procedat, după cum anunțase, la o serie de investigații și invenții, în scopul de a crește eficiența predării matematicii, cititului, scrisului și a altor discipline de învățământ, prin folosirea unui dispozitiv mecanic care să realizeze mai bine decât profesorul unele lucruri, lăsându-i numai acele sarcini pe care el le îndeplinește mai bine. O formă de început a dispozitivului prezenta
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
scene violente vizionate în această periodă tinde să fie mare (o concluzie interesantă a evidențiat că desenele animate tind să fie aproape cele mai violente dintre programele urmărite). Conform lui Premack, putem dezvolta anumite comportamente (cum ar fi cel al cititului) dacă le motivăm printr-un astfel de comportament. Cadrele didactice și părinții trebuie să urmărească atent copiii pe o perioadă de petrecere a timpului liber și să reliefeze comportamentele care apar, în mod natural, mai frecvent la aceștia, pentru a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
începe cu trezirea, aparent normală, a unui personaj care, încetul cu încetul, conștientizează că nimic nu-l deosebește de o copie. Pornește în căutarea originalului, pentru a ieși din starea aceasta. Originalul i-a lăsat un mesaj înainte de numerizare, "de citit în caz de urgență", în care-l condamnă să nu rămână doar o copie. Fapt explicabil, căci originalul e viu și coordonează cercetări despre numerizare și posibilitatea de a crea copii nemuritoare. Apare o scrisoare adresată de Paul lui Paul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
L'Expérience esthétique 82. Principala ipoteză pe care cercetătorul francez a încercat să o demonstreze a fost aceea a individualizării experiențelor estetice prin tipul specific de atenție implicat: "atenția în regimul estetic se distinge de atenția comună"83. Privitul, ascultatul, cititul, ca moduri caracteristice în care atenția umană se orientează spre obiectele estetice, spre tablouri, muzică sau cărți, sunt diferite de procedurile atenționale comune prin care percepem lumea înconjurătoare. Faptul că există un mod specializat al atenției umane, dedicat obiectelor frumoase
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
târziu Dobrogeanu-Gherea prin figura "proletariatul intelectual". În schimb, prin continuitatea pe care o presupune, această interpretare a muncii din perspectiva efortului nediferențiat poate fonda cariere literare. În acest context al biografiilor bazate pe muncă vom găsi reprezentări ale scrisului sau cititului neîntrerupt ca o formă a înscrierii integrale a vieții în domeniul literaturii. Astfel, G. Baronzi este "cel care a lucrat și lucrează neîncetat pe câmpia literară"94 sau Nicolae Filimon: Îi plăcea mult a se ocupa cu literatura, citea zi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reglementa activitatea poștei, circulația monetară și chiar viața bisericească. Departamentului secretariatului de stat i se stabilea modul de ținere și conducere a evidențelor, a condicilor cu decretele emise pe categorii de probleme (de boierie, supuși străini, staroști), ținerea cărților de citit și a gazetelor, eliberarea pașapoartelor, intrarea și ieșirea din țară a cetățenilor și a fețelor bisericești, trecerea supușilor străini peste hotare. Departamentului lucrărilor publice i se reglementau atribuțiile cu privire la plata lefurilor amploaiaților săi, i se defineau competențele slujitorilor proprii, se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întinse. Crește potențialul gospodărie agricole particulare, mai ales după 1989, recensământul din martie 2002 reflectând din plin lucrul acesta: Redactarea și copierea unor acte comerciale la Vaslui încă din cele mai vechi timpuri ne duc la concluzia că scrisul și cititul au tradiție veche la Vaslui, un document scris chiar în limba română și întocmit în această localitate la 31 ianuarie 1572 întărește presupunerile istoricilor în ce privește vechimea actului cultural în zonă. Vânzarea unei ocine din ținutul Vasluiului și deplasarea aici a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conducere a revistei din 27 decembrie 1911, a fost cooptat printre colaboratori și profesorul Constantin A. Ionescu (Caion). El urma să scrie cronica românească și pe cea franceză, indicându-i-se următoarele principii: "să arate care sunt cărțile bune de citit (în special cele franceze), iar vorbind de cele românești, să nu provoace certuri și discuții"344. Constantin A. Ionescu 345 a fost totuși ținut departe de publicație, deși Netzhammer îl considera: "ca un foarte talentat literat"; motivul era (așa cum spunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o semiologie a cărei paradigmă să nu mai fie lingvistica structurală. 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice Lectura este una din modalitățile receptării culturale. Ea a fost impusă de lungul proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a evoluției mijloacelor de imprimare și difuzare în masă a imprimatelor în societățile industriale. Aici se operează transformarea Spectatorului în Lector, ceea ce înseamnă, în receptarea poeziei spre exemplu, că textele poetice nu se mai recită cu voce tare și nici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lor de-a lungul întregii vieți. Prin studierea limbii române în ciclul primar, se urmărește atât cultivarea limbajului oral și scris al elevilor, cunoașterea și folosirea corectă a limbii materne, cât și învățarea unora dintre instrumentele esențiale ale activității intelectuale (cititul, scrisul, exprimarea corectă), acumularea unor informații din diferite domenii ale cunoașterii, cultivarea în rândul elevilor a calităților moralcetățenești. Școlii, și în special acestui obiect de învățământ, îi revin cele mai mari obligații de utilizare "rațională" a limbii, de formare și
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
și la ipoteza tăcerii poetului în studio, și nu m-am îngrijorat. Aveam cu mine două volume de poezii, eram gata să citesc, după voia hazardului, oricare. Pentru că din poezia lui Emil Brumaru nu poți alege. Totul este de de citit, totul e o desfătare. Și ce dacă poetul ar fi tăcut? Privirea lui mirată, poate curioasă, sigur ironică ar fi fost surprinsă în gros plan de regizorul de transmisie, și s-ar fi potrivit cu versurile de la oricare pagină. E-adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
absolut adevărată. Emil Brumaru: Ei, chestia cu veceul e, zic eu, destul de interpretabilă. În Primăvara neagră, Henry Miller are pagini fermecătoare, la capitolul „O după-amiază de sâmbătă“, despre closete, veceuri, toalete, vespasiene... ceva feeric aproape. Face un elogiu de neuitat cititului în toaletă, în recreații... Nu dau citatele care-s voluptuoase... acolo i-a înțeles, scrie el, pe Boccacio, pe Rabelais, pe Petroniu... etc. Se ajunge până la Hemingway, Dos Passos... „Vreau o puritate clasică unde căcatul e căcat și îngerii sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
diferit de cele din copilărie, cu infinite sclipiri colorate. Și pocnetul mic, autodistrugător, ca de inimă de căprioară speriată, e la fel de încântător. Iată ce nu s-a spus în reclama la Mr. Proper. Nu mă pot abține: o povestioară despre cititul în toaletă. Abia ce apăruse Lolita la noi (cu acea copertă oribilă). Încântată, i-am împrumutat-o unui coleg, fotoreporter cu viziuni interesante, căruia mă așteptam să îi placă... știți cum îți vine să împarți cărțile dragi... Fericit la culme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dragă-doamne!!! V.N.: Chiar că ups! Intrăm pe un teritoriu periculos. Eu altceva nu înțeleg: oamenii ăștia, cu astfel de obiceiuri, în cât timp reușesc să citească o carte? Într-o lună, două, un an? Cum să îți coordonezi viteza de citit pe pagină cu timpii dintre așezatul pe colac și trasul apei? Drace, să dăm foaia!... Și oare obiceiul ăsta - al altora, al altora, să nu uităm să repetăm asta! - datează din Epoca de Aur, când se foloseau la baie ziarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
afectivității negative -Emoții pozitive - emoții negative; -Exprimarea emoțiilor; -Emoții - imaginea de sine - comportament. 5. Învățarea în școală -Surse de motivație pentru învățare; -Fazele învățării; Rolul atenției în învățare; -Tehnici de studiu individual; -Cum învăț eficient la obiectul preferat? -Scrisul și cititul în afara școlii. 6. Roluri și activități umane -Rolurile unui copil de 9 ani; -Evoluția rolului de elev; -Alegerea activităților școlare și extrașcolare; -Performanța în activitate și sentimentul împlinirii de sine; -Rolul de părinte; -Locul profesiei în viața de adult. 7
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
despre care a fost vorba. Or, acesta este semnul sigur că recenzentul și-a făcut bine treaba. Cînd vechii cronicari, obosiți și dezabuzați, renunță, rînd pe rînd, la meserie, Dan C. Mihăilescu pare a-și fi păstrat intactă pofta de citit și scris. El este cronicarul numărul 1 al perioadei de tranziție. Ferice de scriitorii care au parte de cronicile sale!
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
bine, o prietenă de-a mamei mi-a vorbit, la un moment dat, despre 20.000 de leghe sub mări și copilăria mea n-a mai fost la fel. }in minte cât m-a încurcat misteriosul "leghe" din titlu. Plăcerea cititului din acei ani, recunosc, n-am mai regăsit-o niciodată. Citeam cărțile acelea cu coperte albe cartonate și cu minunatele desene preluate din ediția franceză și îmi notam cu creionul traseul acelor aventurieri extraordinari pe colile de desen unde copiasem
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
rețelei, care presară din dot com în dot com mii de flori albastre peste privirea noastră, de mici ahile, ulise sau femios, cel pus să-i cînte pe Ceilalți" (Constantin Vică). Pentru ,dependenți" și nu doar, de căutat și de citit... Mai încolo, un eseu (de fapt, prima lui parte...) al Ruxandrei Cesereanu, despre evadare și identitate, despre larve și despre fluturi de noapte. În fine, un alt interviu, cu poeta Oana Cătălina Ninu, realizat de Eugen Bunaru, despre generația 2000
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]